355 matches
-
Eu rămîn tăcută-n preajma trupului ce se lungește/ Și se leagănă în aer parcă-anume ca să știu/ Că din el acum se vede doar o umbră și-o lumină/ Dată de acea putere de-a fi fost odată viu" (Boul jupuit). Nu mai puțin impresionantă apare jertfirea intempestivă, de către un Ion nebunul, cu prilejul unui "praznic împărătesc" rural, a unui miel cruțat la început, pentru că este încă prea firav și pentru că, în consecință, ar mai trebui lăsat o vreme să crească
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
prin sat/ în timpul în care poezia nu mai avea nici o putere./ Nimeni Nu Mai Avea Nici O Putere./ Din câteva case mărunte ieșeau aburi de fum./ vitele, în grajduri, nu-și mișcau decât trupul./ era timpul să vină întunericul cu pielea jupuita/ era timpul să vină noaptea plină de plăci de fier înroșit/ pe mîini ca niște șolzi/ era timpul să vină câinii și pisicile,/ arzând de vii printre alte animale./ eu eram călugărita care își distruge sexul./ au venit să mă
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
o ironică dezaprobare: parcă-s o gloaba bătrînă care a făcut odată, în junețe, mofturi la circ, a ajuns la saca și cînd aude o arie de patefon, pe o fereastră deschisă, începe să valseze uitînd sacaua de la spate, pielea jupuita de ham, încheieturile anchilozate de reumatism și destinul la care se resemnase". Urmează implorarea celui ce se căiește de erorile trecutului, nevoind cu nici un chip a se întoarce în "abisurile" tenebroase în care l-ar fi proiectat refuzul ființei iubite
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
poezie: „Să încetăm cu ipocriziile! Hai să n-o mai dăm pe după teoria literaturii! Știi foarte bine că aici sînt eu. Un anahoret bărbierit. Un templier căruia i se dezvelește gîtul între coif și armură. Un cerebel transpirat. Un pangolin jupuit. Un cărăbuș căzut pe spate. O xenofioforă smulsă din Groapa Marianelor și aruncată pe plajă. Un alien fără cap, fără trunchi, fără mîini, fără picioare, fără sex. O răscruce a regnurilor. O rotiferă bdeloidă. Un pacient legat de pat. Un
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
O. Nimigean aruncă în tabla de hârtie cu versuri macaronice (în limbi străine), transcrie sms-uri în limbaj abreviat (într-o serie de sms story), trimite S.O.S.-uri tulburătoare („nu-i decît o fantasmă/ dar doare ca un animal jupuit“), cântă ludic prohodul sobei de tablă, descrie frigiderul Indesit ca pe un personaj de desene animate și, nu în ultimul rând, sub ștergarul curat de țară, cusut cu motive naive, acoperă tensiunea mocnită a revoltei: „o rugăciune/ ar fi de
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
redobândirea suflului și, implicit, a sufletului) reușește în cele din urmă, iar în „ochii” brusc deschiși ai poemului se văd lucruri simple, esențiale, familiare: „case, dealuri, mesteceni”. În alte versuri, metafora poemului care deabia mai respiră reapare din nou. „Sleit, jupuit, bolnav de-oboseală”, acesta zace printre smârcuri. În pofida stării deplorabile, agonizante, poemul își păstrează aura de noblețe, căci este „poemul care nu poate fi împărțit cu nimeni/ pâinea noastră/ cea de toate zilele”. Versuri sensibile, de vibrație interioară comunică, în
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
Alaskăi. Eseu fantastic... Tot timpul, urmărind documentarul, am în fața ochilor rugbiștii români căznindu-se, cu mari eforturi, să depună balonul țuguiat pe linia de fund a francezilor, să înscrie eseul. O zbatere la fel de dramatică și de pasionantă ca a somonilor jupuiți, schimonosiți, jigăriți, desfigurați de marșul lor îndărătnic de a ajunge la sursă, să-și facă datoria lor biologică, iar specia s-o ia din nou de la capăt. Pentru urșii, vulpile care așteaptă pe malurile lacului Frazier, este o joacă să
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
care (pe măsură ce soarele bătea tot mai din plin pe această latură a casei) se zăbrălea cu dungi gălbui încărcate de fire de praf - Quentin se gîndea că ar fi cojițe din vopseaua veche, uscată, decolorată, suflată înăuntrul camerei de pe jaluzelele jupuite, așa cum le-ar fi împins boarea de afară. O tufă de glicină înflorise a doua oară în vara aceea pe un grilaj de lemn în fața unei ferestre, și în ea se opreau din cînd în cînd vrăbiile în stoluri întîmplătoare
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
Constantin Țoiu 1972. Avea mănuși de piele, negre, jupuite, pe care și le uita peste tot pe unde se nimerea și care păreau că-l anunță ca niște mesageri. Felul lui B., conspirativ, de a te apuca de braț cînd voia să-ți comunice ceva important, sau să-ți
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă dimineașa cînd le-au auzit niște turiști care le-au salvat. Femeia, doctorița vieneză de curînd stabilită în România, unde are niște neamuri, a învățat ceva românește, dar după niște traduceri proaste
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
haine și schingiuit, trupul victimei este de două ori înstrăinat, drept care el devine o închisoare care emite sunete de durere, disperare și solitudine. Pielea rănită este ultimul zid de apărare al trupului înainte ca acesta să fie, în mod simbolic, jupuit. Or, torționarul așteaptă exact acest lucru: ca victima să emită sunete și cuvinte care să legitimeze violența suferită. Chipul victimei este o "carte", iar gura este "ușa" acestei cărți tăcute care, într-un fel sau altul, va deveni vorbitoare. Durerea
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
mahalalelor în strigătul gaterelor și-n țipătul păsării împușcate// salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de/ zahăr și ulei untul de 3 carate gheare și tacîmuri/ pelerinajul rației tezaurul rătăcit în zăpezi/ funebrele cozi pe lîngă zidurile jupuite/ cartea interzisă citită la opaițul televizorului în carantină/ pelerinaje și marșuri parizerul și benzina pîinea și chibritul/ întinse pe ziarul cu lozinci ca petele de boia înfundate cu furci caudine în ventriculii inimii// înaintam printr-un purgatoriu de carne și
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
există acest litigiu încă dezbătut în instanță. Tocmai de aceia am și întârziat, deoarece am stat de vorbă mai înainte cu un domn avocat și un specialist în construcții, întocmai pentru a fi demonstrat că nu eu -primărie- am dărâmat (jupuit) acea stradă. Efectiv am dublat diferența și am putut să fac funcțional acel drum. Repet, nu mai puteam să-mi permit să-l las în acel stadiu de degradare. Revenind la celelalte străzi începute, tot de acel constructor, nu le-
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
Asia-n Magnezia, Dregător, mai Mare în Cetate, (Era o slugă-a lui Satana), Lucian, ce-l chinuia de moarte... I-au jupuit tot trupul cu unghia de fier, Ca să renunțe la MESIA, pentru Vrăjmașul Lucifer... A spus că pielea jupuită, e pentru el doar haina veche De-acum primește pe cea nouă (de la CHRIST), fără pereche ! Cei care erau de față, atât de mult s-au speriat Că pentru-o viață trecătoare, de IISUS s-au lepădat... Fiica de-Împărat
SF.SFINȚIT MC.HARALAMBIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382212_a_383541]
-
Darius a reușit să-l ucidă prin viclenie pe regele tiraget Spargagases, dar mama acesteia regina tirageta Tomiris, l-a prins pe Darius și l-a jupuit de viu (ceva normal pentru niște mari posesori de turme, le aveau cu jupuitul pieilor pentru nevoile casei).Sunt multe de spus despre înaintașii noștrii (sigur suntem urmașii lor, sunt prea multe dovezile!). Uitați-vă la monumentul de la Adamclisi. Da este un monument român realizat însă peste un monument mult mai vechi (poate cu
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
nesfîrșit. Condamnată să tragă după ea memoria unui trecut, stihia lui Marsyas se afla în puterea zeilor. Vladimir Tismăneanu reprezintă ilustrarea contemporană a poveștii lui Marsyas. Prins în peștera contemporană a luptei dintre stînga și dreapta, politologul este precum un jupuit care, deși și-a dat pielea de pe el numai ca să scape de greșelile trecutului, constată cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de coarde ale eșecului marxist. Oricîte dezmințiri și mărturisiri ar face, la oricîte
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
zgomotul de fond al tinereții sale neo-marxiste. Și, la fel ca în incinta peșterii din Frigia, unde repertoriul melodiilor nu poate fi ales, nici Tismăneanu nu are o marjă de mișcare prea mare. Este atacat din toate părțile și, precum jupuitul Marsyas căruia nu i se dădea posibilitatea de a ieși din peșteră, nici Tismăneanu, neputînd părăsi scena războiului dintre dreapta și stînga - pe care și-a asumat-o prin cariera de politolog din ultimele decenii - nu are deocamdată o soartă
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Fântâneru și Mihail Sebastian - autoarea Regăsirii intimității lansează provocarea unor concluzii parțiale privind o listă similară, cu adevărat contemporană, alcătuită integral din romane apărute după 1990. Femeia în roșu (Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Mircea Nedelciu), Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita (Adrian Oțoiu), Pupa Russa (Gheorghe Crăciun), Orbitor (Mircea Cărtărescu), Exuvii (Simona Popescu) și Fric (Ștefan Agopian) candidează tacit, cu drepturi egale, la un număr neprecizat de poziții canonice. Verdictele, în această perioadă tulbure ca și în aceea aparent mai cristalină
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
un fel de alter-ego, sălbăticit, al omului." Observații cvasi-identice, scoase dintr-o bogată experiență cinegetică, aflăm la prozatorul Titus Popovici: "m-am îngrozit văzînd cît de cutremurător seamănă torsul ursului cu cel al omului...". Autorul notează în continuare că trupul jupuit al ursului este "întru totul asemănător cu al unui om, doar cu picioare ceva mai scurte". Să reținem, în fine, o întîmplare relatată pe scurt de același: " Deși se spune că animalul rănit coboară întotdeauna, ursul, mare, galben, cu blană
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
Ce vor mai zice oamenii. Oprescu este ipocrit. A plâns cu lacrimi de crocodil, după ce a murit acel copil, dar acum câinii nu mai sunt luați de pe stradă". Vezi și: Banciu oferă 250 de lei pentru fiecare blană de câine jupuită Realizatorul emisiunii "Lumea lui Banciu" recunoaște că "a încălcat anumite limite" și explică ce a vrut să transmită prin mesajul respectiv. "(...) CNA sigur va amenda postul. Știu că am încălcat anumite limite, dar mi le asum. Chestia este că nu
Cum explică Banciu oferta de 250 de lei pentru o blană de câine jupuită by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/70443_a_71768]
-
Banciu, a făcut vineri seară un anunț care a stârnit revoltă. Recunoscut că un militant pentru uciderea în masă a câinilor maidanezi, realizatorul tv a îndemnat la demararea unui adevărat carnagiu, atunci când a oferit 250 de lei pentru fiecare blană jupuita de câine care i s-ar aduce. "Câinele poate să rămână în stradă", a adăugat Banciu, conform Înregistrarea emisiunii a fost trunchiata de cei de la B1 Tv, pentru că fragmentul cu îndemnul lansat de Radu Banciu să nu poată fi urmărit
Banciu oferă 250 de lei pentru fiecare blană de câine jupuită by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/70555_a_71880]
-
vă explic : în emisiunea acestei forme de viață nereușite am auzit cu urechile mele "vreau să fac o asociație ,să o înscriu..cuțu-cuțu marș afară sau asaceva..și ofer 250 de lei, practic din seara asta,oricui aduce o blană jupuita de pe un câine..câinele poate să ramina pe stradă..(ride că un prost)..și îi anunț și pe cetățenii romi că pot aduce blănite că primesc 250 de lei(a mai repetat de cîteva ori) ..nu mă interesează câinii dar
Banciu oferă 250 de lei pentru fiecare blană de câine jupuită by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/70555_a_71880]
-
ai chef. Îți înăbuși câte-un hohot de râs. Ai piele de vară. Știi? Din aia aurie, care miroase a mare. Numai că tu o ai de la tub. Altfel te cojești. Te faci solzoasă ca un pește japonez cu spinarea jupuită. Și nu vrem asta. Nu, nu. În colțul sălii nr. 7 e o cameră de luat vederi. Te uiți direct în ea și râzi înfundat, cu nasul în eșarfă. E albastră. Ți-ai legat-o la geantă. Iei o bomboană
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat urât la el, așa că Vasile și-a continuat drumul, până când a ajuns În dreptul unei clădiri jupuite, care stătea să cadă: fostul teatru al vechiului Buzău, din anii când urbea imita civilizația capitalei. Apoi a privit cu Îngăduință articolele stupide pe care Încercau să le vândă cei de la Cooperativa „Fero-Metal“ - sau pe care Încercau să le ascundă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aproape o pulbere fină; după care, cu unghiile dege telor mari, începea să radă, concentrată, așchiile minuscule de coajă spartă microscopic, care se smulgeau cu hălci de ou cu tot; în final, rămânea cu o bucățică de ou amorfă, imundă, jupuită, cu cratere prin care se vedea deja gălbe nușul, bună parte din fostul albuș fiind acum iremediabil amestecată cu pulberea de coji din farfurie. O vedeam că se pregătea să bage în gură mizerabilul boț. I l-am arătat, tăcut
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]