105 matches
-
author is the interpretation of the "energetic personalism" from the anthropological point of view. From such perspective, the fundamental concept of the energetic personalism is the determinism through finality, constructed by Rădulescu-Motru in analogy with the formal structure of the kantian concept of finality. Therefore the revealing of the relationship between C. Rădulescu-Motru's philosophy and Kant's philosophy is necessary. Beside the concept of the "determinism through finality", the concept of personality has an important position on the energetic personalist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discussion about the way in which this concept appears at C. Rădulescu-Motru requires a rethinking of his philosophical reconstruction in the present-day philosophy's space. The concept of "determinism through finality" in energetic personalism follows the formal structure of the kantian finality concept. This last one supposes two conditions: a) the placing the man in the position of the final goal of the world's existence; b) the extension of the finality (as principle of the faculty of the reflexive judgment
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
last one supposes two conditions: a) the placing the man in the position of the final goal of the world's existence; b) the extension of the finality (as principle of the faculty of the reflexive judgment) on nature. The kantian finality has a formal structure because it is possible on the basis of a rational being's faculty, free of any determined content, and because it represents the conditions of possibility of the knowledge's unity and also of the
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
and the personality. This fact allows the conclusion that the energetic personalism is a species of the contemporary personalism. The reordering of the energetic personalism's content according to the idea of the analogy between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept is would not be possible without the conceptual explanations conteined in the first chapter. On the basis of this explanations are presented the models of the human's reconstruction (the
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
On the basis of this explanations are presented the models of the human's reconstruction (the philosophical anthropology, the ontology of the human, the "fundamental ontology") and the differences between them, is discussed the anthropological project and is presented the kantian anthropological project, is remade the formal structure of the kantian concept of finality and is argued the idea according to the energetic personalism participates at the model of the ontology of the human. This first chapter constructs the basis for
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
of the human's reconstruction (the philosophical anthropology, the ontology of the human, the "fundamental ontology") and the differences between them, is discussed the anthropological project and is presented the kantian anthropological project, is remade the formal structure of the kantian concept of finality and is argued the idea according to the energetic personalism participates at the model of the ontology of the human. This first chapter constructs the basis for the idea according to the energetic personalism represents o form
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
the discussing the points of view, options, significant results proper to the contemporary philosophy; the construction of the proper point of view and putting this problem in the given interpretative background of the relationship between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept. Any text, as considered "philosophical" and is integrated in a series of the philosophical reconstructions, can not be blocked in a provincialism of the value, but it must raise up
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
its object, if this speaks still in the other historical horizon than its own. I tried to make a rule of method in this idea. Considered in the system of reference of the analogy between the formal structure of the kantian concept of the finality, the energetic personalism reveals itself as the achievement of an ontology of the human model and as a significant philosophy in the space of the contemporary personalism. This is the final conclusion of the paper. CLUBUL
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unii dintre cei care se reclamă de la el, nu cunosc decât o schemă, un catehism sumar și fixist, care nu e nici măcar o caricatură a marxismului, ci exact contrariul marxismului. Marxismul îmi permite să fiu și platonician și aristotelician și kantian: vezi G. Lukaks. Oricare altă opțiune dintre acestea însă ar fi una exclusivă. Dar, cum spunea Hegel, filozofia este însăși istoria ei. La stadiul marxist, integrarea este completă dacă suntem capabili să gândim în continuare în spirit marxist. Dacă un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
face trimitere (în caz că există mai multe volume), orașul apariției cărții, editura, anul apariției, pagina pe care o citam prin trimitere: (12) Pârvu Ilie, “Discursul filosofic al modernității”, București, Editura All, 2000, p. 115. Autorul indică faptul că se substituie transcedentalul kantian cu competența comunicativa. Dacă imediat după prima citare se folosește o altă informație din aceeași lucrare se adaugă o altă notă, în felul următor: (13) Ibidem, p.116. În cazul în care informația este preluată de la aceeasi pagina a aceleiași
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
posibilă matematica și fizica pură. Este însă important de subliniat că drept domeniu distinct în raport cu fizica propriu-zisă, expusă în lucrările oamenilor de știință ai epocii, dacă nu expresia fizica pură, cel puțin conceptul care este asociat acestei expresii este unul kantian 39. Kant va da o expunere sistematică a fizicii pure după formularea pe care a dat-o filosofiei transcendentale în prima ediție a CRP. Iată sensul în care fizica pură nu va trebui să fie privită doar ca produs secundar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
progresul științei”, în W. Heisenberg, Pași peste granițe, traducere de Ilie Pârvu, Editura Politică, București, 1977, p. 291. 26. Vezi, de exemplu, Michael Friedman, Philosophical Naturalism, adresă prezidențială la reuniunea anuală a Societății Americane de Filosofie, Pittsburgh, aprilie 1996 și „Kantian Themes in Contemporary Philosophy”, în Aristotelian Society, Supplementary volume 72, 1998. 27. Vezi în primul rând studiul „Empirism, semantică și ontologie”, în care Carnap distinge carcasele sau structurile lingvistice, adoptate drept cadre ale unei cercetări, de cercetările propriu-zise care se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
începe a exista) presupune ceva căruia îi succede după o regulă.” 15. Pentru dezvoltări, vezi, de exemplu, W. Heisenberg, Der Teil und das Ganze, Piper Verlag, München, 1971, pp. 166-167. 16. Heisenberg nota, în acest sens, că „și «a priori-ulă kantian va putea fi mai târziu înlăturat din poziția lui centrală și va deveni parte a unei analize mult mai cuprinzătoare a procesului de cunoaștere”. (Ibidem, p. 173.) 17. Critica rațiunii pure, ed. cit., pp. 507-508. 18. Vezi A. Einstein, „Note
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu ne place, și cel al noțiunilor de bine și rău, noțiuni care susțin conștiința datoriei și a obligației morale. Nu există, dimpotrivă, o susținere biologică pentru preceptele comune ale unor mari sisteme raționaliste de filosofie morală, cum sunt cel kantian și cel utilitarist, precum și a unor mari tradiții religioase, de exemplu pentru preceptul că toți oamenii sunt la fel de importanți și că avem obligația de a-i ajuta în egală măsură pe toți. Cercetările antropologice și sociologice indică în mod clar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
orice șansă de salvare a vieții alteia, cad ambele sub sancțiunea principiului suprem al moralității, în formularea pe care i-a dat-o Kant. Nu știm ce ar fi spus Kant dacă ar fi fost pus în fața unei asemenea dileme. Kantienii ar putea sugera drept cale de ieșire din impas formularea unei maxime superioare, maximă care ar putea fi validată pe baza imperativului categoric.38 Maxima ar fi: „Amenințarea cu tortura sau o altă atingere a demnității ființei umane este permisă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-ți prelungi viața să-ți pierzi toate motivele pentru a trăi”. (Vezi E.A.Ch. Wasianski, Immanuel Kant in seinen letzten Lebensjahren, Gräfe und Unzer Verlag, Königsberg, 1941.) 5. Pentru formularea și discuția unor asemenea întâmpinări, vezi, de exemplu, Marcia W. Baron, Kantian Ethics allmost without Apology, Cornell University Press, Ithaca and London, 1993. 6. „Cu plăcere îmi slujesc prietenii Dar din păcate o fac cu înclinație Si astfel mă roade adesea gândul Că nu sunt virtuos.” 7. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
zu lügen”, în K. Vorländer (ed.), Immanuel Kant, Sämtliche Werke, Bd. VI, Felix Meiner Verlag, Leipzig, 1922, p. 202. 20. Ibidem, p. 203. 21. Ibidem, p. 205. 22. Vezi A.J. Paton, „An Alleged Right to Lie. A Problem in Kantian Ethics”, în Kant-Studien, 1-4, 1953/54, pp. 190-191. 23. Vezi Ibidem, pp. 196-198. 24 Iată doar două pasaje semnificative din paragraful despre sinceritate, citate după traducerea franceză a Lecțiilor despre etică, care mi-a fost la îndemână. Într-un prim
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
primul comentator și interpret al filosofiei sale40. Progresele remarcabile ale unor generații postjunimiste în cunoașterea filosofiei lui Kant sunt documentate prin lucrări ale lui Mircea Florian, studentul și asistentul lui Negulescu. În Germania, Florian nu a studiat sub îndrumarea unui kantian, ci a lui Johannes Rehmke, filosof care susținea o cocepție realistă de orientare pronunțat ontologică. Raportarea lui Florian la Kant nu este, așadar, câtuși de puțin cea a unui kantian ortodox. Particularitățile acestei raportări se desprind clar dintr-un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Negulescu. În Germania, Florian nu a studiat sub îndrumarea unui kantian, ci a lui Johannes Rehmke, filosof care susținea o cocepție realistă de orientare pronunțat ontologică. Raportarea lui Florian la Kant nu este, așadar, câtuși de puțin cea a unui kantian ortodox. Particularitățile acestei raportări se desprind clar dintr-un studiu pe care l-a publicat in 1925, sub titlul Kant și cugetarea contemporană. Ideile directoare ale acestui studiu fixează cadrele în care va fi prezentată și discutată filosofia lui Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mentalitatea științifică a vremii, Motru nu a putut accepta însă ca filosofiei să-i fie refuzată în principiu șansa unei comunicări intense cu științele bazate pe experiență, a acelei comunicări în care filosofia valorifică progresele cunoașterii specializate. În opoziție cu kantienii, el a socotit că filosofia, sprijinită pe rezultatele cunoașterii științifice, este forma cea mai înaltă a cunoașterii noastre despre lume. Pentru el metafizica este știință în înțelesul deplin al cuvântului, o știință ce stă deasupra științelor naturii și a științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai degrabă exemplar pentru o anumită modalitate și motivație a ieșirii din cercul filosofiei transcendentale. Iată de ce pretenția că cititorului i se oferă o scriere de orientare în filosofia kantiană este lipsită de orice temei. Motru nu a fost un kantian nici chiar în sensul cel mai liberal al termenului. Elemente de metafizică pe baza filosofiei kantiane nu reprezintă o „completare a filosofiei lui Kant”, cum o spune chiar autorul 67, decât în sensul că în lucrare se caută o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar că atunci când caută să determine ceva sigur și evident în ordinea cunoașterii, ceva care se supune experienței comune, Kant urmează fără nici o abatere logica noncontradicției
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar că atunci când caută să determine ceva sigur și evident în ordinea cunoașterii, ceva care se supune experienței comune, Kant urmează fără nici o abatere logica noncontradicției
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
le releve greșelile lor de filozofie. În tinerețe publicase două cărți: prima, Logică și conștiință, era o asimilare a concepțiilor lui Husserl, iar cealaltă trata concepția lui Kant asupra timpului. Ulterior, scrisese un tratat de dimensiuni considerabile, intitulat Kant și kantienii, care i-a ridicat faima deasupra celei de „tânăr strălucit“. Au urmat binecunoscutele sale studii despre Descartes și despre Leibniz, apoi cartea Împotriva teoriei jocurilor și opera seminală Nostalgia Particularului. Mai târziu și-a mutat interesul, via Kant, spre filozofia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aceasta înseamnă: îndepărtarea de universalismul imemorial al Binelui și Răului de care s-au servit toate totalitarismele pentru a accepta umbre considerate altădată doar ca ipostaze ale Răului; eliberarea de o pedagogie etică de procuror inflexibil; a adăuga imperativului categoric kantian un imperativ al asocierii și comuniunii; a gândi "imoralismul etic" ca un etern reînceput; a recunoaște declinul idealului moral al "religiei modernității", guvernată de zeitatea "Rațiune"; a nu mai fi seduși de așteptarea mesianică a unui paradis "terestru sau divin
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]