1,485 matches
-
mă întreb adeseori. Pentru a răspunde la această întrebare încerc să identific rădăcinile modalității semnice și ale celei imagistice, rădăcini care se află în intenționalitatea conștiinței creatoare. În ambele cazuri acestea sunt modalități culturale. Această fenomenologie face apel la gândirea kantiană. În aceste condiții ajung la concluzia că opera de artă ideală este o sintagmă absolută, purificată de orice urmă asociativă. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Critica mijloc de a înțelege opera / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Critica_mijloc_de_a_intelege_opera_al_florin_tene_1354954956.html [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:”...ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
avere, omul de lângă mine, supraviețuiește cu mine, cu iubirea dăruită unul altuia, precum fructele culese-mpreună, veți spune, vai ce idilic, nu, cel mai înalt gând este și cel mai simplu, nu-l schimb nici pentru zece tratate de filosofie kantiană și hegeliană O nedumerire tot am, cum va suporta pământul atâta iubire și sete de ea? SPERANȚĂ Pe fruntea mea alunecă un glonț, Ca un melc însângerat, Câte gloanțe nu și-au sfârșit drumul În trupul fratelui, surorii noastre? Fumul
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404882414.html [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
Eminescu. Cum se cunoaște, Eminescu scrie poezie filosofică sprijinindu-se pe lecturi întinse și aprofundate și chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
arhaice, fonetismele și construcțiile populare moldovenești. Adevărul e că despre Eminescu nu se mai poate spune nimic esențial decât din perspectiva totalității. Este ceva ce a făcut Ioana Em. Petrescu, raportând universul operei la cele două modele cosmogonice, platonicean și kantian, lucru ce trebuie făcut și pentru Macedonski, deoarece, cele două "fețe de Ianus" ale acestuia, au fost greșit interpretate, tendențios spunându-se, împotriva lui Eminescu, dar ele, în fapt sunt îndreptate "către trecut" și, respectiv "către viitor", așa cum apare în
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
tradiționale, este prima formă de materie, despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul din Tăcere s-a născut! Și în tăcere se va duce în pământ!” Convins de apriorismul kantian al formelor intuiției sensibile, de subiectivismul timpului și al spațiului, poetul se întreabă: „Gol e pământul și acum fără tine. Ce cauți, mărite, în grădina mea?” Regenerarea spirituală se produce ori de câte ori se reîntoarce (fie și numai cu gândul) la pământul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Diadia Moroz, gonindu-și renii dinspre Vorkuta spre Periprava și Salcia, dar și spre conurbația Giurgiu-Russe). Nechezolii de speța I, semidocți sub totalitarismul bolșevic din lipsă de biblioteci necenzurate și updatate, formați din radioauzite, cam cum își apropria Caragiale lecturi kantiene de la Eminescu, și din cărți/xeroxuri rare, au acumulat nu doar umilințe, turnătorii și sacrificii sub bolșevism, ci și radiestezic infatuare spirituală, multe disprețuri de sus pus, față de mămăliga incultă care nu explodează. Egal simetric depărtați de norod, dar recenți
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Russo, de scrise „tânguirea intitulată Cântarea României“, te doboară bășcălia, la băutură și călărire în zori pe zare, pe orizontul de așteptare al rozătoarelor televizionare, chiuind c-un surogat de euforie postmodernistă, rinocerizată ca râsul la mormânt, cum sunt rânjite kantian și rândurile de față cu dinții la stele, despre Postromânismul, carele poem levantin nu se vrea, în a nechezolilor Românică disprețuită după Loviluție, fără de Basa, decât o remachiată Cântare a RO, poate și a DRO, adaptată critificțional întru Luminarea Poporului
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
ceva implica cunoașterea de o anumită formă, măcar intuitivă, a acelui lucru. Hegel își propune să-l continue pe Kant, care a rămas blocat în regimul opozițiilor dintre lucru în sine - lucru pentru noi, spirit - lume, suflet - corp, etc. „Filosofia kantiană se oprește, simplu, la opoziție și face din identitatea acesteia sfârșit absolut al filosofiei, adică pură limită, care este o negație a filosofiei; dimpotrivă sarcina adevăratei filosofii este depășirea absolută a opozițiilor”. Hegel susține că Ființa în sine nu poate
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
vag versurile lui Echnaton, chiar dacă aceste îndemnuri trăiriste sunt înfrânate de inexorabilul memento: „Dar ține minte: pentru toate Domnul/ Te va chema-ntr-o zi la judecată”. Avertismentul ecclesiastic privește nu implacabila pedeapsă divină, urmată de veșnica osândă, ci conștientizarea kantiană a normei morale: „Iah Elohim din veșnicii ascuns e,/ Dar are sub privire toate cele,/ De la noianul mării pân’ la stele./ Și judeca-va lucrurile-ascunse - / Pe toate: Fie bune, fie rele”. Pildele (131) celui de-al treilea împărat al lui
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
el se descoperă în mijlocul unei realități numită lume sau ființă. De ce ființă? Deoarece nu depinde de el, ci se constituie în obiect, adică se prezintă subiectului așa cum este ea. Așa se face că subiectul gânditor, captiv pentru vecie în interiorul tensiunii kantiene subiect-obiect, țintește cu disperare să cunoască o lume care pentru el nu va avea niciodată nici unitate și nici totalitate, căci - concluzionează filosoful - cunoașterea totalității îi este inaccesibilă! Este adevărat că prin efort și străduință putem merge dincolo de ceea ce deja
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
conștientizarea nesiguranței pe care ne-o inspiră tot ce ființează în lume”. Un alt concept nodal al filosofiei jasperiene este adevărul. În studiul Ideea de universitate din anul 1946 („Termenul de idee, opinează J.Hersch, trebuie aici înțeles în sens kantian, ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor și studenților, adică acel loc unde se dezvoltă simțul filosofic al adevărului și sensul transcendent al adevărului vizat de credința
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:”...ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496134657.html [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
Eminescu. Cum se cunoaște, Eminescu scrie poezie filosofică sprijinindu-se pe lecturi întinse și aprofundate și chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
arhaice, fonetismele și construcțiile populare moldovenești. Adevărul e că despre Eminescu nu se mai poate spune nimic esențial decât din perspectiva totalității. Este ceva ce a făcut Ioana Em. Petrescu, raportând universul operei la cele două modele cosmogonice, platonicean și kantian, lucru ce trebuie făcut și pentru Macedonski, deoarece, cele două "fețe de Ianus"ale acestuia, au fost greșit interpretate, tendențios spunându-se, împotriva lui Eminescu, dar ele, în fapt sunt îndreptate "către trecut"și, respectiv "către viitor", așa cum apare în
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iași, 2005 26. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului PROGRAMA pentru discipline socio-umane: Economie și Educație antreprenoriala A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul național de ocupare a posturilor didactice vacante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iași, 2005 26. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului PROGRAMA pentru discipline socio-umane: Economie și Educație antreprenoriala A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul național de ocupare a posturilor didactice vacante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
sunt schimburile voluntare efectuate in cadrul pieții. Argumentul moral al lui Nozick pentru această teorie are la bază proprietatea asupra propriei persoane, care proprietate, susține el, este implicată de Formula Umanității a Imperativului Categoric: „Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectă principiul kantian fundamental că indivizii sunt scopuri și nu numai mijloace; ei nu pot fi sacrificați sau folosiți pentru înfăptuirea altor scopuri fără consimtământul lor. Indivizii sunt inviolabili.” Conform acestui argument, impozitarea progresivă va fi vazută de către autorul american ca fiind același
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
deși rațiunea ne poate ajuta la înlocuirea regimurilor politice tiranice, de exemplu, Kant nu vedea rațiunea drept exhaustiv bună, ci consideră că trebuie exercitată critic pentru a evita înșelăciunile. Noțiunea de filozofie critică este folosită și pentru a desemna filozofia kantiană. Potrivit acestei teorii, obiectele experienței noastre, în sensul de lucruri care există în spațiu și durează în timp, nu sunt decât fenomene, neavând o existență independentă în afara gândurilor noastre. Filozofia lui Kant este preocupată de însăși bazele experienței. Trebuie mai
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
hermeneutica drept o metodă filosofică este doar în parte corect, este posibil și un punct de vedere ontologic, relevând caracterul său universal în procesul de înțelegere, prezent în orice formă de cunoaștere, și, prin corelație - pentru a formula în termeni kantiani - examinând condițiile posibile, respectiv structurile transcendentale ale gândirii umane. Accentuând caracterul necesar al fondului aperceptiv în orice mod de cunoaștere, Gadamer se distanțează de viziunea gnoseologică tradițională a iluminismului, conform căreia cunoașterea ar reprezenta un proces activ de identificare a
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
adevărul sau falsul nu constau în concordanța sau neconcordanța ideilor cu obiectele din realitate, ci de concordanța dintre reprezentări. În felul acesta Kant a dat logicii un caracter formalist. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) A criticat idealist și dialectic, formalismul kantian, în problemele logicii. S-a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
la sensul istoriei, conform căreia umanitatea nici nu progresează, nici nu regresează din punct de vedere moral, ci oscilează perpetuu între aceleași constante. Propunerea terminologică a lui Kant, având un caracter extrem de tehnic, nu s-a impus dincolo de limitele exegezei kantiene. În schimb, cuvântul „abderit” este prezent în numeroase dicționare ale limbilor moderne ca un neologism, e adevărat, livresc, dar aflat încă în uz.. Declinul cetății antice a început cu mult înainte de cataclismul din sec. IV d.Hr. care a distrus
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
Idealismul transcendental este un termen aplicat în epistemologie de către filozoful de origine germană Immanuel Kant, care susține că sinele uman sau egoul transcendental construiește cunoașterea din două elemente: intuiții empirice (experiențe senzoriale) și concepte ale intelectului, numite și categorii. Idealismul kantian este în opoziție cu alte două teorii filozofice - idealismul problematic cartezian centrat pe ideea că existența materiei poate fi pusă la îndoială, respectiv idealismul berkeleyan, care arată că lucrurile materiale nu constau decât din idei, aflate fie în spiritul lui
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
că ideile, materia brută a cunoașterii, există oarecum independent de mintea umană; iar ele ca lucruri-în-sine trebuie să rămână veșnic imposibil de cunoscut. Idealismul transcendental a rămas o mișcare semnificativă în filozofie, dând mai târziu naștere unor curente de influență kantiană, respectiv neokantianismului. Deși a influențat dramatic cursul filozofiei germane, interpretarea acestui concept a fost subiectul unor dezbateri între filozofii secolului XX. Kant l-a descris pentru prima dată în Critica Rațiunii Pure și l-a modificat astfel încât să nu fie
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
dezbateri între filozofii secolului XX. Kant l-a descris pentru prima dată în Critica Rațiunii Pure și l-a modificat astfel încât să nu fie identificat cu realismul sau idealismul, însă filozofii n-au găsit elemente suficiente care să distingă mișcarea kantiană de restul pozițiilor. Idealismul transcendental a fost eticheta adoptată filozofii post-kantieni precum Fichte, Schelling, Schopenhauer, și Husserl în secolul XX. Probabil teza centrală și cea mai controversată a lucrării Critica Rațiunii Pure este aceea că ființele umane experimentează doar aparența
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]