131 matches
-
coelacant, dat la fund ca un dizident al evoluției absorbit complet de număratul luptelor pentru supraviețuire de la care neamul său venerabil a chiulit. − Ei, dacă-i pe-așa, și societățile umane au creat spațiul privat cu exact aceeași funcție de parc jurasic al trăirilor: te mai retragi în el, îți mai acorzi o rupere de rutină și, prin ea, inspiri adânc ceva posibilități venite din trecutul cel mai uitat. Fosa asta abisală portabilă, ce îmbie la fosilizare, e leagănul arhitecturii, declară Rudi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Cernobâl, unde populația a fost evacuată în mare grabă. Urcăm tot mai mult, în serpentine strânse și ajungem la Ciuruleasa, unde facem un scurt popas. Privirile ne sunt atrase de vârful Muntelui Vulcan (1263 m), un masiv calcaros de varsta jurasica, ce domină cu peste 500 de metri împrejurimile. Ne continuăm drumul și ajungem în Abrud, localitate cu adânci rădăcini în istoria neamului. Datează din perioada română, cunoscut sub numele de Alburnus Minor. Se presupune că numele orașului provine de la un
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Vetrișoaia (11%) 214. ROSCI 0214 Râul Tur Județul Satu Mare: Agriș (21%), Călinești-Oaș (43%), Gherța Mică (35%), Halmeu (3%), Lazuri (21%), Livada (44%), Medieșu Aurit (15%), Micula (57%), Orașu Nou (25%), Porumbești (23%), Turț (1%), Turulung (42%) 215. ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Județul Constanța: Cogealac ( Pantelimon (5%), Siliștea ( 216. ROSCI 0216 Reghiu Scruntar Județul Vrancea: Reghiu (2%) 217. ROSCI 0217 Retezat Județul Hunedoara: Pui (1%), Râu de Mori (54%), Sălașu de Sus (40%), Uricani (17%) Județul Caraș-Severin: Teregova ( Județul Gorj: Padeș
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
Râul Prut Județul Galați: Cavadinești( Județul Vaslui: Berezeni(2%), Drânceni(6%), Duda-Epureni( Județul Ia��i: Bivolari(5%), Golăiești(7%), Gorban(16%), Grozești(6%), Prisăcani(12%), Probota( 210.ROSCI 0214 Râul Tur Județul Satu Mare: Agriș(19%), Botiz( 211.ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Județul Constantă: Cogealac(3%), Grădină(15%), Mihail Kogălniceanu(2%), Pantelimon(3%), Târgușor(29%) 212.ROSCI 0216 Reghiu Scruntar Județul Vrancea: Reghiu(2%) 213.ROSCI 0217 Retezat Județul Gorj: Padeș( Județul Hunedoara: Pui( Județul Caraș-Severin: Teregova( 214.ROSCI 0218 Dealul
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
4036 - Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 4038 - Lycaena helle; 1059 - Maculinea teleius; 1032 - Unio crassus (Scoică de rău) Specii de plante: 1898 - Eleocharis carniolica; 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 211. ROSCI 0215 - Recifii Jurasici Cheia Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos Specii de mamifere: 1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi); 1307 - Myotis blythii
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
0213 Râul Prut Județul Galați: Cavadinești( Județul Vaslui: Berezeni(2%), Drânceni(6%), Duda-Epureni( Județul Iași: Bivolari(5%), Golăiești(7%), Gorban(16%), Grozești(6%), Prisăcani(12%), Probota( 210.ROSCI 0214 Râul Tur Județul Satu Mare: Agriș(19%), Botiz( 211.ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Județul Constantă: Cogealac(3%), Grădină(15%), Mihail Kogălniceanu(2%), Pantelimon(3%), Târgușor(29%) 212.ROSCI 0216 Reghiu Scruntar Județul Vrancea: Reghiu(2%) 213.ROSCI 0217 Retezat Județul Gorj: Padeș( Județul Hunedoara: Pui( Județul Caraș-Severin: Teregova( 214.ROSCI 0218 Dealul
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
4036 - Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 4038 - Lycaena helle; 1059 - Maculinea teleius; 1032 - Unio crassus (Scoică de rău) Specii de plante: 1898 - Eleocharis carniolica; 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 211. ROSCI 0215 - Recifii Jurasici Cheia Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos Specii de mamifere: 1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi); 1307 - Myotis blythii
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale
ORDIN nr. 1.185 din 27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSPA0019 Cheile Dobrogei, ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervaţia naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervaţia naturală Peştera La Adam, 2.357 Rezervaţia naturală Peştera Gura Dobrogei, B.2 Rezervaţia naturală Gura Dobrogei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215
ORDIN nr. 1.185 din 27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSPA0019 Cheile Dobrogei, ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervaţia naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervaţia naturală Peştera La Adam, 2.357 Rezervaţia naturală Peştera Gura Dobrogei, B.2 Rezervaţia naturală Gura Dobrogei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2
ORDIN nr. 1.185 din 27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSPA0019 Cheile Dobrogei, ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervaţia naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervaţia naturală Peştera La Adam, 2.357 Rezervaţia naturală Peştera Gura Dobrogei, B.2 Rezervaţia naturală Gura Dobrogei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervația naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervația naturală Peștera La Adam, 2.357 Rezervația naturală Peștera Gura Dobrogei, B.2 Rezervația naturală Gura Dobrogei, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul
ORDIN nr. 1.185 din 27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSPA0019 Cheile Dobrogei, ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 Rezervaţia naturală Recifii Jurasici Cheia, 2.356 Rezervaţia naturală Peştera La Adam, 2.357 Rezervaţia naturală Peştera Gura Dobrogei, B.2 Rezervaţia naturală Gura Dobrogei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277973_a_279302]
-
Râul Mureș între Deda și Reghin 19. ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșand 20. ROSCI 0154 Pădurea Glodeni 21. ROSCI 0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 22. ROSCI 0210 Râpa Lechința 23. ROSCI 0374 Râul Negru 24. ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia 25. ROSCI 0227 Sighișoara Târnava Mare 26. ROSCI 0394 Someșul Mic 27. ROSCI 0268 Valea Vâlsanului 28. ROSCI 0269 Vama Veche - 2 Mai 29. ROSCI 0273 Zona marină de la Capul Tuzla -----
ORDIN nr. 46 din 12 ianuarie 2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269209_a_270538]
-
Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
condusă de către preotul Teodor Radu și primul epitrop Hațegan Ioan. Materialul folosit la construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală.
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este săpata în calcare jurasice și nu dispunne de formațiuni de stalactite și stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu și o așchie obsidiana. Intrarea are 4m înălțime, destul de bine luminată. Pe versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m de
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
este situată la contactul Munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Ca urmare a acestei așezări, structura geolocică a zonei este complexă, fiind reprezentată prin roci sedimentare de natură și vârste diferite. Munții Pădurea Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Enișala", "Eraclea" sau "Herkleia", îndepărtându-ne în timp) se află la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim și Babadag. Cetatea "Yeni-Sale" are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 și au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice și mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăști, moldovene, muntene sau turcești atestă rolul
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
comunitară "Cheile Turenilor"). Cheile au o lungime de 1.850 m, iar pereții (înalți de 100-150 m) sunt decorați cu diferite forme carstice: cascade, marmite, peșteri etc. Sunt relativ greu de străbătut. Au fost săpate de Valea Racilor în calcare jurasice și sunt situate între comuna Tureni si satul Copăceni, la mică distanță de drumul european E60, Cluj-Turda. Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1985-1988 au dus la descoperirea a 53 de complexe de locuire, datate începând cu neoliticul mijlociu. În
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei. Pentru obținerea unor cantități comerciră industrială, algele sunt cultivate în ferme speciale marine de algocultură.
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Valea Racilor (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Acest râu a săpat Cheile Turului (prin ridicarea lentă a culmii de calcare jurasice). Pe harta oficială a municipiului, publicată de Primăria Turda, poartă numele de Pârâul Racilor. Harta Iosefină din 1769-1773 (sectio 110) arată că în acea perioadă pe teritoriul orașului Turda, de-a lungul acestei văi, existau 7 mori de apă. Conform
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]