122 matches
-
carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit în peisajul montan al Pietrenilor, fiind alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit, incluzându-se în ultimii ani într-un parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită a satului și caracterizată prin roci sedimentare, cele mai vechi dintre
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
a fost primul dinozaur descoperit de oameni. Aceasta era o specie carnivoră de dimensiuni mari care a trăit acum 181 de milioane de ani în perioada Jurasic. O parte din scheletul său a fost descoperită în 1677 de Robert Piot în peninsula Britanică. Având în vedere că atunci istoria biologiei nu era avansată, el nu și-a dat seama de valoarea oaselor obținute. Originea lor a rămas
Megalosaurus () [Corola-website/Science/308825_a_310154]
-
Archaeopteryx era o reptilă zburătoare, un fel de strămoș al păsărilor. Măsura 30 până la 60 cm lungime și avea dinți, gheare și o coadă osoasă, asemenea reptilelor. Poseda însă aripi și pene, ca o adevărată pasăre. A trăit în perioada jurasică, în Europa Centrală. Dinozaurul numit oviraptor nu era mai mare decât un câine. Se hrănea cu ouăle altor dinozauri. Grație rapidității sale, fugea de îndată ce fura oul. Pterodactylul era o altă reptilă zburătoare, dotată cu aripi, dar nu avea pene. Era
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele, au apărut în permian și au lăsat fosile până în jurasicul inferior (liasic) când au fost înlocuite de euplecoptere. Ordinul cuprinde peste 2000 de specii de insecte primitive și se subîmparte 2 subordine Arctoperlaria și Antarctoperlaria, în funcție de structura aparatului bucal :
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. le sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Diatomee () [Corola-website/Science/316077_a_317406]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
a fost un dinozaur carnivor ce a trăit în perioada Jurasic, mai exact acum 150 de milioane de ani. Acest dinozaur era carnivor și avea o înălțime de 6 metri, la maturitate atingând greutatea aproximativă de o tonă. Cercetătorii au descoperit că Ceratosaurii vânau numai în grup, acest lucru făcându-i
Ceratosaurus () [Corola-website/Science/308892_a_310221]
-
1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și în "Postăvaru", în zona Râșnov - Cristian - Brașov. Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au descoperit în "cristalinul metamorfic" din zona Holbav. Lângă Codlea se ivesc ape mezotermale (27°C), asemănătoare
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pînă la 3.000 m. Straturile de roci sînt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint). Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei. Grupul Sarcodinelor cuprinde amibele, radiolarii și foraminiferele, care emit pseudopode pentru deplasare și înglobarea particulelor de hrană.Deja-cunoscuta specie, "Amoeba proteus", se găsește printre vegetația în descompunere de la
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
rezervor natural pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale.Zăcămintele cele mai mari de pe glob și anume zăcămintele de petrol din peninsula arabică se află în straturile poroase a unui calcar coraligen, care a luat naștere în perioada cretacică și jurasică.
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Muntele Postăvarul (1.025,50 ha). Din punct de vedere geologic Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului. Rețeaua apelor de suprafață aparține în mare parte bazinului hidrografic al Oltului. Situl Postăvarul prezintă
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a sitului se află două lacuri importante: "Tăul Mare" (17 ha) și Ighielul (20 ha). Lacul Ighiel (suprapus ariei protejate Iezerul Ighiel) este un lac de baraj natural (format în calcare jurasice pe o bază de roci eruptive) situat pe un platou (Ciumerna) calcaros (cu doline și peșteri) fragmentat de cursurile mai multor văi. Clima este una continental-moderată, în general umedă și rece în zonele înalte, cu interferențe de aer cald tropical
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trascău" și prezintă o importanță complexă (geomorfică și botanică), pe versanții cheilor săpate in calcare mezozoice (jurasice), se întâlnesc o serie de plante rare. Cheile Poienii sunt străbătute de drumul județean (107) ce unește Valea Mureșului (Aiud) de cea a Arieșului (Buru) și se află la o distanță de cca 15 km de Aiud, 15 km de
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
față de Pasul Buceș, de peste 500 m, Muntele Vulcan este o parte componentă a Munților Abrudului, situați în sudul Munților Bihor. El se înalță în hotarul satului Buceș-Vulcan, la granița dintre județele Hunedoara și Albă. Acest masiv izolat, constituit din calcare jurasice albe, reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali, care a generat straturi uriașe în marile calde ale erei mezozoice (Marea Tetis). Masă de calcar a muntelui
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
ea se găsește mai sus (de unde și denumirea locală de "Jgheabul cu gaură"). Peștera este dezvoltată în conglomerate cretacice superioare, depuse în faza a treia de sedimentare a chiuvetei Tulgheș și constituite din majoritatea rocilor mai vechi din fundament (calcare jurasice si cretacice inferioare, gresii dure silicioase, jaspuri precum si fragmente de cristalin). Predomină însă elementele calcaroase, în special calcarele de tip Stramberg. Date extinse de certitudine despre cartografia peșterii aduc, începând cu anul 1966, N. Valenciuc, I. Ion și M. Harea
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de Triasic și urmată de Cretacic. ul constitute perioada de mijloc a Erei Mezozoice, cunoscută de asemenea ca perioada reptilelor. Începutul perioadei este marcat de marea extincție din Triasic-Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu și evenimentul din Jurasicul târziu; totuși niciunul dintre acestea două nu se numără printre cele cinci masive extincții în masă. Jurasicul este numit după Munții Jura din Alpii Europeni, unde s-au identificat pentru prima dată straturi de calcar
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
Cretacic. ul constitute perioada de mijloc a Erei Mezozoice, cunoscută de asemenea ca perioada reptilelor. Începutul perioadei este marcat de marea extincție din Triasic-Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu și evenimentul din Jurasicul târziu; totuși niciunul dintre acestea două nu se numără printre cele cinci masive extincții în masă. Jurasicul este numit după Munții Jura din Alpii Europeni, unde s-au identificat pentru prima dată straturi de calcar din acestă perioadă. În timpul Jurasicului
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
este marcat de marea extincție din Triasic-Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu și evenimentul din Jurasicul târziu; totuși niciunul dintre acestea două nu se numără printre cele cinci masive extincții în masă. Jurasicul este numit după Munții Jura din Alpii Europeni, unde s-au identificat pentru prima dată straturi de calcar din acestă perioadă. În timpul Jurasicului timpuriu, supercontinentul Pangeea se fragmentează în supercontinentul din nord Laurasia și supercontinentul din sud Gondwana. Marea Tethys
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]