42 matches
-
aidoma ca în bancul acela cu olteni, în care se spunea că Mărin, șantierist de nevoie, constructor al societății, „jumătate o și construise”, vine acasă și trece pe la cooperativă, să cumpere ceva, și dă cu ochii de Juvete, gestionarul. -Noroc, Juvete, zice Mărin și, fără să aștepte răspuns, spune dă, bă, 2 m. de molton să-i duc femeii să-și facă o polcuță, știi? -Știu, zice acela, da’ nu pot să-ți dau că moltonul e legate, e legate de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de cărți de joc, încă în cutia de carton, și dădu la iveală primele cărți. Era unul din acele pachete de cărți de joc pornografice, cu fete goale în locul damelor, cu satiri excitați drept popi și cu hermafrodiți luând locul juveților. Vântul zbură o bucată mică de hârtie ce fusese ascunsă printe cărți. Zoia o lăsă să cadă. Cărțile erau vechi și foarte uzate, dar ea nu se îndoia că ar putea să i le vândă unui păcălici. Le ascunse bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Atunci, fiți bun, și întoarceți cartea. Porfiri dezveli dama de treflă. ă Nu se potrivesc, spuse adversarul său. Nu contează. Mergem mai departe. Jucară încă două cărți, șasele de romb urmat de zecele de romb. Din nou cartea lui Porfiri, juvetele de inimă neagră, nu se potrivea. Bărbatul dădu din cap amenițător și întoarse încă două cărți, dar nici acestea nu erau pe măsura celor ale lui Porfiri. Cei doi jucători se priviră fără ezitare unul pe celălalt, ca și cum aceasta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
s-o plătească. ă Vorbești despre un fel de înțelegere între Stepan Sergheievici și Anna Alexandrovna. Marfa Denisovna mută un rând de cărți, optul de inimă roșie jos lângă treiul de romb, peste un nouă de romb și apoi întoarse juvetele de inimă roșie. ă Vreți să vă spun o poveste? Iubitei mele Soneșka îi place să îi spun povești. Babușka, spune-mi o poveste, spune ea. Chiar și acuma când s-a făcut mare. ă Da, babușka. Spune-mi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Universitatea Craiova. Verdictul este devastator pentru gruparea duin Bănie. Conform site-ului gsp.ro, Pițurcă se va umple de bani. Adrian Mititelu, patronul Universității, va trebui să-i dea nu mai puțin de șapte milioane de euro. Fostul antrenor al „juveților” are de încasat 1,8 milioane de euro (prima de instalare), 5 milioane de euro (clauză de reziliere a contractului) și încă 200.000 de euro (restanțe salariile), Oltenii se apără spunând că Pițurcă nu și-a respectat contractul.: „Conform
Piţurcă are de primit șapte milioane de euro de la Universitatea Craiova () [Corola-journal/Journalistic/77237_a_78562]
-
său pentru natură, de pictor al plantelor, se împletește cu pictura animalieră. Vraja trecutului este vrajă strict voievodală. Istoria se face de voievozi, istoria n-o face poporul, în creația lui Sadoveanu. Acest scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura sa bovarică de creator de sistem filosofic, de husserlian ce nu
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
prin străinătăți, ahtiat să-și procure tone de mobilă veche; asta îi e patima, nu diplomația. Mă întreb cum de e omul zilei, cela sent le rance. Un parvenit găunos. Parvenitismul e blestemul României, doar parveniți în politica ei. Azi juvetele ebenist, ieri Take, feciorul lui nea Ghiță-Șapte Pantaloni; mi-aduc aminte cu greață de el - cum a putut pătrunde în selectul club conservator un individ de așa sorginte? nu e de mirare că mon gaga pere îi făcea campanie la
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
forma Dragobete are o terminație în care se recunoaște sufixul -ete, tipic zonei în care a fost atestată cel mai mult sărbătoarea: Oltenia și vestul Munteniei. Sufixul regional și popular apare în substantive masculine comune - boblete, carcalete, copilete, dovlete, jarcalete, juvete („pește mărunt”; „epitet dat oltenilor”), oblete, puiete, purcelete, săculete, trupete, vrăbete (brabete), în nume de familie și porecle: Rogobete (probabil legat de Dragobete), Chelete, Juvete - și, desigur, Moromete... Sufixul are o anume afinitate cu termenii peiorativi - nătăflete, motoflete, tontolete - și
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
Munteniei. Sufixul regional și popular apare în substantive masculine comune - boblete, carcalete, copilete, dovlete, jarcalete, juvete („pește mărunt”; „epitet dat oltenilor”), oblete, puiete, purcelete, săculete, trupete, vrăbete (brabete), în nume de familie și porecle: Rogobete (probabil legat de Dragobete), Chelete, Juvete - și, desigur, Moromete... Sufixul are o anume afinitate cu termenii peiorativi - nătăflete, motoflete, tontolete - și unele derivate care îl cuprind au fost preluate de limbajul familiar-argotic: juvete (definit în dicționarul de argou Volceanov & Volceanov ca „om naiv, credul”), ciumete ș.a.
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
brabete), în nume de familie și porecle: Rogobete (probabil legat de Dragobete), Chelete, Juvete - și, desigur, Moromete... Sufixul are o anume afinitate cu termenii peiorativi - nătăflete, motoflete, tontolete - și unele derivate care îl cuprind au fost preluate de limbajul familiar-argotic: juvete (definit în dicționarul de argou Volceanov & Volceanov ca „om naiv, credul”), ciumete ș.a. Mi se pare că - dincolo de faptul că e nejustificată transformarea în personaj mitologic bine individualizat a unor tradiții vagi, locale, variabile - numele Dragobete e pîndit de ridicolul
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
la Tradem". Ei vin la Craiova (și te asigur că sunt scriitori buni cei care fac asta) cu mare plăcere și respect pentru ce se întâmplă aici. Nu strâmbă din nas, a, e Craiova, ce poate fi bun în capitala juveților!? Vin și spun și altora ce oameni întâlnesc acolo, au discuții cu ei, citesc poezie, proză, eseu și se întâlnesc cu un public deja obișnuit să vadă că aici poposesc Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Nora Iuga, Mircea Dinescu, Gabriela Adameșteanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu chelia, de parcă nu l-a văzut pe tata, știa că o să am chelie. Și s-a mai împrietenit și cu fufa aia de doamna doctor, beau amândouă la cafele și-și dau în cărți, de le tot pică la juveți și gata, eu am nenorocit-o, cu burta mea și chelia mea și ciuperca mea. Da ea că sforăie? Îm? Nu e tocmai o Contesă... Cu aceste gânduri, domnul Popa alegea niște garoafe roșii pentru doamna Popa. Garoafele sunt flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
a lu’ Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu’ Stan a lu’ Vadră, nepotul lu’ Stăncel a lu’ Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu’ Marin Juvete”... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări ...oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica „arta conversației”, histrionul Gicu, mereu nemulțumit că nu prea joacă („Gicule, am găsit Într-o piesă nouă un rol grozav pentru tine, dar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
terminat cu ea. N-avea deloc stofă. Londra e plină de istorioare de amor care se plimbă agale ținându-se de mână. Întâlnești în forfota străzii cele mai ciudate perechi, de toate culorile și vârstele, de toate sexele, dame și juveți, valeți și decari, trefle și carouri, ghinde și tobe, plimbându-se mână-n mână. Vezi o fată posomorâtă, umflată din cauza băuturii sau a vreunei glande, de care se sprijină mai vârstnicul ei însoțitor, un bărbat cu picioarele în X ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu' Stan a lu' Vadră, nepotul lu' Stăncel a lu' Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu' Marin Juvete"... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări... oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica "arta conversației", histrionul Gicu Crîșmaru, mereu nemulțumit că nu prea joacă ("Gicule, am găsit într-o piesă nouă un rol grozav pentru tine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
numeroase, ale cărții. Și la crearea acestor personaje - ca și în construcția subiectului - scriitorul a recurs la exagerarea conștientă, pentru a reliefa tipicul. Tocmai de aceea sunt adânc veridice și impresionante, provocând cititorilor ură și un dispreț nimicitor, personaje ca Juvete sau Budu. Este Juvete un personaj tipic? Desigur că da. (...) Trebuie să spunem totuși că, într-o anumită măsură, Zaharia Stancu abuzează de elasticitatea povestirii. Unele dintre episoade sunt inutile sau nu tocmai potrivit intercalate (povestea meșterului german Knapp). În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la crearea acestor personaje - ca și în construcția subiectului - scriitorul a recurs la exagerarea conștientă, pentru a reliefa tipicul. Tocmai de aceea sunt adânc veridice și impresionante, provocând cititorilor ură și un dispreț nimicitor, personaje ca Juvete sau Budu. Este Juvete un personaj tipic? Desigur că da. (...) Trebuie să spunem totuși că, într-o anumită măsură, Zaharia Stancu abuzează de elasticitatea povestirii. Unele dintre episoade sunt inutile sau nu tocmai potrivit intercalate (povestea meșterului german Knapp). În genere, credeam că una
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]