4,938 matches
-
fără să văd ori văd fără să aud aceleași și mereu aceleași vorbe goale de neînțeles spuse la nesfârșit de aceleași persoane indiferent cu ce ocazie, scop sau misiune se află ei în studio. O viață întreagă am muncit ca jurist și îmi este imposibil ca să mă împac cu ideea existenței unor foarte numeroși autori de infracțiuni care deși sunt identificați și dovediți totuși nu numai că nu sunt deferiți justiției și nici nu li se aplică de îndată sechestru asigurător
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
ori Serbia. Acestora li se adaugă o serie importantă de portrete (aproximativ 50) ale unor personalități (multe în viață), majoritatea din aceeași zonă geografică. Cei portretizați sunt, cu precădere, scriitori, slujitori ai bisericii, muzicieni, actori, plasticieni, dar și medici, profesori, juriști, publiciști. Dintre busturile (destinate locurilor publice) și dintre portrete, aș reține: 1. Istorie, Politică (12 busturi): A. I. Cuza, Regina Maria, Al. Mocioni; 2. Fețe bisericești (14): Patriarhul Miron Cristea, IPS Nicolae, Filaret Musta, arhimandrit; 3. Scriitori, profesori (20): Virgil Birou
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
de una ca asta! Alta e menirea lui: să iște în mintea și-n inima cititorului concluzii moraliste, mai bine zis morale. Criticul, eseistul pot fi desigur, ei, „moraliștii” în sensul dat cuvântului în secolele XVII și XVIII. Cât despre jurist, gândesc așa: că dreptul nu se confundă cu morala, contrar celor afirmate de profesorul George Ripert în La regle morale dans les obligations civiles”. Cât se poate de succint, în trei cuvinte, Nicolae Steinhardt în mărturisirile sale epistolare către Nicolae
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
an de zile. Centrul Universitar Iovacra avea, în fiecare an, pe vremea studenției mele ( 1981-1986 ), 7000 de studenți. La sfârșitul fiecărui an universitar, 7000 de locuri de muncă erau asigurate de odiosul și sinistrul Partid Comunist Român, pentru ingineri, economiști, juriști, medici, profesori, și alte, și alte profiluri și specializări. Și asta în fiecare an. Există succesuri care urcă în abisuri, și înfrângeri care coboară în amintiri siderale. Tabulhanelele și tumbelechiurile laudă succesurile prezentului, și ori scuipă, ori tac mâlc, la
Gala umorului concediat, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/gala-umorului-concediat-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339385_a_340714]
-
umplute și friptură la grătar cu salată de varză, ni se destăinuie: - Ar trebui să cer drepturi de autor. - ?! - Câte replici, gânduri, idei de tot felul am împrăștiat eu... - Adunate, ar umple o carte. Cred că ai dreptate. Vorbește cu juristul USR. Aproape fiecare angajat din Neptun își are istoria să, surprinzătoare în multe privințe, incepand cu directorul, cu instalatorul Eugen, unul dintre cei mai vechi, și până la tânăra Selga. De mirare că n-a radiografiat încă nimeni! Cei mai mulți au lucrat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
comunismului ar fi faptul că societatea românească era orientată esențialmente către ocupații de natură tehnică. Acest lucru a avut repercusiuni majore în paradigma postcomunism când nevoia evidentă de meserii, altele decât cele tehnice, a creat pe termen mediu inflație de juriști și/sau economiști, făcând din meseriile tehnice alegerea second-hand a celor care nu reușeau la noile El Dorado ale pieței muncii. Pe fond, calitatea educației în domeniile tehnice a scăzut dramatic, absolvenții alegând de multe ori locuri de muncă nealiniate
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
epigramist din Fălticeni ). Ofițer Jandarmi Ovidiu Donisă ( poet din Bunești ) . Felicia Niculina Lămășanu ( poetă din Horodniceni / Suceava ). Violeta Sabina Lazăr ( poetă din Pașcani ). Ing. Simina Silvia Scladan ( poetă din Iași ). Ing. Carmen Simion ( poetă din Pașcani). Referent cultural Ștefan Ioan . Jurist Veronica Ștefan ( poetă din Fălticeni ). Dumitru Viziteu ( poet din Bunești ). Invitat special la acest eveniment a fost doamna Ec. Rodica Rodean - Președinta Asociaței ,, Universul Prieteniei ,, din Iași, care a contribuit la acest eveniment prin bogata și experimentata sa activitate de
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1411986361.html [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
Acasa > Impact > Istorisire > MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi amintesc cu plăcere că acum vreo 11 ani am obținut de la un faimos ONG bucureștean (1) o hârtie prin care eram recomandat
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
pricaza") și l-am prezentat domnului primar. Domnul primar a citit pricazul iluminist și mi-a zis cu un aer șmecheresc-intim, făcând și cu ochiul: -Postul s-a ocupat deja. -De către cine? - Am pus un prieten de-al meu, jurist. -Este țigan? -Nuuu, e român. -Păi dacă e român, cum știe (ie)l ce probleme are comunitatea romilor? La aceste cuvinte ofensatoare, domnul primar Marcel Vela a strigat plin de furie sfântă: -Vedeți domnilor, de aceea nu vă integrați voi
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
din biroul baronului Marcel Vela, și am început să ghingesc (2), cum dzâce bănățanu': -Expârțul interiorizează nevoia comunitară de exprimare a vânturilor sorții. -Expârții romilor d'or fi români păstă tot în țeara asta, atunci sigur ne vom integra. -Expârțul jurist va fi înjurat de români acum daco'i zâce? -Purtătorii de ie nu pot purta sostena (3). Dă aia e recomandat portul național românesc. Domnilor români, nu vă mai substituiți cu romii. Kurau tumare kaltsen. -------------------------------------------------------------------------------------- 1-Aven amentza...pricazul dăruit atunci
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
atunci îl am și acum...este vorba de o recomandare. Îl vedeți în poza. 2- să gândesc. 3- sostea: pantaloni în limba romani, din indianul susthana- șalvari. Referință Bibliografică: Marcel Vela a pus expert pe problemele romilor din Caransebeș un jurist român / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2157, Anul VI, 26 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
nu poate fi angajat nimeni la departamentul juridic al ministerului pentru că nu vine nimeni din cauza salariilor foarte mici, după ce am făcut o mărire de salarii la minister, la ultimul concurs, marți, s-au prezentat nouă candidați pe un post de jurist. deci se poate. - În legătură cu majorarea salariilor în Ministerul Economiei vi s-a reproșat că vă cumpărați loialitatea oamenilor. - Nici gând. Singurul lucru a fost creșterea salariilor mici, la un nivel așa fel încât să fie tentant să te angajezi la
„Sunt oameni în administrație cu a doua sau a treia slujbă de care sunt mult mai interesați, chiar în timpul programului” by https://republica.ro/inteviu-cu-vicepremierul-costin-borc-zsunt-oameni-in-administratia-publica-cu-a-doua-sau-a-treia-slujba [Corola-blog/BlogPost/338795_a_340124]
-
mărturisit că îl iubește pe Nichita ca pe un vis de tinerețe, ca pe singurul frate de destin și l-a numit simbolul generației 60. Marele Premiu „Nichita Stănescu” a fost acordat de Consiliul Județean Prahova lui Mircea Ionescu Quitus, jurist, om politic, veteran de război, autor de epigrame, dar și de poezii lirice și scrieri în proză, membru a numeroase societăți și asociații culturale și în conducerea unora dintre acestea, laureat al mai multor premii și distincții. În 1942 a
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
beneficia de bursă! În anii studenției de la Budapesta, a funcționat ca “perceptor” al celor doi copii ai familiei Mihai de Mocioni și a soției sale, Ecaterina-, Alexandru și Eugeniu. Așadar în anul 1861, de la 1 iulie, luându-și doctoratul-doctor untrusque jurist, stabilindu-se la Lugoj, este numit vicenotar al comitatului (județului) Caraș, la vremea în care comitele suprem era Emanoil Gojdu, fostul său mecena în casa căruia în perioada studiilor universitare de la Pesta poposea frecvent, o adevărată casă românească, unde românii
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese și corectate de Atanasie Marian Marienescu. După o pauză de șapte ani, în anul 1867, anul în care românii aveau 38 de diuarie (ziare), a ieșit Broșura a II
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
imperativ ordonând să plătesc „într-o oră” încă 500 lei. Cică ar fi partea mea din lucrarea executată. Ca efect i-am cerut autorizația de construcție spre a vedea soluția impusă de organele de resort. Nu o avea, deși este jurist cu activitate în domeniu și cunoștea, ca și mine de fapt, legile în vigoare. Am mers la fața locului să văd cu ochii mei „opera” realizată care, cică, a costat peste 2000 lei noi. Pe proprietatea mea este o casă
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
ale porții. Când i-am spus, râzând, că nu a intrat direct înapoi în casă fără nici un cuvânt. Adevărat Hagi Tudose deși nu cred că a hagialâc-cit pelerin pe la locurile sfinte lui. Vecin de România. Vecin de București capitala țării. Jurist. Nu știu care dintre noi este cuțu. De fapt nici nu am lătrat măcar unul l-a altul. M-a ignorat pur și simplu făcând-uși nevoile în curtea mea. Și a oferit apoi burtica să-l scarpin! La ce ar fi servit
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
mia de lei noi cerută! Eu ce să fac. Să mușc? Dacă și-a crezut incompetentul meșter are vre-o vină? Da! Deoarece nu a cerut autorizarea unei lucrări de esență executate casei sale de pe proprietatea vecinului său. Și este jurist. Nu are scuza necunoașterii legii. Dacă aș „mușca” i-ar fi rău. Aș atinge, chiar fără să vreau, osul. O fac prietenii „de afaceri” între ei. Nu și vecinii. Dar sunt om bun. Îl expun doar oprobriului public. Păcat că
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
în care s-a revelat. Deși principiul ”crede și nu cerceta” se aplică și în spațiul musulman, Islamul, ca toate religiile, a evoluat de-a lungul timpului, iscând multe controverse, inclusiv în propriul său sân. Unul dintre cei mai importanți juriști și oponenți din interior ai Islamului este considerat a fi teologul și misticul Al-Gazali, supranumit ”Toma de Aquino al Islamului”. Înțeleptul a trăit în secolul al XXI-lea, activând în calitate de director al Universității din Bagdad la 500 de ani după
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare by http://uzp.org.ro/islam-cinci-stalpi-si-ultima-infatisare/ [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
momentul doi a făcut ca această pedeapsă să nu mai apară în noul Cod Penal. S-au pierdut astfel în neant două decizii ale Curții Constituționale, potrivit cărora a nu mai fi sancționată penal calomnia e ceva împotriva Constituției. Numeroși juriști au remarcat că, pe acest fond, s-au intensificat bălăcăreala publică între politicieni și falsele dezvăluiri în mass-media. Astăzi, în România, de lezarea demnității, onoarei și reputației persoanei nimeni nu se mai poate apăra decât în lungi, complicate și sâcâietoare
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... by https://republica.ro/capra-vecinului-de-la-dragasani-din-dealul-viilor [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
de față, care se raportează și la această perioadă, arată în primul rând procesul de formare a autorului în domeniul relațiilor stat - culte, bazată pe o documentare vastă, profundă, domeniu spre care a fost condus de dubla sa formație - de jurist și teolog, desfășurându-și activitatea în materie, din anul 2001 ca jurist la Arhiepiscopia Bucureștilor până în anul 2007, iar din anul 2005 a deținut, în paralel, și funcția de consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii și
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ionut_corduneanu_.html [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
rând procesul de formare a autorului în domeniul relațiilor stat - culte, bazată pe o documentare vastă, profundă, domeniu spre care a fost condus de dubla sa formație - de jurist și teolog, desfășurându-și activitatea în materie, din anul 2001 ca jurist la Arhiepiscopia Bucureștilor până în anul 2007, iar din anul 2005 a deținut, în paralel, și funcția de consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, tot până în iarna anului 2007, când a devenit Preot Slujitor la
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ionut_corduneanu_.html [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
aceste materiale vor constitui un bogat suport informativ pentru cei interesați de acest segment a socialului și, totodată, al eclesiei, fiindcă atât Statul cât și Biserica pot fi definite drept comunități de persoane, ambele fiind numite de către specialiști (canoniști și juriști) instituții, așezăminte ori societăți, iar problema relațiilor dintre aceste două comunități a fost dezbătută încă din momemntul întâlnirii lor în istoria mântuirii, iar soluțiile care au guvernat aceste relații au oscilat și au variat în timp - după cum declară și recunoaște
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ionut_corduneanu_.html [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
rex bătrân, banal,/ Plecând și părăsind orașul,/ Cică în trenul lui regal/ Ar fi călătorit cu nașul... (Austeritate peste tot), ori... Recent, pe-o planetă cu fraieri pe ea,/ Trăia o vulpiță, prințesă-sadea/ Alături de Paul cu rele deprins,/ Numit de juriști, pe drept, “Micul prins”. (Parafrază, după Antoine de Saint-Exupery) sau... Când maestrina repeta/ Din ariile preferate,/ El în balcon se arăta.../ Să vadă lumea că n-o bate. (Soprana și soțul ei), ori... Gândiți-vă și voi o clipă:/ Dacă
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
dacii sau geții, sunt două denumiri pentru unul și același popor”. (Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Giurescu) - Studiind istoria arimilor, vechi locuitori ai Daciei, care erau numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, Nicolae Densusianu (jurist și istoric român, membru corespondent al Academiei Române) ne explică și documentează, în Dacia preistorică (Editura MENTOR, 2000) concluzia potrivit căreia tradițiile arimilor ne înfățișează pe noi, românii de azi, ca autohtoni la Carpați și la Dunărea de Jos, ca descendenți
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]