55 matches
-
protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
întrebare, de parcă i-ar fi teamă ca nu cumva răspunsul să fie „nu“. — O să-l iubești, să-i porți de grijă, să-l respecți și să-l ții lângă tine, sănătos sau bolnav? Și, uitând de toți ceilalți, să te juruiești să fii numai a lui, atâta cât veți trăi? Urmează o pauză, apoi Suze spune „Da“, cu o voce clară ca un clopot. Ce păcat că domnișoarele de onoare nu trebuie să zică nimic. Nu trebuie să fie mare lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mult Ca mulțumirea zisă. De-o vorbă clară, Ce altădat N-ar fi putut fi spusă. Și munca strânsă Nu e întreruptă, Căci sunt destui ce vor Să spună „mamă”, Și atâtea mame care mai oftează. La ceas târziu, Se-adună-n jurui șoapte Ce se încheagă în cuvinte Și toate-i mulțumesc, Căci astăzi este Spiritual al doilea drag părinte. Te bucură, femeie minunată, Căci n-ai putea Să nu fii mulțumită, Când toți copiii Ce i-ai ajutat Să vorbească Îți
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se piaptănă"! Turcii bat la porțile Europei, și lui Cazimir îi arde de "omagii, cârdășii, închinări"!... E orb?! El nu vede primejdia de moarte ce ne paște pe toți, deopotrivă?! Se târguie ca-n iarmaroc pentru cei douăsprezece mii oșteni juruiți în tractat! Nu toți în Polonia gândesc ca el, ia cuvântul Tăutu. Mulți se uimesc și se întreabă: "Cum e posibil? Moldova, o țară atât de mică, cu mijloace atât de modeste -, să înfăptuiască lucruri atât de mărețe, aproape peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Eu, pâș-pâș, mă duc la Putna să mă culc... Sunt ostenit, tare ostenit, adaugă, apoi se duce la fereastră și privește cerul însângerat de ultimele raze ale apusului ce coboară dincolo de coline. Mă gândesc la cei douăsprezece mii de oșteni juruiți de Cazimir. Mi-i dă?... Nu mi-i dă?... Să-și miște fundul de vor să salvăm "Creștinătatea"! Avem doar tractat, glăsuiește Șendrea. Sunt obligați să-l respecte! S-au legat prin jurăminte! Ștefan se dezlănțuie batjocoritor, încrâncenat, numai mânie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
România și Maia MITRU MIHAIL SADOVEANU PAGINI DE JURNAL ȘI DOCUMENTE INEDITE Transpunere dactilografică a manuscriselor, ordonare cronologică: Constantin MITRU, Maia MITRU, Olga RUSU Machetă, Introducere și Note: Constantin CIOPRAGA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2005 UN SADOVEANU NECUNOSCUT I Privind în jurui și în propriul eu, tânărul Sadoveanu își schița la douăzeci și șase de ani (la Fălticeni) o linie de conduită: "Mă simt, prin suflet și intelect, singur și unic. Mă simt al poporului meu, al părinților și cerului meu. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-a noua și cântul monoton de roți și șine și ochii tăi ce căutau spre mine și "nașu"-acela fără îndurare, care ne-a "cununat" cu trei sutare și când am coborât la Iași, spre dimineață, eram ca mirii juruiți pe viață! 1966 Pe aripile vântului! În septembrie 1962, după absolvirea facultății, îmi făceam "datoria față de patrie" și față de propriul proces de maturizare, fiind pentru 3 luni cătană la Botoșani. Într-o dimineață transpiram pe "țurțudan" la instrucția de front
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acru „de potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în bani. Se „juruia” o juncă, o oaie, două, un sacă de grâu etc., unii se țineau de cuvânt, alții uitau sau se revanșau la cumetrie și cu alte ocazii. La spartul nunții, buchetul miresei era aruncat în ceata tinerilor nuntașii și care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
culcare, îmi fac bagajele. 22 iunie, joi VITALIE CIOBANU: Gonim pe autoband cam de o oră. Ținta noastră e Wolsburg - un oraș la 40 km, unde ne-a așteptat, cuminte, în cele două zile rezervate Hanovrei, trenul căruia îi fuseserăm juruiți în această călătorie. Câte trei fâșii de circulație, de o parte și alta, foarte aglomerate, în special cu TIR-uri. Încerc să deslușesc mai bine împrejurimile prin geamul aburit de ploaie al autocarului: șosele flancate de garduri foarte înalte (de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țină pasul cu calul lui, era mișcat până la lacrimi pentru stăpânul său, a cărui toleranță plină de răbdare față de soția lui și supusă loialitate față de Palat - adică, față de Imagawa Yoshimoto - Îi pricinuiau, cu siguranță, mari chinuri. Ca vasal, avea datoria juruită de a-și elibera seniorul. Trebuia să-l scoată din poziția subalternă și să-l repună la locul său de drept, ca senior al provinciei Mikawa. Iar pentru Heishichi, fiecare zi care trecea fără a-și atinge scopul nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în care șede un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale, cum îi sfredelul dracului. Du-te de trage în gazdă la dânsa și te fă că ești un drumeț străin. Pune-te apoi pe lângă ea luntre și punte și juruiește-i cerul și pământul, ca să-ți smomească pe nevasta d-tale și să ți-o aducă acolo. Și atunci să vezi ce pot babele și cât îi de credincioasă femeia! Să...ra! măi Chirică, ce spui tu? Parcă despre asta
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mor într-astă lege! Că sînt a Lui, Tu, Fiului Tău, spune: Îndure-se de multele-mi greșele. Dă-mi, Tu, ca Ighiptencii, iertăciune, Mă curată cum El de pătimi rele Pre Teofil s-au milostit să-l spele, Cel juruit cu-al iadurilor hau. Păzește-mă, Fecioara, de Cel Rău Căci rod preasfînt au vrednicit să lege Și fără stricăciune trupul Tău... Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Bătînă sînt, muiere nevoiașa, Nimic nu știu, nici dslușire líteri
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
s-a prezentat drept fratele reclamantei în cazul lui Dominique Strauss-Kahn a recunoscut, joi, că nu este decât un prieten al cameristei care îl acuză de agresiune sexuală pe fostul director al Fondului Monetar Internațional. Una dintre teoriile conspitației din jurui acestui caz de agresiune sexuală cu implicații planetare are o explicație banală. Camerista ar fi fost un fel de „tratament special“, tolerat de conducerea hotelului. Iar la un moment dat între cei doi au apărut neînțelegeri, ori cu privire la preț, ori
De Ce e credibilă TEORIA CONSPIRAŢIEI din jurul cazului Dominique Strauss-Kahn () [Corola-journal/Journalistic/60538_a_61863]
-
îngroparea... Lângă-un străbun de veacuri frânt , Al cărui nume-l știe țară , În piatră i-au săpat mormânt Prințesei tinere ,Tamara . Străbunul lui Gudal , cândva , Tâlhar în locurile-aceste , Cu ascunzișul printre crește , Dar ros de boală , suferință , Biserica a juruit Să facă, -n semn de pocăința , Pe culmea-naltă de granit , Pe unde vulturii s-adună , Și doar furtunile detuna ; Sus pe Kazbek din lespezi groase Dura lăcaș de ruga , deci ... În el truditele lui oase Aflară liniștea de veci
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
regatul României, asemenea valurilor mării de orcan, pe când a pronunțat această sentință, din orice punct de privire detestabilă, iar după o noapte de repaos, după un somn liniștit îi va fi părut rău de ceea ce a zis, întocmai cum se juruia că-i pare rău c-a fost nedrept față de Cuza, domnitorul României, și că s-a încrezut în cuvântul de onoare al lui Strussberg”. Ideea inculcată de autor este aceea că I.C. Brătianu ar fi trebuit să facă mai mult
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
hramurile și o lume o știa că nu prea era întreagă la minte. Fura. Mințea. Plângea fără alegere toți morții la parastase și, dacă intra în casă străină, băga pofticioasă mâna în oala de pe foc. Dar se pocăia repede și juruia părintelui să se facă prescurăreasă. Apoi iar mințea și fura. Chiar dacă n-o asculta nimeni, povestea la nesfârșit mici întâmplări : „Toată noaptea un pohonț de șoarec nu m-a lăsat să dorm; «roanțaroanța», el de colo. Mai poate baba dormi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
împlinirea exigințelor bisericești ce i se propuneau, pe care le și întări în mod dăinuitor prin anume hrisov. În ființa de față a episcopului de Fermo, care era legat apostolic, anume Filip, apoi a tuturor demnitarilor bisericești și mireni, regele jurui pe Evanghelie îndatorirea sa apodictică nu numai de a păstra întregi drepturile și libertățile bisericei catolice în cuprinsul regatului său, ci de-a și converti pe cumani la această biserică și în fine se legă ca, în toate țările principale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție; în fundul inimei sale mai păstra oarecare gelozie contra romeilor și o neînvinsă neîncredere; deci nu se ținu de tratatele juruite cu o conștiință atât de mare încît să nu-și permită de a devia de la ele pentru mic câștig, prin abateri pospăite diplomaticește; de ochii lumei însă, și în aparență, el cultiva cu tot dinadinsul amiciția și legătura și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rege. Intimidat de biruința regelui maghiar Ludovic I (cel Mare) asupra sașilor rebeli din Ardeal, captivat de evlavia acestuia, se simți determinat de a abate cu binele amenințătoarea invazie. Se supuse regelui, îl întîmpină la margine, îngenunchie înainte-i, îi jurui credință neclintită și ascultare nestrămutată ca unui suveran al său și se îndatori a plăti tribut pe fiecare an. Spre închinare solemnă aduse daruri splendide, prezenturi strălucite și pietre scumpe, pe care le hărăzi cu îmbelșugare regelui și coroanei Sf.
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu oastea sa de căpetenie și nici avea de gând să primească vro bătălie. Totuși, convins de superioritatea puterii ungurești, Vlad se supuse în sfârșit, prestă omagiu regelui Ludovic ca unui domn al său natural (Domino nostro naturali) și-i jurui atât regelui cât și coroanei Ungariei fidelitate nestrămutată. Curând după asta crezu că poate solicita de la rege să confirme o danie pe care o făcuse el unei rude a lui, anume Ladislaus Dobka. În hrisovul dat în această privire el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot pe acest Iacint din Vidin mitropolit al întregei Țări Românești, și abia după moartea acestuia să se numească un urmaș în persoana unui alt mitropolit, a cărui numire va atârna atunce de libera chibzuință a patriarhatului. Afară de aceasta Vodă jurui și dete asigurări, atât în scris cât și prin jurământ, că pe câtă vreme va domni el atât el cât și țara lui vor atârna pururea bisericește de biserica patriarhală greco-ecumenică și că va ști să păstreze supunerea credincioasă și ascultarea pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Polonia câștigă în persoana lui Vlad un partizan zelos, al căruia hrisov de închinare, datat din Argeș în Valachia, 28 mai 1396, dovedește hotărâta lui lepădare de supremația ungurească și alipirea pe față la regatul Poloniei. În acel hrisov Vlad juruiește formal și solemn pentru sine și urmașii săi ascultarea cuvenită, supunere după datorie și fidelitate stăruitoare cătră tronul și regatul Poloniei; apoi, recunoscând totodată pe regina Hedwiga de singura moștenitoare legitimă a coroanei Ungariei și pe soțul ei Wladislaw de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât ai zice pește: luase atacu literar dă la cap. Pă masă zăcea gogeamitea pachetu dă cărți. Doctoru, care nu-i iera mintea decât la cum să mă pună la Încercare, voia să se scape dă Izedin, așa că i-a juruit: — Nu-ți face griji. În noaptea asta Îți citesc cărțile. Nu știu dacă mocofanu i-a dat crezare; s-a dus să-și Înclifteze tunica, voia să meargă În salon; și nu și-a pus pă mine nici măcar un vizual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Neica Nimeni, poate că ie o idioție, da nici În ruptu capului n-o să Împart taina cu ăia doi, care poa să mă vânză lu Caponsacchi drept fier vechi. Nici bucătaru, nici argatu nu egzistau pă bune, da i-am juruit că chiar noaptea aia o să-i zvârl În uliță. Marele Capo s-a Îndoit peste mine și mi-a suflat: — Facem târgu. Mâine, la douășunu fix, te aștept cu geamandanu-n mână În gara Rosario Nord. Să să crează că merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
furat, șchiop sau beteag: "Iată darurile de mîncare pe care le aduceți! Pot Eu să le primesc din mîinile voastre? zice Domnul. 14. "Nu! blestemat să fie înșelătorul, care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuși juruiește și jertfește Domnului o vită beteagă! Căci Eu sunt un Împărat mare, zice Domnul oștirilor, și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri." $2 1. "Acum, către voi se îndreaptă porunca aceasta, preoților! 2. Dacă nu veți asculta, dacă nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]