285 matches
-
din a cărei comisie de coordonare și revizie a făcut parte, M. a redactat aproape toate articolele referitoare la societatea Junimea și la membrii acesteia, între care medalioanele despre Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, V. Pogor, Th. Rosetti, revista „Convorbiri literare”, junimism ș.a. Preocuparea față de Junimea provine din necesitatea de a încerca să explice mentalitatea care a determinat opțiunile membrilor societății, considerate hotărâtoare pentru integrarea culturii și a literaturii române în spiritualitatea europeană modernă. Dar contribuția esențială a lui M. la cunoașterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
față de Junimea provine din necesitatea de a încerca să explice mentalitatea care a determinat opțiunile membrilor societății, considerate hotărâtoare pentru integrarea culturii și a literaturii române în spiritualitatea europeană modernă. Dar contribuția esențială a lui M. la cunoașterea aprofundată a junimismului este ilustrată de Critica literară junimistă (1864-1885) (1975). Lucrarea studiază structura sistemului critic elaborat de societatea ieșeană, privit atât în contextul epocii, cât și în acela al literaturii române de până la 1900. În viziunea autorului, Junimea și-a întemeiat critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
cultural solid, pentru a putea răspunde solicitărilor momentului de criză prin care trecea cultura. Exegetul consideră că accentuarea specificității valorii artistice, insistența asupra principiilor realismului, asupra logicii artistice, a coerenței imaginii și asupra adecvării limbajului sunt principalele elemente promovate de junimism, curent care și-a dovedit eficiența și prin aplicarea consecventă a propriilor reguli. Relevă că Junimea și-a întemeiat școala critică și pe un sistem formal și este de părere că acesta a fost întregit de un corp amplu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
al Partidului Social Democrat”. Susținătoare a marxismului și a internaționalismului, revista utilizează pamfletul politic pentru a critica, într-o manieră ironică, ideologia burgheză „retrogradă” a partidelor la putere și orice curent de gândire ce ține de trecut, cum ar fi junimismul. În acest spirit, Tudor Arghezi semnează pamflete anticlericale, iar N.D. Cocea, pamflete antimonarhice, cultivarea acestui gen publicistic reprezentând o trăsătură distinctă a F. Este criticat naționalismul gânditorilor de dreapta, bunăoară ideile lui N. Iorga (8/1911). Singura soluție recomandată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
Iorga (8/1911). Singura soluție recomandată de revistă, pentru interesul țării, ar fi votul acordat socialiștilor, care „oricât ar alerga ei după egalitate, nu pot fi băgați în egalitatea Brătianu=Carp=Take=Iorga”. În aceeași manieră persiflantă, este atacat și junimismul, căruia i se publică „necrologul” (14/1911). Revista se pronunță ferm împotriva neutralității și susține intrarea României în război alături de Antantă, în speranța realizării pe această cale a Marii Uniri (Jos neutralitatea. Spre Ardeal și Trăiască România Mare!). Literatura este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
socio-politico-economice asupra principalelor poziții, identificate prin susținători, publicații, scrieri și activități cultural- educative. În 1980, Z. Ornea nu numai că restrângea analiza relațiilor tradiționalismului cu modernismul românesc la deceniul al treilea din secolul al XX-lea, dar stabilea că pașoptismul, junimismul, sămănătorimul și poporanismul erau "potrivnice înnoirii organismului românesc prin industrializare", susținând "tradiția neclintită". (13b, pp. 306-307) Autorul desemna prin conceptul de tradiționaliști personalitățile și orientările din țara noastră, care aspirau spre menținerea sau continuitatea legatului transmis de înaintași. Cu acest
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
București, 2008, 266 p. "Ca și în cazul lui M. Eliade, am citat din Iorga o caracterizare ce nu izvora neapărat din "naționalismul" său și al unor congeneri ca Garabet Ibrăileanu (1871-1936) și Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), care reacționau astfel la "junimism". Apud N. Manolescu, Op. cit.,. la nota (4) 7. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, 251 p. 8. F. Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de bine ar fi făcut dacă treceau la conservatori, fiindcă și aceștia sunt oameni de treabă"... * Mișcarea socialistă de la Iași interesează mai ales din punct de vedere cultural. În privința aceasta, "Contemporanul" a fost pentru socialism ceea ce "Convorbirile literare" fuseseră pentru junimism. "Contemporanul"! "evanghelia vremii de atunci" cum i-a spus odată Jean Bart. Parcă văd și acum căsuța cu verandă modestă, amicală, veselă, primitoare din Sărărie. Va mai fi existând, oare? Acum câțiva ani, o știam încă în picioare, singuratecă, tristă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
operei, incoerentă, întruchipând prin "înnodare de strofe" "o lume bolnavă și haotică", locuită de "confuziune". S-ar cuveni să observăm că polemicile din jurnalele epocii, iscate în jurul lui Eminescu, vizau mai puțin insatisfacțiile estetice cât, îndeosebi, epidemia eminescianismului și infiltrațiile junimismului. Războiul se purta cu tabăra Junimii și Eminescu era țintă predilectă și din această pricină. Putem acceptă explicația unui deficit de gust (cazul lui Gellianu care, în "schițele (sale) literare" blama producțiunile eminesciene ca fiind incorecte și neterminate, "torturând" rima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
C. se declară, în spirit maiorescian, un adept al artei netendențioase (izvodită în „uitare de sine”) și un partizan al revizuirii continue a valorilor, „în perspectiva nesfârșirii”. Alte „observări” au în vedere poveștile lui I. Creangă, poezia lui O. Goga, junimismul și sămănătorismul, rolul imaginilor în literatură. Impresionist în fond, C. se amăgește a fi un spirit teoretic. Ca poet, C. este, în îngânările lui epigonice, de un eminescianism impenitent (Din taina vieții, I-IV, 1915-1935). Versificând lejer, el se menține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
în chip oarecum asemănător binecunoscutei triade dialectice a lui Hegel. Deși o cale a evoluției organice ar fi fost de dorit și pentru România, ea nu a fost parcursă într-un ritm necesar din punct de vedere istoric. De aceea, junimismul ar reprezenta mai curând o concepție speculativă decât una științifică. Lovinescu își atribuie o atitudine pozitivă, de simplă consemnare a faptelor. Rămase încă într-un stadiu de civilizație tradițională, Țările Române s-au înscris brusc în albia progresului occidental, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
Mihai, Rodica Bichis, pref. Z. Ornea, București, 1978; Drăgan, Lecturi, 9-176; Dan Mănucă, Argumente de istorie literară, Iași, 1978, 101-158; Liviu Rusu, Scrieri despre Titu Maiorescu, București, 1979; Dicț. lit. 1900, 540-547; Virgil Vintilescu, Polemica Maiorescu-Gherea, Timișoara, 1980; Sara Iercoșan, Junimismul în Transilvania, Cluj-Napoca, 1983, passim; Scarlat, Ist. poeziei, II, 20-30; Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987; Petru Ursache, Titu Maiorescu esteticianul, Iași, 1987; Al. Dobrescu, Introducere în opera lui Titu Maiorescu, București, 1988; Holban, Literatura, 27-53
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
XIX-lea în întregime, Istoria literaturii române moderne, voi. I, București, 1944 (alte volume n-au mai apărut) de Tudor Vianu, VI. Streinu și Șerban Cioculescu, urmărește evoluția estetică a literaturii. Pe aceeași linie apar numeroase monografii ale curentelor literare: Junimismul (București, 1966) de Z. Ornea (cf. si excelenta monografie Titu Maiorescu de E. Lovinescu, București, 1943-1944) Simbolismul (București, 1966) de Lidia Bote, Poporanismul și "Viața Românească", București, 1961, de Dumitru Micu, ca și apologeticul Gîndirism de C. Vrabie, București, 1940
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
concepțiile despre reformă și modernizare ale unor „antemaiorescieni”, precum Gh. Lazăr, Dinicu Golescu, Gh. Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Maiorescu, Ion C. Brătianu, George Barițiu, Ion Ghica, Dionisie Pop Marțian și B.P. Hasdeu. Tranziția de la pașoptim la junimism, care reprezintă o schimbare de paradigmă și de strategie a modernizării, apare astfel ca fiind pregătită de un mediu germinativ național și de un lung șir de predecesori. Cum era și firesc, capitolul cel mai consistent este dedicat lui Titu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și G. Munteanu (la Brașov), E. Brote și I. Bechnitz (la Sibiu). După dispute aprinse, avea să dobândească adeziunea majorității membrilor Societății studenților români „România jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți (Maiorescu, Negruzzi, Pogor, Rosetti) la Loja masonică ieșeană nu a avut vreo influență asupra activității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
românească a anilor 1850-1900. Repere bibliografice: Panu, Junimea, I-II; Maiorescu, Critice, I-III; G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909, 59-192; Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 131-135, II, 127-153; Negruzzi, Junimea; [Corespondență], SDL, I-VI, XI; Ornea, Junimismul; Leon Volovici, „Adversarii” Junimii (1867-1887), ALIL, t. XIX, 1968; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1971; Marcea, „Convorbiri”; Documente literare junimiste, îngr. și introd. Dan Mănucă, Iași, 1973; Junimea și junimiștii. Scrisori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
documente inedite, îngr. și introd. Ion Arhip și Dumitru Vacariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă, Iași, 1975; ed. 2 (Principiile criticii literare junimiste), Iași, 2000; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976; Dicț. lit. 1900, 473-476; Sara Iercoșan, Junimismul în Transilvania, Cluj-Napoca, 1983; Discursuri parlamentare junimiste, îngr. și introd. Liviu Papuc, Iași, 2000; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
saltimbanc, RL, 1991, 8; Nicolae Manolescu, Jurnalul de lectură al unui „adolescent furios”, RL, 1991, 27; Mircea Popa, Eugen Ionescu și spiritul francez, VR, 1991, 7; Ion Vlad, Paradoxurile moralistului, TR, 1991, 33; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu între absurd și junimism, CNT, 1991, 41; Dumitru Micu, Creativitatea negației, CC, 1991, 10-12; Doina Uricariu, O experiență a libertății, RL, 1992, 1; Z. Ornea, „Nu” de Eugen Ionescu, RL, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Țipătul, RL, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Halimalele gloriei, O, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
dat de E. Lovinescu în ultimul său an de viață lui Cuza Marinescu este prilejuit de apariția volumului T. Maiorescu și posteritatea lui critică și relevă atitudinea consecventă a lui Lovinescu față de critica maioresciană; analizând rolul lui Maiorescu și al junimismului în istoria culturală a României, Lovinescu opinează că, în condiții istorice nefavorabile, când ideologiile extremiste prevalează, critica estetică de sorginte maioresciană (în speță, disocierea valorilor etică, etnică și estetică, cultivarea raționalului și a toleranței ideologice) trebuie să fie secondată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
de un pesimism factice. Tot în revista junimistă semnează și Păsurile unui american în România (1879-1880), încercare de roman social care istorisește pățaniile unui nord-american, J. Blackwurst, în Iași. Intriga e doar un pretext pentru o satiră acerbă, de pe pozițiile junimismului, îndreptată împotriva a tot ceea ce considera ca aparținând unei civilizații de import, insuficient asimilată. Satira se extinde asupra întregii societăți românești. Scriitorul este tentat să înregistreze aspecte cât mai numeroase spre a-și susține teza, dar tocmai aceasta diluează compoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
atunci când se află în fața valorii estetice autentice: „Admirația lui nestrămutată în nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei.”2 Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în 1859 - era foarte limpede: „liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literară - concentrat asupra gestului genezic al lui Titu Maiorescu de a fi despărțit, în mod discriminatoriu, cuvintele „poetice” de cele „prozaice”, dând astfel naștere unei lumi culturale împărțite în „clase” - este, într-o simetrie negativă desăvârșită cu „poruncile” întemeietoare ale junimismului, un eseu „în contra direcției” literare estetizante, labirintice și autotelice, a sfârșitului de secol XIX. Frumusețea unei opere de artă - polemizează P. - nu constă în gradul ei de refracție (literaturizare) și distanțare față de concretețea (mediocritatea) mundană, ci în proprietatea termenilor, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în speță Titu Maiorescu și I.L. Caragiale. Acesta din urmă ar cultiva „fronda iresponsabilă, paradoxul ieftin, irespectul valorilor absolute, o stearpă logică [...], un criticism până la absurd”, unii neavând „conștiința responsabilității scrisului și a activității publice”. P. se întâlnește, în critica junimismului și în respingerea ironiei lui Caragiale, cu criterioniștii, de care ideologic se despărțise. Și aceștia îi reproșau lui Caragiale faptul că, prin ironia lui distrugătoare, împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. P. este de partea curentului istoric - tradiționalist și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
de psihologie și pedagogie, semnate de I. Popescu, fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul editat de Societatea „România jună” reprezintă un moment important în evoluția periodicelor literare românești, oferind un model de selecție severă, călăuzită de un gust artistic superior. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
starea vremii etc.) Se vor folosi toate aplicațiile studiate: MS Word, MS PowerPoint, MS Excel Prezentarea finală va fi făcută în aplicația PowerPoint, dar va fi însoțită și de flyere, broșuri, afișe, revista proiectului. PROIECT INTERDISCIPLINAR (Limba și literatura română) - JUNIMISMUL 1. Contextul socio-istoric la jumătatea secolului al XIX-lea 2. Profilul literaturii - Contribuția lui M. Kogălniceanu în domeniul publicisticii literare: „Dacia literară” - Contribuția altor scriitori la dezvoltarea unor specii literare, precum: C. Negruzzi, V. Alecsandri valorificate ulterior de marii clasici
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Giosan Irina, Bârgoan Iuliana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92840]