67,048 matches
-
în schimb, se bucură de un spațiu mai larg, dar și de un loc mai înalt în ierarhia valorică a operei lui Sârbu. Lupu și Catedrala și Adio, Europa!, sub lupa criticului, își relevă multiple chei de lectură, toate la fel de justificate. În privința epistolerului și diaristului Sârbu, aprecierile sunt mărturisite direct. Textele care vizează “imaginea realului” îl recomandă pe prozator, în opinia lui Antonio Patraș, galeriei celor mai importanți scriitori din literatura noastră postbelică. În ciuda acestor aprecieri, biograful nu exersează un ton
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
folosirii apostrofului. Vorbirea despre moarte, pe de altă parte, atingerea de această temă și câțiva termeni asimilați din aceeași cărticică și care au ieșit demult din uz, mă întăresc în suspiciunea mea de a nu lua în seamă micul truc, justificat și iertat, al omului în vârstă ce scrie poezii a căror șansă crede că e nulă... Poate că greșesc, și vreau să atenuez șocul printr-o reparație, tonul scrisorii fiind plăcut și sincer iar poeziile nu chiar proaste, cum înclină
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
raportul existenței artistice sau mai în genere publicistice, dl. N. Georgescu-Cocoș, care în viața sa n-a semnat un articol gazetăresc remarcabil sau o pagină bună de literatură”), în vreme ce campania lui Iorga împotriva lui Arghezi i se pare o reacție justificată doar pentru că vine din partea unui nume mare. Cu toate că este convins de unicitatea criteriului etic în receptarea literaturii. Prigoana împotriva lui Eliade se va stinge treptat, șeful “noii generații” câștigă procesele și sfidează Ministerul Instrucțiunii Publice cerând simbolic un leu ca
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
răspuns nu face decât să confirme ideea de „parohializare" a cunoașterii avansată de relativiști. Metoda comparației intrinseci, deși ideală în obiectivitatea ei logică, este greu aplicabilă unor situații concrete, în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează, ci reacțiile emoționale, justificate ulterior prin raționamente sofistice. În pofida obiecțiilor ce se pot aduce în legătură cu unele argumente invocate, cartea lui Andrei Cornea rămâne totuși o scriere necesară timpurilor noastre. Demersul este unul umanist, lipsit de stridențele părerilor radicale, cu iz apocaliptic. Este demersul unui
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
reperele importante ale trecutului revizitat se numără expediția militară franceză în Spania, din 1823. Chateaubriand era ministru de externe, și poate afirma liniștit că în acest moment el a atins cel mai înalt punct al importanței sale politice. Un satisfecit justificat, pe care scriitorul îl "forțează" nițeluș atunci când consideră că: "Prin războiul din Spania, eu dominasem Europa" ( p. 137, tom II). El se gândește putem deduce asta din alte, multe comparații cu Napoleon că acțiunea sa reușise tocmai în țara unde
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
că i-am urmat sfaturile. Așa cum mi-a indicat, am păstrat pentru mine rodul asiduității mele lingvistice, promițîndu-mi ca de îndată ce o să dau din nou ochii cu ea să îi pun o întreagă serie de întrebări despre organizația căreia îi încredințasem justificatele mele aspirații la un trai lung și înfloritor. Rutina tratamentului - injecții, pastile, regim special de alimentație și exercițiu fizic - nu m-a impresionat peste măsură. Am început să îl îndeplinesc fără entuziasm, pasiv, în timp ce cu nerăbdare abia așteptam următoarea discuție
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
firești tensiunile și mefiențele. Oricum, în asemenea cazuri e mai puțin probabilă polemica, fiind mai caracteristică ignorarea reciprocă. Interpretările pe care Constantin Noica le-a dat unora dintre cuvintele românești în sistemul său ontologic au fost primite cu o anumită ( justificată) rezervă în tabăra lingvistică. De fapt, filozoful a anticipat această reacție și a încercat să-și ia măsuri de precauție: în Cuvînt împreună despre rostirea românească, acolo unde întru e discutat mai pe larg, sînt citate dicționare importante în primul
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
tabăra lingvistică. De fapt, filozoful a anticipat această reacție și a încercat să-și ia măsuri de precauție: în Cuvînt împreună despre rostirea românească, acolo unde întru e discutat mai pe larg, sînt citate dicționare importante în primul rînd, cu justificate cuvinte de laudă, Dicționarul academic din 1934 -, și sînt de mai multe ori evocați filologii și metodele lor; cu un amestec de respect și condescendență, în orice caz cu o oarecare distanță: "Filologul reține aici, firește, tendința vorbirii curente"; "folosințele
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
dificultăților de exprimare ale poeților în condițiile unui regim de cenzură în care forma esopică devine o tragică formă de rezistență. Ne îndoim totuși că afirmația autorilor cum că numele revistei studențești bucureștene Convingeri comuniste ar fi fost "ironic" este, justificată. Titlul respectiv îmi pare mai degrabă o concesie necesară apariției publicației în condițiile de atunci. Fără îndoială, efortul înverșunat pentru crearea și păstrarea unui spațiu de afirmare artistică în condițiile unui regim autoritar și obtuz a fost o luptă, dar
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
de grațioase eșecuri și teribile confirmări. Am aflat-o direct de la sursă după câteva ore de evocări și pomeniri, timp în care a celebrat (a câta oară?) fascinația taclalei, aparența dăruirii integrale în ritualul fertil al dialogului, discreția trăită și justificată ca refuz al ipocriziei, în fine, înțelepciunea unui septuagenar pe cât de pudic, pe atât de vulnerabil, cu alte cuvinte, imposibil de înduplecat în sfioșenia și în decența lui nevinovate, dar lesne de atacat și de lezat. M-am întrebat dacă
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
merită să fie mai bine cunoscută în România, unde nu a beneficiat până acum de nici o editare. Nu e nedrept că facem atât de mici eforturi pentru o recunoaștere "oficială" a literaturii române din Basarabia, față de cât de generoase (și justificate) eforturi facem în favoarea literaturii române din exilul occidental?
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
scenă (acasă la Berenger) Dudard, în al carui rol Valer Dellakeza găsește mijloacele de finețe redutabila pentru a demonstra - în pofida rolului condensat masiv de regizor - că premiile cu care a fost încununat de UNITER, trei în total, sunt pe deplin justificate și că, nu se știe, l-ar putea adjudeca și pe al patrulea. Prima jumătate a partiturii dramatice din actul III - scrisă de Eugen Ionescu special pentru Berenger și Dudard - este comprimata de autorul spectacolului, Robert Wilson, replicilor dându-le
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
în plan secundar să fie istorico-literar și descriptiv. Furnizează pe scurt informațiile necesare despre fiecare operă înregistrată, dar mizează pe o interpretare critică și pe o evaluare lucidă. Nu înseamnă însă că acest gând ambițios este ireproșabil împlinit. Obiectivul, perfect justificat, ar fi fost mai ușor de realizat cu o echipă omogenă de critici la fel de prestigioși pe plan național, cum era aceea de la Dicționarul scriitorilor români. Este greu de imaginat că se vor impune ca interpretări originale articolele despre romanele lui
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Vartic, nu numai operele scriitorilor, ci chiar viețile lor par construite în așa fel încît să pună în evidență adevărate rezonanțe destinale. Apropierea insolită pe care criticul o face între Caragiale și Thomas Mann devine, în acest sens, nu numai justificată, ci și profund semnificativă pentru evoluția tipologiei artistice a fiecăruia în parte. Pentru Caragiale arta este o “meserie necurată”, dar și pentru Thomas Mann (alias Tonio Kröger) ea evocă ceva fundamental echivoc. Numai că „în vreme ce artistul Caragiale ajunge la o
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
se tem elitele americane pentru că, dacă necesitatea unui hegemon-garant dispare, SUA ar putea fi marginalizate, motivul fiind situarea lor excentrică față de o Eurasie „suprapopulată și industrioasă, unde riscă să se concentreze întreaga istorie a unei lumi relaxate”. Temerea este deplin justificată pentru că în ultima parte a „secolului ideologiilor”, SUA - până atunci cea mai puternică și autosuficientă economie a lumii - au devenit dependente de producția partenerilor săi. Cum își vor menține SUA echilibrul interior și bunăstarea dacă restul lumii, transformată de democrația
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
ei. Iar controlul american al resurselor petroliere majore ale lumii impune, fără doar și poate, dirijarea divizată a puterilor care s-ar fi putut uni în contestarea destinului imperial al SUA. „Mitul terorismului” și „axa răului” sunt, în mare parte, justificate pentru că, iată, terorismul există și eliminarea lui din istorie prin alfabetizare, culturalizare și control demografic este un drum prea lung ce poate, până la parcurgerea lui normală, provoca orori cumplite. Iar „țări de importanță secundară”, precum cele din „axa răului” (Irak
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
și, mai presus de toate, a unei galerii de mari eroi shakespearieni, de la Othello pînă la Regele Lear. Și, dacă absolutul înseamnă, cum spuneam, exagerare, ieșire din „normalitate”, ce altceva este subita exaltare, acel violent simțămînt de fericire prin nimic justificat cu care te trezești uneori, așa într-o bună dimineață, cînd ceva din sufletul tău pare să se avînte către înălțimi, gata să spargă toate zăgazurile, cînd o voluptate aproape insuportabilă a plăcerii de a trăi îți scaldă pe neașteptate
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
în timp, până la concluzia finală, de stringentă actualitate, ce se concretizează în construcția pe care, oricum ar evolua politic, România n-o poate ocoli. De altfel, autorul își încheie demersul cu o pledoarie despre vocația europeană a poporului român, vocație justificată nu numai geografic, prin plasarea în zona de cumpănă a continentului, pe una din axele lui centrale, Dunărea, ci și prin originea lui latină, ce i-a asigurat continuitatea pe un teritoriu în care alte etnii au devenit europene, s-
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
care acesta s-a definit. Românii, susține Gheorghe Ceaușescu, sunt europeni prin origini, prin cultură (în care grund-ul european s-a regăsit mereu, în ciuda imixtiunilor în forță ale unor forma mentis dominatoare), prin aspirație. încercările de izolare a lui, justificate inclusiv prin pseudoteorii istorice, de genul tracomaniei propagate de comuniști, au fost sortite eșecului, generând, de fiecare dată, o voință și mai marcată de integrare, de reconectare la matrice. Dar ce înseamnă Europa și cum s-a născut conceptul definitoriu
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
loc comun nedislocabil. De aceea o antologie a povestirii sadoveniene ne plasează imediat în miezul operei. Problema receptării noastre de azi e dacă stilul și temele povestirii sadoveniene mai prezintă suficient interes. În finalul prefeței, Marius Chivu își exprimă temeri justificate: "Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo, resimțite ca învechite pentru cititorul internaut, consumator exclusiv al ficțiunilor timpului său" (p. 10). Răspunsul e totuși neobișnuit de încrezător că opera lui Sadoveanu va prezenta
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
e loc de mai bine. Cercetătorii implicați recunosc, prin vocea lui Dan Grigorescu din cuvântul înainte, inevitabila subiectivitate a selecției de scriitori și chiar a modului de lucru, de punere în pagină a informațiilor, de aceea e cu atât mai justificat (și chiar așteptat) dialogul cu alte opinii și posibile opțiuni. Coordonatorul volumului are pe deplin dreptate: "Cartea aceasta e o călăuză ce îndrumă spre scrierile importante ale culturii române", e "un ghid folositor celor care vor să cunoască scrierile pe
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
pe care l-am încercat și noi, aproape cu un deceniu mai înainte, întorcându-ne din Berlinul fostei R.D.G. și de la Praga. De asemeni, se miră de abundența alimentară, de "munții de carne" și prețurile modice, care-i stârnesc o justificată întrebare: "Va fi perestroika șlui Gorbiț un adevărat început sau o cosmetizare a trecutului?" Până la urmă, el nu poate să nu observe că Moscova e numai o firmă luminoasă, "Rusia cea necuprinsă și profundă e cu totul alta". În descrierea
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
din Cântarea Cântărilor, supralicitată de-a lungul istoriei poeziei, dar abordată aici fără complexe într-un demers ce presupune în subiacent și resemantizarea locurilor comune ale dragostei. Cei care au prejudecăți (literare) și pretenții (existențiale), mai mult sau mai puțin justificate, pot rata frumusețea vorbelor și a gesturilor primare fără să înțeleagă măcar ce au pierdut. Un pariu uriaș și curajos al acestei poezii, remarcabil prin comparație cu teribilismele celor mai mulți tineri poeți de azi. Aflată în căutarea identitățiii bune și implicit
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
trage un joint și/sau un gât de vodca cu aerul că face disidenta social-politică. Refugiul în (i)realitatea narcotica nu exclude problematizarea crizei. În lipsa unui discurs mai deștept, autentic, bine gândit oricum, diatribele anti- ale lui Yo, oricât de justificate, de ușor de înțeles și de acceptat, își pierd credibilitatea și păr goale. Niște făcături. Căci asta face Yo tot românul: încearcă să te facă din vorbe, mai ales că puținele întâmplări povestite sunt destul de neverosimile. Că în filmele americane
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
aici o problemă: a făcut bine Monica Lovinescu " prima, de altfel, care s-a confruntat cu problema în cauză - publicând aceste Agende literare? Ea singură mărturisește că a "șovăit îndelung înainte de a îngădui și înlesni publicarea" lor. Ezitare pe deplin justificată și pe care o argumentează fără a ocoli probabilitatea "interdicției decurgând natural din discreția autorului extrem de avar cu destăinuirile de orice natură ar fi fost ele.ș...ț Am avut oare dreptate, am avut dreptul de a trece peste această
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]