117 matches
-
îi este atribuită lui "Okuni", o angajată a templului Izumo, care conform unor documente împreună cu trupa sa (în marea lor majoritate femei) jucau schițe vesele și dansau pe albia uscată a râului "Kamogawa" din Kyoto încă de prin 1603. Numele "kabuki" (care astăzi este o combinație a ideogramelor pentru "cântec", "dans" și "artă"), a fost, se pare, ales pentru că avea conotații sonore cu „șocant”, „neobișnuit”. Popularitatea pieselor sa datora nu în mică măsură scenelor senzuale și erotice, ceea ce deseori ducea la
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
sonore cu „șocant”, „neobișnuit”. Popularitatea pieselor sa datora nu în mică măsură scenelor senzuale și erotice, ceea ce deseori ducea la bătăi între spectatori pe seama actrițelor (care practicau și prostituția). De aceea șogunatul Tokugawa (1603-1867) a interzis participarea femeilor la spectacolele kabuki, așa-numitul "onna kabuki" în 1629. De aceea "wakashu kabuki" (kabuki jucat de tineri actori) devine foarte popular, dar este și el interzis în 1652, tot datorită unor scandaluri (se pare că tinerii actorii își vindeau și ei favorurile). Șogunatul
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
Popularitatea pieselor sa datora nu în mică măsură scenelor senzuale și erotice, ceea ce deseori ducea la bătăi între spectatori pe seama actrițelor (care practicau și prostituția). De aceea șogunatul Tokugawa (1603-1867) a interzis participarea femeilor la spectacolele kabuki, așa-numitul "onna kabuki" în 1629. De aceea "wakashu kabuki" (kabuki jucat de tineri actori) devine foarte popular, dar este și el interzis în 1652, tot datorită unor scandaluri (se pare că tinerii actorii își vindeau și ei favorurile). Șogunatul a cerut ca spectacolele
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
mică măsură scenelor senzuale și erotice, ceea ce deseori ducea la bătăi între spectatori pe seama actrițelor (care practicau și prostituția). De aceea șogunatul Tokugawa (1603-1867) a interzis participarea femeilor la spectacolele kabuki, așa-numitul "onna kabuki" în 1629. De aceea "wakashu kabuki" (kabuki jucat de tineri actori) devine foarte popular, dar este și el interzis în 1652, tot datorită unor scandaluri (se pare că tinerii actorii își vindeau și ei favorurile). Șogunatul a cerut ca spectacolele să fi reformate fundamental, astfel apărând
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
măsură scenelor senzuale și erotice, ceea ce deseori ducea la bătăi între spectatori pe seama actrițelor (care practicau și prostituția). De aceea șogunatul Tokugawa (1603-1867) a interzis participarea femeilor la spectacolele kabuki, așa-numitul "onna kabuki" în 1629. De aceea "wakashu kabuki" (kabuki jucat de tineri actori) devine foarte popular, dar este și el interzis în 1652, tot datorită unor scandaluri (se pare că tinerii actorii își vindeau și ei favorurile). Șogunatul a cerut ca spectacolele să fi reformate fundamental, astfel apărând "yarō
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
jucat de tineri actori) devine foarte popular, dar este și el interzis în 1652, tot datorită unor scandaluri (se pare că tinerii actorii își vindeau și ei favorurile). Șogunatul a cerut ca spectacolele să fi reformate fundamental, astfel apărând "yarō kabuki" (kabuki jucat de bărbați adulți). Acești actori trebuiau, printre altele, să-și radă părul de pe frunte, ca semn că este adult. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea s-au construit clădiri permanente de teatru kabuki la Kyoto, Osaka și Edo (viitorul
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
de tineri actori) devine foarte popular, dar este și el interzis în 1652, tot datorită unor scandaluri (se pare că tinerii actorii își vindeau și ei favorurile). Șogunatul a cerut ca spectacolele să fi reformate fundamental, astfel apărând "yarō kabuki" (kabuki jucat de bărbați adulți). Acești actori trebuiau, printre altele, să-și radă părul de pe frunte, ca semn că este adult. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea s-au construit clădiri permanente de teatru kabuki la Kyoto, Osaka și Edo (viitorul Tokio
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
fi reformate fundamental, astfel apărând "yarō kabuki" (kabuki jucat de bărbați adulți). Acești actori trebuiau, printre altele, să-și radă părul de pe frunte, ca semn că este adult. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea s-au construit clădiri permanente de teatru kabuki la Kyoto, Osaka și Edo (viitorul Tokio). În anul 1688 (când începe era Genroku), existau trei tipuri de spectacole kabuki: În secolul al XVIII-lea Shōzō Namiki (un cunoscut regizor de kabuki) a inventat scena turnantă, numită "mawaributai" după ce cu
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
părul de pe frunte, ca semn că este adult. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea s-au construit clădiri permanente de teatru kabuki la Kyoto, Osaka și Edo (viitorul Tokio). În anul 1688 (când începe era Genroku), existau trei tipuri de spectacole kabuki: În secolul al XVIII-lea Shōzō Namiki (un cunoscut regizor de kabuki) a inventat scena turnantă, numită "mawaributai" după ce cu vreo sută de ani înainte a fost folosită pentru prima dată cortina (care totdeauna are dungi late negre, verzi și
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
-lea s-au construit clădiri permanente de teatru kabuki la Kyoto, Osaka și Edo (viitorul Tokio). În anul 1688 (când începe era Genroku), existau trei tipuri de spectacole kabuki: În secolul al XVIII-lea Shōzō Namiki (un cunoscut regizor de kabuki) a inventat scena turnantă, numită "mawaributai" după ce cu vreo sută de ani înainte a fost folosită pentru prima dată cortina (care totdeauna are dungi late negre, verzi și portocalii) și scena auxiliară "hanamichi", care leagă scena principală cu mijlocul sălii
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
-se "shūmei". La ea participă multă lume, colegii de breaslă, iar personajul principal ține o cuvântare (numită "kōjō") în care le cere sprijinul celor prezenți ca să poată purta numele nou cu demnitate. Unul dintre cele mai ilustre nume de actor kabuki este Danjurō Ichikawa, care a fost folosit pentru prima dată încă la începuturile teatrului kabuki.
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
cuvântare (numită "kōjō") în care le cere sprijinul celor prezenți ca să poată purta numele nou cu demnitate. Unul dintre cele mai ilustre nume de actor kabuki este Danjurō Ichikawa, care a fost folosit pentru prima dată încă la începuturile teatrului kabuki.
Kabuki () [Corola-website/Science/314893_a_316222]
-
Cojar , cel care îi va fi mentor și îl va îndruma către cariera pedagogică. În 1994 după terminarea studiilor, devine asistent universitar, iar astăzi lucrează ca profesor la masterat. Cu ocazia unei burse ITI, studiază în Japonia teatrul tradițional Nō, kabuki și kyogen. În 2004, la UNATC București, își susține doctoratul cu teza : „Actorul ca jucător”. Roluri la TNB: Soțul - "Micul infern" de Mircea Ștefănescu , regia Mircea Cornișteanu , 2013 Richard - „Tectonica sentimentelor" de Eric Emmanuel Schmitt, regia Nicolae Scarlat, 2009 Ducele
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
tânărului Mishima îi revenea sarcina să o maseze. Pe seama lui Natsu pun biografii lui Mishima fascinația acestuia pentru moarte și pentru lucrurile excentrice. Natsu citea cărți în limba franceză și în limba germană și avea un gust aristocratic pentru teatrul Kabuki. Natsu nu i-a permis lui Mishima să stea la soare, să practice vreun sport, sau să se joace cu ceilalți copii. Era mai mult singur sau înconjurat de verișoare și păpușile acestora. "Contactului acesta cu un suflet și un
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
extrasele de cont ale drepturilor de autor încasate de Mishima după primele succese literare aveau să-l convingă că fiul său este făcut să fie scriitor. Mishima scria romane, nuvele, povestiri și eseuri literare, precum și piese extrem de apreciate pentru teatrul Kabuki, dar și adaptări moderne după dramele Noh. Mishima a început povestirea , bazată pe o călătorie din copilăria sa la mare, în 1945 pe un șantier naval, continuând să lucreze la ea până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
chineze scrise și a budismului Mahayana până în secolul VII A.D. În lunga ei eră medievală, Japonia și-a dezvoltat o cultură unică, printr-o diversificare treptată a tuturor artelor (ikebana, origami, ukiyo-e), meșteșuguri (păpuși, articole lăcuite, oale), dans tradițional, teatrul (kabuki, Noh, bunraku, rakugo), tradiții diverse (onsen, sentō, ceremonia ceaiului, arhitectură, grădini, săbii Katana), și bucătărie. vezi și articolul Festivaluri tradiționale japoneze vezi și articolul Literatura japoneză Între 1993-2013 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 17 obiective culturale sau
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
izolată de viața chinezilor de rând, a creat stiluri elaborate, mode și obiceiuri care, prin anul 1800, ajunseseră mai rigide și rupte de realitate. În Japonia dinastiei Tokugawa situația era puțin deosebită, deoarece țara fusese modernizată. Aici au apărut teatrul Kabuki, romane și forme noi de distracție. Apărută în Italia, Renașterea reprezintă o eliberare de rigiditatea dogmatică a Evului Mediu prin care se deschid noi drumuri în istoria artei. Este redescoperită antichitatea clasică și sunt reînviate formele armonioase ale acesteia. O
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
terorizată de o bunică senilă. Romanul "Bodaiju" (1956) este probabil cel mai cunoscut roman al său în afara Japoniei, și descrie copilăria nefericită pe care a avut-o la Sogenji. Când avea 8 ani, mama sa a fugit cu un actor kabuki, lucru care l-a traumatizat în mare măsură. În roman, experiența este elaborată în mod fictiv. A scris (începând cu 1969) o biografie în cinci volume a lui Shinran (1173-1262), fondatorul sectei budiste Jōdo Shinshū, iar în 1983 o lucrare
Fumio Niwa () [Corola-website/Science/313721_a_315050]
-
pe Ieyasu de mânecă, dându-i discret de înțeles că era ora de culcare, dar în aceeași clipă apăru un actor, într-o înfloritură de instrumente muzicale. — Pentru onorații oaspeți din această seară, vom prezenta acum un spectacol de teatru Kabuki, primit recent în capitală... Omul era incredibil de guraliv. Cântă apoi o introducere a piesei. După aceea, un alt actor prezentă o strofă dintr-un cor și câteva cântece din slujba creștină, care câștigase recent favorurile seniorilor din provinciile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și samurailor. — Senior Nobuo, Seniorul Ieyasu spune că i s-a făcut somn, îi spuse Okudaira lui Nobuo, care era complet absorbit de piesă. Nobuo se ridică repede să-l conducă, însoțindu-l personal pe Ieyasu până în apartamentele sale. Spectacolul Kabuki încă nu se terminase și încă se mai auzeau viola, flautele și tobele. A doua zi dimineață, Nobuo se trezi la o oră deosebit de matinală pentru el și se îndreptă spre apartamentele lui Ieyasu. Acolo îl găsi pe Ieyasu trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se înscrie în lunga carieră a muzicilor însoțitoare, veche de mai multe milenii. Acompanierea teatrului de către muzica de scenă și de dans s-a produs începând din Antichitate - o trecere în revistă cuprinde: teatrul greco-roman, teatrul european medieval, teatrul japonez Kabuki, opera, baletul, comedia muzicală. Privitor la aceste situații de relaționare a muzicii cu teatrul, compozitorul american Richard Davis remarcă: „"[cele două] pot fi separate în entități izolate, însă îmbinarea lor are ca rezultat un întreg mai mare decât suma părților
Muzică de film () [Corola-website/Science/315080_a_316409]
-
forța mâniei sau a oricărui sentiment omenesc. Că viața japonezilor cuprinde ceremonii al căror rost este acela de a evidenția frumusețea unui detaliu din natură, fiindcă acel detaliu cuprinde În el o Întreagă poveste. Că Între caligrafie, pictură, muzică, teatrul Kabuki, teatrul No, Ninpo (arta Ninja), Iai jutsu (arta scoaterii sabiei din teacă), Tai jutsu (lupta fără arme), Dakentai jutsu (lupta cu arme) este o adâncă legătură. Aceleași trăiri, aceleași măști, aceeași filosofie a vieții, aceeași căutare a armonizării cu universul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și stăpânirea tainelor magiei. Pe muntele Iga se află acum zece jonin. În afară de cei doi copii, ceilalți știau că Shiro era unul dintre cei zece. Rămaseră nemișcați, așteptând ca maestrul să continue. - Acești doi copii vor intra În pregătirea acțiunii Kabuki, reluă Shiro. În trei luni, vreau să fie pregătiți. Noul vostru instructor va fi Sensei Katsuo, de nivel chunin. Un luptător scund și solid, de aproape treizeci de ani, cu părul ras, făcu un pas În față și se Înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
spirituală și rafinarea simțurilor nu ajungeau Încât să intre În contact cu tehnicile rapide și dure pe care le exersa de mii de ori pe zi. Cu această Îndoială În suflet, Copilul Albastru intrase În prima lui misiune. Iar Misiunea Kabuki Îi sporise frământările. Rolul lui acolo nu fusese să lupte, ci să Însoțească o falsă trupă de actori ambulanți care aveau să joace o piesă În fața unui daimyo de care Oan-san nu auzise. Actorii purtau măști, iar piesa era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În mijlocul unui război sângeros, continua să recite versuri despre splendoarea răsăritului de lună. Oan-san era unul dintre copiii shogunului și făcea tot felul de pozne care Înveseleau publicul. În realitate, poznele erau simple kata-uri, fiindcă o bună parte din teatrul kabuki se baza pe pantomima care cuprindea mișcări din cele mai cunoscute kata-uri japoneze. O altă parte a rolului său fusese aceea de a sta nemișcat. Era partea cea mai grea. Avea de stat mai bine de o jumătate de ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]