1,059 matches
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ACCELERAREA TIMPULUI Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Ina dragă, scrisoarea ta despre aventurile jupânului în spitalele italiene m-a făcut să-ți scriu una de răspuns, lungă cât o zi de post, despre spitalele din România. Însă, recitind-o, nu ți-am mai trimis-o fiindcă, zău, n-avea niciun haz. În general, zilele
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
acest Partid și pentru liderii săi, fie că s-au numit Iliescu, Năstase, Ponta sau Dragnea: aroganța. Tot ce s-a întâmplat după alegeri a fost o expresie a celebrei aroganțe pesediste. Sentimentului aceluia că, dacă au câștigat alegerile, sunt jupâni în țară și pot face ce vor ei, i s-a opus duminică seara o forță egală și de sens contrar: buna cuviință. A fost un protest al bunei cuviințe, al bunului simț, al responsabilității cetățenești. Acești cetățeni, care au
Lovitura de stat a copiilor. Zecile de mii de oameni care au protestat în București și în marile orașe nu mai pot fi ignorați by https://republica.ro/lovitura-de-stat-a-copiilor-zecile-de-mii-de-oameni-care-au-protestat-in-bucuresti-si-in-marile-orase [Corola-blog/BlogPost/337901_a_339230]
-
să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, o răzbunare pe soacra mică, doar așa-i la nuntă unde se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
nebunia iscată în palat. Prima care îl zări fu ciocănitoarea, care îi atrase imediat atenția bufniței care, la rândul ei, îi spuse corbului și vulturului. Nu trecu mult și cucul se trezi înconjurat de o grămadă de păsăret. - Ia spune, jupâne cuc, ce te amuză atât de tare, îl ciupi de aripă bufnița. - Nimic, nimic, își înghiți cucul râsetele. Înșfăcat de vultur și de corb, cucul sfârși prin a le spune păsărilor că împăratul lor părăsise palatul. - Și care ar fi
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ȘI CULOAREA VINULUI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului “Ieșit din pivniță, jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ȘI CULOAREA VINULUI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului “Ieșit din pivniță, jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc central, se aduna multă lume: învățători, preoți, funcționari la poștă, pensionari. Uneori intrau aici și industriașii satului, Costică Teodorescu și Iancu Anastase. Iancu era clănțău
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
fecioare, decedată în floarea vârstei la numai 19 ani de meningită. Am mai fost martor și la o glumă făcută de învățătorul Ion Macedonescu, aflat la un “pahar de vorbă” cu prietenul său, tâmplarul Bălteanu în restaurantul lui Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal și fonfănea ... De aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care ai nevoie de tâlmaci ca să-l înțelegi !.. Înainte de a veni din pivniță cu damigeana plină cu vin, jupân Nae gusta din damigeană. Macedonescu îi știa obiceiul și nu-I plăcea. Spre a se asigura că nu gustă, Macedonescu lua damigeana goală și-i tamponează discret gura dinainte cu praf fin de creion roșu, buia sau ce avea pregătit
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
buia sau ce avea pregătit. De multe ori, că de nărav nu scapi ușor, la ieșirea din pivniță Nae Moldoveanu avea buzele ca o cucoană, intens colorate în roșu. “Iar ai gustat din damigeană, Nae!? “Nu, nu, domnule Macedonescu, răspunde jupân Nae fonfăind și care își pregătise răspunsul la o întrebare ce revenea de fiecare dată când îi avea mușterii pe cei doi. “Ia privește, aici! Din salon, învățătorul luase din cui o oglindă, pe care i-o puse în față
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
pe care i-o puse în față. Cârciumarul s-a înroșit tot. Fusese prins cu minciuna. “Deverul” s-a mutat, pentru ceva timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de încăpătoare ca cea a lui jupân Nae Moldoveanu. (din vol." Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Jupânul Nae Moldoveanu și culoarea vinului... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de încăpătoare ca cea a lui jupân Nae Moldoveanu. (din vol." Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Jupânul Nae Moldoveanu și culoarea vinului... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
ne referim (Ion Rotaru, Literatura română veche, București, 1981, pg. 62-65). Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți: 1. O adresare în slavă a cărei traducere este: Preaînțeleptului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăș Bengner din Brașov multă sănătate din partea lui Neacșu din Câmpulung ; 2. Conținutul scrisorii în limba română ; 3. Formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te bucure, amin. De remarcat este faptul că forma limbii române
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Primul_document_scris_in_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
ortografice actuale (Apud Hurmuzachi - Iorga. Documente privitoare la istoria românilor, vol. XI, p. 843) "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovannomu jupan Hanăș Bengner ot Brașov mnogo zdravie ot Necșu ot Dlăgopole. (Preaînțeleptului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăș Bengner din Brașov multă sănătate din partea lui Neacșu din Câmpulung). I pak (=și iarăși) dau știre domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Primul_document_scris_in_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde pe Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai zburda
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1493401696.html [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
de atitudinea și statutul interlocutorului. Frecvența stărilor de surescitare nervoasă fac ca aceleași procedee stilistice să predomine în vorbirea sa: interogațiile și exclamațiile, repetițiile și ticurile verbale, topica ilogică. Un alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O noapte furtunoasă.” El este „comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică” și reprezintă tipul omului orgolios, mândru de condiția sa socială „m-am gândit: eu negustor ... să mă pui în poblic cu un bagabont ca ăla
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Un tânăr, care privește insistent pe dame și îi urmărește pe toți trei în drum spre casă, declanșează gelozia negustorului care se confesează lui Nae Ipingescu. Caracterizarea tânărului și a categoriei sociale a funcționarilor în care este încadrat acesta de către jupân Dumitrache se face într-un număr mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
este alcătuit din cuvântul mațe provenit din lat. matium și adjectivul fripte format prin conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat în replici diferite sau prin
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim în dosul Agiei, -coate-goale după noi; ajungem la Sfântul Ilie în Gorgani, - moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-Vodă ca să apucăm spre Stabilament, - mațe-fripte după noi ... Când i se adresează direct lui Rică Venturiano, Jupân Dumitrache folosește franțuzismul la modă, musiu. Întrebarea este de ce din mulțimea apelativelor prezente în opera lui Caragiale: nene, frate, domnule, soro este ales tocmai acesta. De exemplu, lui Nae Ipingescu i se adresează cu apelativele nene și frate, care exprimă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
are o atitudine rece și jignitoare. Pe deasupra el are și o vestimentație împrumutată după model franțuzesc, cu ochelari și joben, specifică intelectualilor vremii și un franțuzism este mai indicat, probabil, în relația cu un astfel de ins. Cert e că jupân Dumitrache îi atribuie apelativului musiu numai valoare depreciativă, folosindu-l în relație cu Rică Venturiano: „Era să mă-ntorc în poarta , să-i zic numai : și să-l și umflu;” și cu Spiridon „Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
însă de intensitate maximă, deoarece verbul se află la persoana a II-a singular, iar în exprimarea Vetei apare în același context cu pronumele dumitale al cărui grad de reverență este mai mic decât al pronumelui dumneavoastră. Aprecierea făcută de jupân Dumitrache lui Rică Venturiano este pur subiectivă, izvorâtă dintr-o „inimă rea”, roasă de gelozie. Aspectul exterior al tânărului cu ochelari și cu joben și parțial și faptele sale nu o îndreptățesc. Nae Ipingescu chiar îl întreabă „Apoi, dacă nu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
îndreptățesc. Nae Ipingescu chiar îl întreabă „Apoi, dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont?” În ultima parte a piesei când se află care este adevărata identitate a personajului și că este amorezat de Zița, ci nu de Veta, Jupân Dumitrache își schimbă total atitudinea și exprimarea față de Rică Venturiano. El este tratat acum cu respect maxim prin folosirea pronumelui de politețe dumneavoastră, a persoanei a II-a plural a verbelor, a substantivului în vocativ onorabile „împrumutat din vorbirea parlamentară
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ministru. Ziței i-l prezintă ca pe bărbatul ideal, demn să fie respectat: „Să-ți cinstești bărbatul: acesta e om, nu glumă: ți-ai găsit norocul.”, „Toate le știe, îmi place ... ”, „de cumnatul Rică nu mai am ce să zic;” Jupân Dumitrache are, în schimb, încredere deplină în Chiriac, tejghetarul, sergent în garda civică. La adresa acestuia are numai vorbe laudative; băiat bun, onorabil, credincios și îi este recunoscător, deoarece îi apără onoarea de familist: vrea să îl ia tovarăș și să
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]