856 matches
-
Curte de Casație și Justiție a reținut că exercitarea cu exces de putere nu reprezintă altceva decât o formă vădită de nelegalitate de natură să creeze o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate asupra actului administrativ. A mai arătat că justițiabilul trebuie să aibă garantată, din punct de vedere material și procedural, posibilitatea de a preveni o încălcare a drepturilor și libertăților sale legitime, care pot cauza un prejudiciu greu reparabil, indiferent de natura actului administrativ. O altă concluzie ar fi
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 28 august 2020, paragrafele 33 și 37, Curtea a statuat că exceptarea de la accesul la calea de atac a recursului este dată de faptul că justițiabilul se află într-o procedură de judecată specială față de cea de drept comun, ceea ce se constituie într-un criteriu obiectiv și rațional pentru diferența de tratament a acestuia în raport cu un justițiabil aflat în procedura generală. Stabilirea
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
este dată de faptul că justițiabilul se află într-o procedură de judecată specială față de cea de drept comun, ceea ce se constituie într-un criteriu obiectiv și rațional pentru diferența de tratament a acestuia în raport cu un justițiabil aflat în procedura generală. Stabilirea procedurii de judecată speciale nu are un caracter arbitrar, fiind o concretizare a unei necesități de soluționare rapidă și simplificată a unor cereri de un anumit cuantum care reflectă aspecte cotidiene ale vieții sociale. Prin
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
și Hotărârea din 20 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Iosif și alții împotriva României, prin care s-a statuat că taxele de timbru exorbitante, care depășesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justiție și posibilitățile de plată ale justițiabilului, sunt de natură a împiedica exercitarea efectivă a liberului acces la justiție. ... 20. Neconstituționalitatea art. 56 alin. (1) și (3) din Legea nr. 101/2016 este dedusă și prin raportare la art. 16 și art. 124 alin. (2) din Constituție, context
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 33-36). De altfel, cauțiunea este restituită contestatorului, în condițiile
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
a libertăților fundamentale (Convenția). ... 51. În practica instanței europene s-a reținut că, în situația în care administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 din Convenție de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. ... 52. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, intimatul Ministerul Justiției a depus, în termen legal, un punct de
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31 -, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
întemeiată pe constatarea neconstituționalității unei dispoziții legale de către Curtea Constituțională în urma soluționării excepției de neconstituționalitate, având ca obiect acea dispoziție, invocată în cauză, a hotărârilor rămase definitive, dar care nu vizează fondul, se ajunge la situația în care justițiabilul nu poate beneficia de un instrument eficient pentru protejarea drepturilor sale constituționale (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 29). ... 19. În plus, Curtea precizează că excepția de neconstituționalitate are o fizionomie aparte față de toate celelalte excepții procedurale
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 33-36). ... 31. Prin urmare, având în vedere jurisprudența sa
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției. ... 16. Totodată, Curtea Constituțională a subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție sau a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorate de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor
DECIZIA nr. 587 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254333]
-
unul rezonabil, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție sau a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorate de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. De altfel, legiuitorul a instituit, prin art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 42 din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 587 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254333]
-
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prin prevederile de lege criticate se creează o discriminare între justițiabili în ceea ce privește exercitarea căii extraordinare a recursului în litigiile având ca obiect contestarea deciziilor emise de autoritățile administrative privind imobilele preluate abuziv în proprietatea statului, fiind încălcat și dreptul acestora la un proces echitabil. Se arată că rațiunea
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe dacă această lege este constituțională. Apreciază că se încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) prin inexistența în cadrul Codului de procedură penală a unei prevederi care să permită justițiabilului, de multe ori persoană vătămată, să atace cheltuielile către stat impuse de către o instanță în urma aplicării, de cele mai multe ori abuzivă. ... 8. Prevederile constituționale ale art. 20 și art. 24 sunt încălcate, deoarece „se îngrădește în mod
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
faptului că alte cereri evaluabile în bani beneficiază de calea de atac a recursului. ... 9. Se mai susține că nu există niciun criteriu obiectiv și rezonabil pentru justificarea excluderii oricărei căi de atac și instituirii unui tratament juridic discriminatoriu pentru justițiabili exclusiv pentru faptul că cererile privind erorile judiciare nu au fost calificate ca fiind cereri evaluabile în bani, de vreme ce scopul asigurării dublului grad de jurisdicție vizează obținerea unor soluții temeinice și legale garantate prin controlul exercitat de instanțele
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic. ... 20. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi din Legea fundamentală - referitor la susținerile privind o situație discriminatorie între justițiabili, sub aspectul existenței dublului grad de jurisdicție -, Curtea a reținut că, în sistemul actualului Cod de procedură civilă, recursul este o cale de atac extraordinară, exercitându-se doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, recursul este
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 104 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272023]
-
atac având deja cunoștință de conținutul hotărârii, întrucât acestora li se comunică hotărârea, prima categorie de persoane trebuie să formuleze calea extraordinară de atac fără a avea cunoștință de motivarea hotărârii, raportându-se doar la dispozitivul hotărârii. Această categorie de justițiabili este prejudiciată sub aspectul accesului liber la justiție și al dreptului la un proces echitabil, întrucât nu poate deduce din dispozitivul hotărârii care au fost motivele pe care s-a întemeiat convingerea judecătorului atunci când a pronunțat soluția atacată. ... 6
DECIZIA nr. 194 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271778]
-
prevederilor art. 1 alin. (5) coroborate cu art. 124 alin. (2) și cu art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece reglementarea privind repartizarea în sistem informatizat este neclară, nepredictibilă, lipsită de criterii și garanții concrete și obiective, necontrolabilă de către justițiabili, încălcând dreptul la securitate juridică, cu consecința lipsei imparțialității obiective a instanței. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece, într-o societate democratică, tribunalele
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
instituit prin lege. Or, în privința repartizării cauzelor în mod aleatoriu și în privința compunerii aleatorii a completelor de judecată, hotărârile colegiului de conducere al instanței trebuie să fie expresia unor criterii și garanții concrete, predictibile și verificabile de către justițiabil. Preluarea de către colegiul de conducere al Tribunalului București a unei atribuții ce vizează ideea de iuris dictio a transformat această entitate administrativă într-una jurisdicțională, din moment ce colegiul de conducere a decis legala compunere a instanței, ceea ce
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
art. 420 alin. (5) și (9) din Codul de procedură penală. ... 16. Cu privire la motivarea hotărârilor judecătorești, prin Decizia nr. 868 din 14 decembrie 2021, precitată, paragraful 22, Curtea a constatat că aceasta justifică echitatea procesului penal prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de acesta. De asemenea, Curtea a observat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
2018, paragraful 173). Astfel, Curtea a reținut că motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei și constituie expresia independenței sale. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, ci și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
2018, precitată, paragraful 171). În aceste condiții, Curtea a constatat că, potrivit propriei jurisprudențe și celei a instanței europene de contencios al drepturilor omului, nu numai că motivarea permite o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci constituie, mai ales, o garanție împotriva arbitrarului. Pe de o parte, motivarea obligă judecătorul să distingă mijloacele de apărare ale părților și să precizeze elementele care îi justifică decizia și o fac să fie conformă legii, iar, pe de
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
în măsură să garanteze celor cărora le asigură apărarea că schimburile lor rămân confidențiale. Relația de încredere dintre ei, indispensabilă îndeplinirii acestei misiuni, intră astfel în joc. De aceasta depinde, de asemenea, în mod indirect, dar necesar, și respectarea dreptului justițiabilului la un proces echitabil, mai ales în ceea ce privește dreptul oricărui „acuzat“ de a nu contribui la propria incriminare (paragraful 118) (a se vedea și Hotărârea din 23 aprilie 2015, pronunțată în Cauza François împotriva Franței, paragraful 51, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]