16,894 matches
-
în condiții de legalitate și care nu conțin dispoziții de natură să îngrădească dreptul de liber acces la justiție ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228073_a_229402]
-
reglementare a condițiilor în care anumite fapte să fie sancționate contravențional, precum și la stabilirea sancțiunilor aplicabile. Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față. În final, Curtea observă că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate se referă mai degrabă la modul de aplicare a dispozițiilor de lege criticate la litigiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232089_a_233418]
-
apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Decizia nr. 499 din 13 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 52/45/2010, Curtea de Apel Iași - Secția civilă și pentru cauze cu minori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
din salarii, dar magistrații care s-au pensionat nu mai pot opera acest cumul. În susținerea celor arătate, autorul excepției depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. De asemenea, arată că situația particulară invocată de autorul excepției, referitoare la magistrați, nu este de natură să modifice concluziile reținute de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 1.414/2009 . CURTEA, având în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233443_a_234772]
-
privind drepturile economice, sociale și culturale, ale Tratatului privind Uniunea Europeană, precum și ale altor acte internaționale la care România este parte și care consacră dreptul la muncă, interzicerea discriminării și egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate. De asemenea, autorul excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Europene de Justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat textele de lege criticate prin prisma acelorași argumente ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233443_a_234772]
-
și care consacră dreptul la muncă, interzicerea discriminării și egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate. De asemenea, autorul excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Europene de Justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat textele de lege criticate prin prisma acelorași argumente ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233443_a_234772]
-
determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii și mijloacele folosite în realizarea lui, și este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Referitor la critica de neconstituționalitate vizând discriminarea salariaților din sectorul public în raport cu cei din sectorul privat, aspect care nu a fost analizat prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233443_a_234772]
-
și Thony Hedwig. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate contravin principiilor constituționale ale neretroactivității legii și garantării proprietății private în măsura în care se aplică și imobilelor preluate de către stat fără titlu valabil. Referindu-se la jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, autorul excepției apreciază că măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 au un caracter inadecvat și insuficient și sunt în contradicție cu art. 11 alin. (1) din Constituție, raportat la art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât în privința conținutului intrinsec al protecției proprietății private, la care se referă prevederile invocate, cât și a domeniului de aplicare a acestui text, așa cum a fost stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe de altă parte, se arată că sintagma "imobilele naționalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naționalizarea unor imobile, cu modificările și completările ulterioare", cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
de stat fără titlu valabil. Analizând întreaga argumentație a criticii de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia solicită, în fapt, modificarea conținutului normei legale criticate, în sensul adaptării ei la principiile protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, evidențiate în jurisprudența instanței de contencios european a drepturilor omului. Aceste susțineri nu pot fi reținute, dat fiind faptul că, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în cap. III din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională verifică în cadrul controlului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
art. 14 din convenție, deoarece există discriminare între persoanele care revendică imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ceilalți proprietari deposedați, supuși dreptului comun în materia revendicării imobiliare. Curtea constată însă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, nu poate fi acceptată o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 14 din convenție referitoare la principiul nediscrimin��rii. Astfel, instanța de contencios european al drepturilor omului a reținut, în cauza Affaire linguistique belge c/Belgique
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor." 43. Guvernul arată că reclamanții nu au niciun bun și nicio speranță legitimă, în sensul jurisprudenței Curții, de a obține exercițiul dreptului de proprietate asupra acestui imobil, din moment ce a ieșit din patrimoniul autorului lor în 1950 și de atunci nu au obținut nicio decizie definitivă care să dispună restituirea. 44. Reclamanții susțin că respingerea celei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
dreptul de proprietate asupra acelui imobil. 49. Cu privire la acest aspect, Curtea a stabilit deja că o creanță nu poate fi considerată ca având valoare patrimonială decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu, atunci când este confirmată printr-o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 52). 50. În speță, Curtea observă că această creanță de restituire, de care reclamanții s-ar putea prevala, este o creanță sub condiție, deoarece problema întrunirii condițiilor legale pentru restituirea imobilului ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
că au fost ulterior infirmate de hotărârea din 14 octombrie 1996 a Curții de Apel București. În plus, Curtea constată că, la momentul faptelor, motivarea Curții de Apel pentru a dispune că prima acțiune în revendicare este inadmisibilă urma o jurisprudență constantă a instanțelor interne, care respingeau acțiunile în revendicare pe motiv că era aplicabilă Legea specială nr. 112/1995 (a se vedea asupra acestui aspect reglementarea aplicabilă relativ la situația anumitor imobile naționalizate și jurisprudența în materie, descrise în deciziile Constantinescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
în revendicare este inadmisibilă urma o jurisprudență constantă a instanțelor interne, care respingeau acțiunile în revendicare pe motiv că era aplicabilă Legea specială nr. 112/1995 (a se vedea asupra acestui aspect reglementarea aplicabilă relativ la situația anumitor imobile naționalizate și jurisprudența în materie, descrise în deciziile Constantinescu împotriva României, nr. 61.767/00, 14 septembrie 2004, și Iorgulescu împotriva României, nr. 59.654/00, 13 ianuarie 2005). 52. În aceste condiții, Curtea consideră că, în contextul cererilor de restituire formulate, reclamanții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
consideră că suma solicitată cu titlu de prejudiciu material nu reprezintă valoarea reală a imobilului. Potrivit unui raport de expertiză prezentat, această valoare a fost estimată la 213.003 euro. În ceea ce privește lipsa de folosință a bunului, Guvernul subliniază că, potrivit jurisprudenței Curții în materie, nu trebuie acordată reclamanților nicio reparație cu acest titlu. 58. În ceea ce privește prejudiciul moral, Guvernul apreciază că suma solicitată este excesivă și că nu s-a stabilit nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul pretins și o eventuală încălcare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
Convenție, pot fi rambursate numai cheltuielile pentru care s-a stabilit că au fost efectuate în mod real, că ele sunt necesare și că au un cuantum rezonabil. 65. Având în vedere elementele care se află în posesia sa, precum și jurisprudența în materie, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamanților care au beneficiat și de asistență juridică din partea Consiliului Europei suma totală de 1.000 euro pentru totalitatea cheltuielilor. C. Majorări de întârziere 66. Curtea consideră adecvat să stabilească valoarea majorărilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
de un magistrat-asistent. ... (2) Raportul trebuie să cuprindă, pe scurt, obiectul procesului, soluțiile pronunțate de instanțe și faptele reținute de ultimă instanță, în măsura în care sunt necesare soluționării recursului. ... (3) Raportul trebuie să mai conțină observații cu referiri, daca este cazul, la jurisprudența internă, precum și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fără a se arătă opinia raportorului. ... (4) În raport se semnalează din oficiu și cazurile de cașare arătate în art. 385^9 alin. 2. ... (5) Raportul se depune la dosarul cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252540_a_253869]
-
Raportul trebuie să cuprindă, pe scurt, obiectul procesului, soluțiile pronunțate de instanțe și faptele reținute de ultimă instanță, în măsura în care sunt necesare soluționării recursului. ... (3) Raportul trebuie să mai conțină observații cu referiri, daca este cazul, la jurisprudența internă, precum și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fără a se arătă opinia raportorului. ... (4) În raport se semnalează din oficiu și cazurile de cașare arătate în art. 385^9 alin. 2. ... (5) Raportul se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252540_a_253869]
-
pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevanță a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, daca este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252540_a_253869]
-
452/CEE8, 77/453/CEE9, 78/686/CEE10, 78/687/CEE11, 78/1026/CEE12, 78/1027/CEE13, 80/154/CEE14, 80/155/CEE15, 85/432/CEE16, 85/433/CEE17 și 93/16/CEE, denumite în continuare "directive sectoriale". (6) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, statele membre nu au obligația de a recunoaște diplomele, certificatele și alte titluri care nu atestă o formare dobândită într-unul din statele membre ale Comunității 18. Totuși, statele membre trebuie să țină cont
jrc5094as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90262_a_91049]
-
soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare". Întrucât nu au intervenit elemente de noutate care să justifice modificarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201726_a_203055]
-
dosarelor nr. 1.062D/2015, nr. 1.078D/2015 și nr. 1.079D/2015 la Dosarul nr. 1.058D/2015, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 9. Prin Încheierea din 3 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.835/83
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
nr. 798 din 17 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 20 ianuarie 2016, instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. 18. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecția acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar și de protecția acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea a reținut că, deși drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noțiunile de, "bun" și "proprietate" au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]