6,869 matches
-
și foarte numeroși. Primul semn de întrebare îl ridică limitarea acestor premii la teatru. Anunțate pe nepusă masă și în vecinătatea celor de la UNITER, nepregătite (gala însăși a fost o imitație neinspirată a galelor UNITER) și, mai ales, în lipsa unui juriu, ele par să concureze neloial premiile tradiționale ale breslei. Oare de ce s-a străduit M.C.C. să facă o asemenea investiție? Și de ce tocmai acum? Ca scriitor, mă pot gîndi la o ofensivă de oficializare a premiilor (și nu doar a
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
durere de stomac, a d-sale a fost să arunce o săgeată, boantă, de altfel, în direcția revistei noastre și a cronicarului ei dramatic.) Cel mai grav din toate acestea este că lista premiilor a fost întocmită de M.C.C., fără juriu, fără vot, de către "un grup de cărturari", cum l-a numit în discursul său inaugural dl Răzvan Theodorescu. Distinșii cărturari au rămas anonimi, anonim președintele lor care a fost, după știința mea, dl Eugen Simion. Dar nu știința de carte
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
Premii de Stat din anii '50 nu s-a mai întîmplat ca recompense de o asemenea importanță să fie decise în cel mai desăvîrșit anonimat. Pînă și pe vremea lui Ceaușescu, premiile USR, UAP și restul erau rezultatul deliberării unor jurii alese prin vot secret. Chiar dacă PCR exercita mai totdeauna presiuni sau interzicea uneori decernarea. De altfel, motivul pe care dl Marcel Iureș, laureat al unuia din premiile principale, cel de interpretare masculină, l-a invocat în refuzul său a fost
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
de la bun început printre cele dificile, cu un repertoriu revelator pentru tehnica, aptitudinea de a exprima esența muzicală și dramatică, cultura stilistică: două arii din perimetrul clasic, un lied, o piesă românească și două arii de operă din șase pregătite. Juriul alcătuit din personalități de prim rang (Eugenia Moldoveanu și Ludovic Spiess - președinți, Nicolae Herlea, Silvia Voinea, Constantin Gabor, Florin Diaconescu, Ada Brumaru, Ovidiu Bălan) a constituit prin exigență o barieră în fața nepriceperii, iar prin experiența proprie, o înțelegere nuanțată a
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
cu talent, dar la fel cum ar fi putut fi conceput și acum 20 de ani (lipsa de noutate în respirația strict cinematografică nu e neapărat un defect, dar e, în mod sigur, o explicație pentru lipsa de entuziasm a juriului la festivalul de la Berlin). Ce are, filmul, memorabil? În primul rînd starea de exasperare - difuză, continuă, crescîndă - a unui om singur, care își asumă condiția de fir de nisip incapabil să oprească o mașinărie infernală. Apoi detaliile - de pildă "spectacolul
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
a trebuit să constate că secvența respectivă a fost înlocuită cu simularea pe elicopter de care am amintit și o nuntă într-un sătuc din Toscana. Surpriza din selecția germană a venit de la "Halbe Treppe", distins cu Marele Premiu al Juriului, prezidat de Mira Nair, proaspăta laureată de la Veneția pentru "Monsoon Wedding". Pornind de la un concept nu mai mare de 7 pagini, filmat cu o cameră digitală și bazîndu-se pe capacitatea de a improviza dialoguri a celor patru personaje principale, regizorul
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
adăuga și sinuciderea fiului călăului. Și totuși nu, din tușe fine înțelegem resorturile personajelor și simțim că încă nu e totul pierdut, că încă se mai poate spera că viața poate avea și lumină... O oarecare nedumerire a provocat decizia juriului de a acorda Marele Premiu și filmului de animație japonez "Spirited Away", care la el acasă a "spart" toate casele de bilete, reușind încasări de peste 250 de milioane de dolari. Să fi influențat decizia juriului recent anunțata secțiune specială a
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
oarecare nedumerire a provocat decizia juriului de a acorda Marele Premiu și filmului de animație japonez "Spirited Away", care la el acasă a "spart" toate casele de bilete, reușind încasări de peste 250 de milioane de dolari. Să fi influențat decizia juriului recent anunțata secțiune specială a Oscarurilor dedicată lungmetrajelor de animație? Oricum, în afara cîtorva secvențe care au demonstrat imaginația creatoare a scenaristului și regizorului Hayao Miyazaki - acțiunea se petrece într-un fel de pavilion de vacanță destinat refacerii forțelor celor peste
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
și banii nu au nici o legătură cu sistemul, ci doar cu sîngele vărsat la propriu de regizorul Cristi Puiu în timpul filmărilor, de sistem fiind în schimb legată direct respingerea noului scenariu al debutantului, la concursul din vara trecută, de către un juriu prezidat iarăși se subînțelege de cine; una dintre strategiile mafiei fiind tolerarea demagogică a debuturilor, chiar în cascadă, ca imediat după 1989, urmată de scoaterea din cursă a concurenților tineri, de preferință înainte de a ajunge la al doilea film). CNC
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
ne Adameșteanu atenția că e vorba de Premiul "României literare" pentru Cartea Anului. Premiul Prometheus este altceva și a fost decernat cu mai bine de o lună în urmă, fără altă legătură cu revista noastră decît prezența ca membru în juriu a dlui Manolescu. Desigur, nominalizarea Jurnalului suedez era o idee bună. Tot în 22, președintele A.C. răspunde unui articol despre mizeria societății civile publicat în aceeași revistă de dl Andrei Cornea. Cu excepția acestei replici, A.C. nu s-a mai ilustrat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Cronicar Veșnicia s-a născut la sat În numărul de dinainte de Crăciun (667), revista 22 ne face o frumoasă surpriză: o pagină și jumătate consacrată decernării Premiului României literare pentru Cartea anului. Sînt intervievați cîțiva dintre membrii juriului (redactori ai revistei noastre) și, firește, laureatul, dl Gabriel Liiceanu, autorul Ușii interzise. Mulțumim colegilor noștri de la 22. C Trecem peste cîteva malițioase referiri la România literară, spre a semnala, în frumoasa revistă sibiană TRANSILVANIA (nr. 5 din 2002), admirabile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
de la Sinaia: "Avem întrânsul pe-al doilea mare umorist al țării. Locul întâi rămâne liber pentru a nu se isca probleme!" Ca beneficiu, de pe urma numelui de Mușatescu, este faptul că, de peste un deceniu și ceva, sunt mereu propus președinte al juriului concursului și festivalului "Tudor Mușatescu", de la Câmpulung-Muscel. Iar mergând în pelerinaj la Mățău, satul de baștină al Mușateștilor, am aflat că suntem neamuri, eu și nea Tudorică, de-ale lui Românu Mușat. Atestat documentar din 1504, ca fiind cioban la
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
spectacole de teatru. Un așa-numit consiliu de administrație alcătuit din reprezentanți ai vieții culturale și artistice internaționale și de reprezentanți ai instituțiilor și vieții publice veghează asupra bunei activități a Academiei care, an de an, dispune de un alt juriu - căruia îi revine menirea de a propune candidații la bursă. În sfîrșit, posibilitatea de a face un popas aici mi-a oferit-o desigur invitația conducerii Academiei, a neobositului ei director Jean Baptiste Joly (un nume cu rezonanțe istorice, iluministe
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
ei director Jean Baptiste Joly (un nume cu rezonanțe istorice, iluministe) și a destonicei sale colaboratoare, Ana Martin. Invitația s-a datorat înainte de toate prezenței la Academia Schloss Solitude a scriitoarei și traducătoarei Nora Iuga, a Hertei Müller, membră a Juriului Academiei în acest an și a lui Ernest Wichner, directorul adjunct al "Literaturhaus"-ului din Berlin, el însuși poet prozator și traducător, din română în germană, toți trei reuniți în programul unei seri literare de o calitate excepțională, pregătită cu
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
i fiori, PIEMME) de Federico Audisio di Somma. Dincolo de radicala deosebire stilistică și tematică, cele trei cărți au în comun calitatea scriiturii și solidaritatea eșafodajului epic. Raportîndu-le la constantele romanului italian din deceniul trecut, cărțile premiate au fost preferate de jurii tocmai pentru că excelează în cadrul general. Născută la Dublin, stabilită la Roma, Margaret Mazzantini a primit premiul "Selezione Campiello" și "Rapallo-Carige" pentru proza de debut Ligheanul de zinc, 1994. După ce s-a dedicat genului dramatic (Manola, Mondadori, 1998 și monologul Zorro
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
i-a fost acordată filmului Femeile, fața uitată a războiului de Susan Muska și Greta Olafsdottir - poate cel mai exasperant film din festival prin lungimea sa (84') greu de suportat și printr-o poveste extrem de dezlânată și de risipită. Motivația juriului, corectă politic și rimând cu titlul filmului, nu mi s-a părut însă și oportună, existând în competiție un film cu un subiect simetric, Copiii. Kosovo 2000 (90') al ungurului Ferenc Moldovanyi, mult mai tulburător și mai atașant. Marele Premiu
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
confort, diversitatea subiectelor și a manierelor de abordare, precum și cea a evenimentelor corelate (expoziția de fotografii și muzica / dansurile din Balcani, prelegerea lui Robert Kaplan, etc.) ori cea a spectatorilor. Rămân, desigur, în discuție, criteriile de apreciere a filmelor de către juriile festivalului - dar și cele ale organizatorilor, atunci când alcătuiesc aceste jurii. în genere, se poate observa intenția de a echilibra competențele antropologice cu cele de cinematografice sau de televiziune, alegându-se reprezentanți ai ambelor domenii. Totuși, așa cum s-a putut constata
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
a evenimentelor corelate (expoziția de fotografii și muzica / dansurile din Balcani, prelegerea lui Robert Kaplan, etc.) ori cea a spectatorilor. Rămân, desigur, în discuție, criteriile de apreciere a filmelor de către juriile festivalului - dar și cele ale organizatorilor, atunci când alcătuiesc aceste jurii. în genere, se poate observa intenția de a echilibra competențele antropologice cu cele de cinematografice sau de televiziune, alegându-se reprezentanți ai ambelor domenii. Totuși, așa cum s-a putut constata și la această ediție a Astra Film Fest, antropologia vizuală
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
un stil pur expozitiv, ori construcția ficțională? Denaturează, aceasta din urmă, faptele - ori, dimpotrivă, le delimitează și le amplifică expresiv? Ce înseamnă, în fond, un subiect antropologic, și cât poate fi extinsă sfera acestui concept? Așa cum s-a putut vedea, juriul a optat, și la această ediție, când precumpănitor estetic, când tranșant antropologic. Atunci când cele două calități s-au regăsit în același film, propunerea respectivă a fost luată serios în calcul. Dificultățile, oricum, sunt probabil pentru totdeauna anexate domeniului. Un festival
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
celelalte două, Sur le jadis și Abîmes, constituie inaugurarea unei vaste serii intitulate Dernier Royaume. Spre deosebire de romanele premiate în alți ani, adresate marelui public și vîndute în sute de mii de exemplare, alegerea de anul acesta e mai "elitistă". Președinta juriului, Edmonde Charles-Roux, a admis că Pascal Quignard este un scriitor inclasabil, dar tocmai de aceea l-a susținut: "Nu-mi prea plac cei care se încadrează în categorii, el nu seamănă cu nimeni. Este el însuși, rebel față de viața mondenă
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
el însuși, rebel față de viața mondenă, unde nu e niciodată văzut. Dar sînt convinsă că e un mare scriitor francez. Iar cine nu e mulțumit cu alegerea noastră, cu atît mai rău pentru el." Nemulțumit e chiar colegul ei de juriu, Jorge Semprún, care a votat împotriva lui Quignard și și-a exprimat public dezacordul: Problema nu constă în faptul că Umbrele rătăcitoare nu e un roman, fiindcă statutul Goncourt îngăduie și alte forme literare, nici în faptul că va avea
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
se acordă, anual, premii pentru întreaga activitate stabilite de Senatul Uniunii și premii pentru fiecare domeniu artistic. Discuția se poartă pe un anumit interval un an calendaristic și în două etape nominalizări, cîte trei la fiecare categorie, pronunțate de un juriu format din critici de teatru, urmînd ca juriul final, mai complex, să hotărască în seara Galei cine sînt cîștigătorii. Nu vreau, de data asta, să fac un comentariu propriu-zis, analitic, ca de cele mai multe ori. Premiile vă sînt cunoscute deja de
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
de Senatul Uniunii și premii pentru fiecare domeniu artistic. Discuția se poartă pe un anumit interval un an calendaristic și în două etape nominalizări, cîte trei la fiecare categorie, pronunțate de un juriu format din critici de teatru, urmînd ca juriul final, mai complex, să hotărască în seara Galei cine sînt cîștigătorii. Nu vreau, de data asta, să fac un comentariu propriu-zis, analitic, ca de cele mai multe ori. Premiile vă sînt cunoscute deja de o săptămînă. Mărturisesc că nu mi-am revenit
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
întreaga activitate, defilarea lor avînd farmec, greutate și miză în sine. Pe de altă parte, este vorba de modul în care s-au făcut nominalizările, de felul credibil în care ele oglindesc realitatea unui an teatral. Cu acest material lucrează juriul final și în funcție de el Gala are anvergură, strălucire, emoție. Niciodată nu va putea fi toată lumea mulțumită. Și nu cred că acesta este scopul unei astfel de ierarhii. Nici aici și niciunde în lume, fie că este vorba despre premiile Oscar
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
Rebengiuc, Jean Constantin și Miriam Răducanu. Sentimentul de neîmplinire, de tristețe, de alarmă interioară vine din incoerența nominalizărilor, care se reflectă în mod logic și imediat în palmaresul Galei. Au fost voci care au comentat "curajul" și "inovațiile" operate de juriu. Sînt surprinsă și caut să localizez zona de manifestare a acestora. Întotdeauna au fost nominalizați actori, regizori, scenografi sau critici tineri, dacă aici se amplasează cumva noutatea. Bogdan Szolt, de la Teatrul Maghiar din Cluj, s-a regăsit nu o dată pe
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]