6,501 matches
-
Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 297 avea următorul conținut: "(2) Dacă hotărârea a fost desființată pentru lipsa de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competențe sau altui organ cu activitate jurisdicționala competent." Alin. (1) al art. 297 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. ---------- **) Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 59
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. Secțiunea I Termenul și formele recursului Articolul 299 (1) Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicționala sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător. ... (1^1) Abrogat. (2) Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel. ... (3) Abrogat. ... ---------- Art. 299 a fost modificat prin art.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
2001 *) publicată în M. Of. nr. 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare avea următorul conținut: "Art. 299. Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicționala sunt supuse recursului." Alin. (2) al art. 299 a fost introdus de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Alin. (2) al art. 299 a fost modificat de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
care a pronunțat hotărârea casata sau altei instanțe de acelasi grad. ... (6) În caz de cașare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competențe sau organului cu activitate jurisdicționala competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea că inadmisibilă. ... (6^1) Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
fondului, instanța de recurs, după cașare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casata sau altei instanțe de acelasi grad. În cazul casării pentru lipsa de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competențe sau organului cu activitate jurisdicționala competent, potrivit legii. ... (3) Dacă instanța de recurs constată că ea însăși era competența să soluționeze pricina în primă instanță sau în apel, vă casă hotărârea recurata și va soluționa cauza potrivit competenței sale." ... Alin. (3) al art. 312 a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea casata ori, atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, altei instanțe de acelasi grad, cu excepția cazului casării pentru lipsa de competență, cănd trimite cauza instanței competențe sau altui organ cu activitate jurisdicționala competent potrivit legii. Articolul 314 Înaltă Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
Cursul prescripției se suspendă: ... a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului material la acțiune; ... b) pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent; ... c) atâta timp cât debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire; ... d) în alte cazuri prevăzute de lege. ... (1^1) După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare. (2) Prescripția nu se suspendă pe timpul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
încerca și se va strădui, în tot cursul procesului, să îndrume părțile spre împăcare. Această recomandare își găsește corespondent în prevederea art. 6 din Legea medierii, prin care legiuitorul stabilește că instanțele judecătorești și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii de mediere și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele. Rezultă din acest text că părțile nu sunt obligate să vină la mediere, obligația este doar
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
sau centrale, de exemplu). Desigur că în această situație se va aplica un spor la pedeapsa prevăzută de codul penal. Prin înțelegerea părților poate opera împăcarea prin procedura medierii, dacă victima își retrage plângerea sau nu depune plângere la organul jurisdicțional competent. 2. Violarea sediului profesional este, de asemenea, o faptă de natură penală, care se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Formularea infracțiunii constă în: „pătrunderea fără drept, în orice mod, în sediul sau locul unde o
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ca părțile să se împace prin mediere. V. În grupa infracțiunilor contra patrimoniului sunt cuprinse trei infracțiuni care pot fi soluționate prin mediere, dacă partea vătămată și-ar retrage plângerea prealabilă depusă sau nu ar depune asemenea plângere la organele jurisdicționale competente. 1. Infracțiunea de furt în forma simplă, care constă în luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acesteia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept. Este considerată furt și fapta aceluia care își
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
soluționării conflictelor individuale de muncă rezultă că se pot face vinovați de neîndeplinirea obligațiilor sau de greșita lor îndeplinire ambele părți dintr-un conflict. Nerespectarea drepturilor și obligațiilor de către părți incunibă răspunderea celui vinovat, care este sancționat de către organele jurisdicționale. Dacă părțile au reușit să-și soluționeze conflictul printr-o înțelegere reciproc avantajoasă, în condițiile legii medierii, raporturile de muncă pot să își reia cursul normal, în baza contractului individual de muncă. În baza Regulamentului intern al unității, legislației civile
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
că părțile pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanțelor. Desigur că este de dorit ca ele să recurgă mai întâi la calea medierii pentru soluționarea conflictului și doar în extremă situație la cea jurisdicțională, cum ar fi cazurile de eșuare a medierii, datorate, în principal, orgoliilor și pozițiilor de neabdicare de la opiniile și ideile pe care le nutresc, le invocă și le susține fiecare parte, sau când unele aspecte dificile ale conflictului nu au
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
judecată, nu se poate spune că acestora le este îngrădită calea de a apela mai întâi la mediere. Oricând, părțile interesate pot apela mai întâi la serviciile unui mediator, iar dacă nu sunt mulțumite, pot de îndată recurge la procedura jurisdicțională. În toate situațiile se aplică principiile de bază ale medierii și regulile procedurale specifice instituite de mediere, acceptate de părți, cu respectarea pașilor care se succed în cadrul acelei proceduri. Îndrumarea părților de a putea recurge și la o altă cale
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
care se statuează că judecătorul recomandă părților să Își soluționeze litigiul prin mediere, trebuie coroborat cu prevederile din art 6 din Legea medierii, introdusă prin Legea 370/2009, din care rezultă că organele judiciare și arbitrale, cât și alte organe jurisdicționale vor informa părțile asupra posibilității și avantajelor folosirii procedurii medierii, Îndrumându-le să recurgă la această modalitate de soluționare a conflictului/litigiului. Susținerea unora că recomandarea pe care o face judecătorul părților dintr-un proces aflat pe rolul instanței, de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
le-au dezbinat. Încheiem acest comentariu și-mi exprim În cele din urmă părerea personală că prevederea din art.6 din legea medierii introdusă prin Legea nr.370/2009, formulată astfel: „Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le Îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele”, prevedere valabilă pentru informarea părților aflate pe rolul instanțelor de judecată, cât și prevederile din art.2
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
că părțile pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanțelor. Desigur că este de dorit ca ele să recurgă mai întâi la calea medierii pentru soluționarea conflictului și doar în extremă situație la cea jurisdicțională. Este regretabil faptul că părțile din aceste conflicte nu cunosc încă, în suficientă măsură, avantajele de care pot beneficia prin soluționarea lor prin mediere. Însă, legiuiroul, prin prevederile art.61, alin.1 din legea nr.192/2006 a venit în
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
judecată, nu se poate spune că acestora le este îngrădită calea de a apela mai întâi la mediere. Oricând, părțile interesate pot apela mai întâi la serviciile unui mediator, iar dacă nu sunt mulțumite, pot de îndată recurge la procedura jurisdicțională. De fapt, așa cum s-a mai arătat, prin alin.1 din art.60 sunt Ținute să facă dovada că au participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii, ocazie cu care pot opta să-și soluționeze conflictul pe această cale
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
disciplinar, comisia supunându-se astfel doar statutelor și regulamentelor sportive, dar și normelor legale în vigoare. În lipsa unor argumente juridice și faptice concrete, defăimarea și calomnierea Comisiei de Disciplină a LPF, a președintelui acesteia, aduce o gravă atingere activității sportive jurisdicționale, activitate ce se desfășoara doar conform principiilor FRF, LPF, FIFA și UEFA. Citește și:
Doru Neagu, preşedintele Comisiei de Disciplină a LPF, a demisionat () [Corola-journal/Journalistic/76450_a_77775]
-
privată. Acesta a luat decizia de a trimite instituțiilor de presă o notificare a unui birou de avocatură prin care cere site-urilor, publicațiilor și posturilor tv respectarea dreptului la viață privată, în caz contrar urmând să se adreseze organelor jurisdicționale competente, scrie . „Vă notific faptul că, în conformitate cu dispozițiile art 71 și următoarele din Codul civil, ce reglementează respectul vieții private și al demnității umane, îmi manifest în mod expres dezacordul față de orice publicare/difuzare în cadrul publicației/site-ul/postului dumneavoastră
Prietenul Andreei Berecleanu notifică presa: fără știri despre viața privată by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71646_a_72971]
-
vieții private”, se arată în notificare. „În concluzie, vă comunic faptul că, în situația în care veți proceda la utilizarea ilegală de imagini și informații legate de aspecte din viața mea privată, mă voi vedea obligat să mă adresez organelor jurisdicționale competente, conform prevederilor legale în vigoare pentru a obține respectarea dreptului la viață privată, solicitând obligarea dvs la plata prejudiciilor materiale și morale cauzate, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată și de executare ocazionate”, se arată în finalul notificării. Medicul
Prietenul Andreei Berecleanu notifică presa: fără știri despre viața privată by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71646_a_72971]
-
comun a condițiilor speciale de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001, nerespectarea demersurilor ce se referă la procedura de evaluare și clasificare a acestor locuri de muncă neputând fi suplinită pe cale jurisdicțională, de un litigiu promovat în contradictoriu cu angajatorul și calificat ca un conflict de muncă, iar la paragraful 75 se arată expres că „Este neechivocă astfel opțiunea legiuitorului ca, după data de 1 aprilie 2001, locurile de muncă în condiții
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
către instanță, în virtutea competențelor judiciare specifice, a procedurii de încuviințare a executării silite solicitate de executorul judecătoresc. În cadrul acesteia, judecătorul se va pronunța asupra caracterului executoriu al titlului, în condiții de independență și imparțialitate, caracteristici definitorii ale activității jurisdicționale. Sub acest aspect, art. 641 alin. (3) din Codul de procedură civilă precizează că instanța judecătorească verifică dacă „înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte cerințe în cazurile anume prevăzute
DECIZIA nr. 1 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255577]
-
cererea de intervenție formulată, întrucât dispozițiile art. 61 din Codul de procedură civilă, referitoare la cererile de intervenție, sunt aplicabile doar în ceea ce privește procesul civil, nu și în fața Curții Constituționale, care își exercită atribuțiile potrivit unei proceduri jurisdicționale autonome. ... 6. Având cuvântul, autorul excepției depune copii după hotărâri judecătorești, solicitând acordarea de asistență juridică gratuită. ... 7. Reprezentanta Ministerului Public, invocând practica Curții Constituționale, solicită respingerea acestei cereri. Apreciază că autorul excepției poate depune acte, precum și concluzii scrise
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
structurilor Inspecției Judiciare; ... d) întocmește sau participă, după caz, la elaborarea proiectelor de regulamente și a altor reglementări de competența Inspecției Judiciare; ... e) reprezintă, pe baza delegației date de conducere, Inspecția Judiciară în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale, apără drepturile și interesele acesteia în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, precum și în raporturile cu persoane fizice ori juridice; ... f) formulează și promovează, în termenele procedurale, cereri în materie civilă, comercială, de contencios administrativ, în
REGULAMENT din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258773]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]