56 matches
-
spre nord a slavilor. Cum regiunile sudice erau depopulate prin plecarea boierilor, meșteșugarilor și oamenilor de rând, principatul Vladimir-Suzdal a devenit o putere dominantă în cadrul Rusiei Kievene. În 1169, prințul Andrei Bogolubski al Vladimir-Suzdalului a dat o lovitură gravă Rusiei Kievene aflate în declin, când armatele sale au cucerit și jefuit Kievul. Prințul Andrei și-a instalat, pentru scurt timp, propriul frate pe tronul Kievului, în timp ce el a continuat să domnească în Suzdal. În 1299, în timpul invaziei mongole, mitropolia rusă s-
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
în timpul invaziei mongole, mitropolia rusă s-a mutat de la Kiev la Vladimir, iar Vladimir-Suzdal a înlocuit Kievul ca centru religios al regiunilor nordice. În sud-vest, principatul Galiției a dezvoltat relații comerciale cu vecinii unguri, polonezi și lituanieni, devenind succesorii Rusiei Kievene în regiune. La începutul secolului al XIII-lea, prințul Roman Mstislavici a unit două principate separate până în acel moment, a cucerit Kievul și s-a autoproclamat mare duce al Rusiei Kievene. Fiul său, Prințul Daniil (Danilo 1238-1264) a fost primul
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
începutul secolului al XIII-lea, prințul Roman Mstislavici a unit două principate separate până în acel moment, a cucerit Kievul și s-a autoproclamat mare duce al Rusiei Kievene. Fiul său, Prințul Daniil (Danilo 1238-1264) a fost primul domnitor al Rusiei Kievene care a acceptat coroana de la Papa de la Roma, se pare că fără a rupe legăturile cu Constantinopolul și Patriarhia ortodoxă. La începutul secolului al XIV-lea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Constantinopol a înființat o mitropolie pentru conducătorii Galiției, pentru a
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
astăzi denumit Lacul Razim. În anul 370 se stabilesc în zonă, mai întâi ca aliați ai Romanilor, Goții, dar puțin timp după aceasta, ei părăsesc Dobrogea pentru a porni spre Roma, pe care o jefuiesc. În anul 970, Țarul Rusiei kievene Sviatoslav I își stabilește tabăra, numită Pereiaslavăț, nu departe de aici, dar este alungat anul următor de către greci. După câteva decenii petrecute în stăpânirea tătărească, dobrogeană, apoi munteană, Imperiul Otoman pune mâna pe regiune în 1422. Denumirea de "Argamos" sau
Sarichioi, Tulcea () [Corola-website/Science/324444_a_325773]
-
în timpul Contrareformei, universitatea a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale și științifice ale regiunii. În conformitate cu părerile unor istoirici, în special ruși, unul dintre efectele cele mai importante ale cuceririlor lituaniene a fost împărțirea etnică a locuitorilor fostei Rusii Kievene - slavii estici. După ce mongolii au cucerit aproape întreaga Rutenie, ei au încercat să păstreze populația slavă unită. Venirea triburilor baltice care atacau Masovia l-a făcut pe ducele Konrad de Masovia să-i invite pe Cavalerii Teutoni să se așeze
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
începutul procesului de expansiune. Teritoriile ucrainiene au fost cucerite mai târziu de polonezi. Ocuparea teritoriilor locuite de slavii de răsărit de două puteri diferite a creat diferențe care au persistat până în zilele noastre. Conforma acestor păreri, dacă în timpul existenței Rusiei Kievene se puteau remarca unele diferențe regionale, ocuparea de către lituanieni a părților de sud și vest a Ruteniei a dus la divizarea definitivă a populație slave în ruși, belaruși și ucrainieni. Această teorie este foarte controversată, deoarece pe baza ei se
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
Realizările lor au fost distruse după ce Metodius a murit în 885, iar Papa Ștefan V i-a obligat pe toți discipolii fraților să părăsească teritoriile care astăzi constituie Republica Cehă. Ortodoxia a supraviețuit în Slovacia datorită apropierii și influenței Rusiei Kievene până la unirea cu Roma instituită de curtea vieneză. După ce restricțiile impuse Ortodoxiei au fost îndepărtate la sfârșitul Primului Război Mondial, mulți oameni au părăsit Biserica Romano-Catolică. Mulți au privit spre Biserica Ortodoxă a Serbiei, pentru că fuseseră parte din aceasta în timpurile anterioare
Biserica Ortodoxă Cehă și Slovacă () [Corola-website/Science/319839_a_321168]
-
(în , în ) a avut loc la 31 mai 1223, între Imperiul Mongol (în frunte cu Jebe și Subutai) și principatele Rusia Kieveană și Galiția-Volînia aliate cu cumanii și cu brodnicii. Principatele slave răsăritene erau conduse de Mstislav cel Viteaz și de Mstislav al III-lea al Kievului. Bătălia s-a dat pe malurile râului Kalka (din regiunea Donețk din Ucraina de astăzi
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
a unui hazar din Constantinopol către un conducător evreu, poate Hisday Ibn Shaprut, și în care relatează despre convertirea sa la iudaism, despre difuzarea iudaismului între hazari și alani, precum și despre conflictele armate ale acestor neamuri cu puterile vecine - Rusia Kieveană și Bizanțul. În anul 1899 Schechter a obținut titlul de profesor în domeniul studiilor ebraice la College University din Londra. În anul 1903 el a publicat o altă cercetare importantă - "Saadiana", care a contribuit mult la lărgirea cunoașterii operei cărturarului
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
în apropierea satului Nufăru, România (cunoscut sub numele de până în 1968), pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, la doar 11 km est de Tulcea. Centru comercial înfloritor al Primului Țarat Bulgar, el a fost cucerit de cneazul Sviatoslav al Rusiei Kievene în anul 968 (vezi invadarea Bulgariei de către Sviatoslav). În timpul absenței din oraș a lui Sviatoslav de după Asediul Kievului (968), o parte a cetățenilor s-a răsculat și a deschis poarta oștilor bulgare. Potrivit lui Vasili Tatișcev, guvernatorul lui Sviatoslav a reușit
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
(în limba slavă veche: "Повѣсть времяньныхъ лѣтъ") este o istorie a Rusiei Kievene de pe la 850 până la anul 1110, scrisă prin anul 1113 în Kiev. Această lucrare este considerată una dintre sursele fundamentale folosite pentru interpretarea istoriei timpurii a slavilor răsăriteni. Compilația originală a fost considerată pentru multă vreme ca fiind opera călugărului Nestor
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
menționați primii stăpânitori feudali locali, probabil de origine slavă ("Jupan Dimitri" în sudul Dobrogei). Cu sprijinul împăratului bizantin Nichiphor al II-lea Phokas, cneazul Sviatoslav I al Kievului atacă Țaratul Bulgar și ocupă Dobrogea în anul 968, mutând capitala Rusiei Kievene pentru 3 ani la gurile Dunării. În 971 însă, împăratul Ioan I Tzimiskes îl invinge pe Sviatoslav și îl alungă din Tracia și Dobrogea, restabilind în zonă autoritatea bizantină. Odată cu apogeul Primului Țarat Bulgar, sudul Dobrogei va fi anexat acestuia
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
și sub numele generic de "Transnistria". Deși etnicii moldoveni (români) au constituit o mare parte a populației, zona nu a fost niciodată considerată o parte a teritoriilor tradiționale ale Moldovei. Teritoriul de la est de Nistru a fost stăpânit de Rusia Kieveană și de Cnezatul Halici-Volînia din secolul al IX-lea până în secolul al XIV-lea, iar mai apoi a fost condus de Marele Ducat al Lituaniei, Uniunea polono-lituaniană și mai târziu, în secolul al XVIII-lea, de Imperiul Rus. În această
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
ianuarie 1653, tratatul a fost semnat de cele două părți. Istoricii încă nu s-au pus de acord cu privire la adevăratele intenții ale părților semnatare. Cert este că pentru Țaratul Moscovei și țarul Alexei Mihailovici, tratatul legitima pretențiile asupra teritoriilor Rusiei Kievene și întărea influența în regiune. Pentru Hmelnițki și cazaci, acest tratat oferea mai înainte de orice o protecție a unui monarh puternic, care era în plus conducătorul unei forțe regionale ortodoxe. Istoricii nu s-au pus de acord asupra tipului de
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
dar în trecut existau mai multe asemenea popoare ca: samogițienii, selonienii, curonienii, semigalienii, care au intrat în componența celor două, și altele ca: prusienii, sambienii, skalvienii și galindienii, care au dispărut. În secolul al XI-lea, lituanienii plăteau tribut Rusiei Kievene, dar în secolul următor, aceștia încep să atace și să jefuiască teritoriile învecinate. Lupta pentru supremație dintre liderii militari lituanieni creează premisele înființării unor formațiuni prestatale care ulterior se vor uni în Marele Ducat al Lituaniei. La începutul secolului al
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
configurează comportamentul, dar și filtrează accesul în comunitate - conferindu-i, de multe ori, caracterul unei comunități închise<ref id=”1”>Ipatiov, 2001, pp. 12-13.</ref>. 3.2.2. Scurte considerații istorice. Comunitatea rușilor lipoveni în desfășurare istorică De la creștinarea Rusiei kievene la Schismă Creștinarea slavilor a avut loc oficial în anul 988 în Rusia kieveană și i se datorează cneazului Vladimir Sveatoslavici (980-1015). Acest moment a marcat practic o transformare profundă a societății de atunci, prin preluarea unor noi valori, obiceiuri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
unei comunități închise<ref id=”1”>Ipatiov, 2001, pp. 12-13.</ref>. 3.2.2. Scurte considerații istorice. Comunitatea rușilor lipoveni în desfășurare istorică De la creștinarea Rusiei kievene la Schismă Creștinarea slavilor a avut loc oficial în anul 988 în Rusia kieveană și i se datorează cneazului Vladimir Sveatoslavici (980-1015). Acest moment a marcat practic o transformare profundă a societății de atunci, prin preluarea unor noi valori, obiceiuri, legi și prin raportare la un alt tip de cultură, respectiv la cea a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
turcică, așadar preosmanlîie, pornind de la dhu, „conducător“, și burğan, „hoț“ (din nou ni se propune o descendență tîlhărească!), variantă neacceptată de ceilalți cercetători. Marin Petrișor îi conferă o descendență antroponimică, alta însă decît cea menționată mai sus, adică numele prințesei kievene Dobrogeia (Dobrodjeja > Dobrodija), care a „iradiat“ și în alte teritorii îndepărtate (toponimul sud-slav Dobrodèja, „făcătoare de bine“), adaptat de turci propriei limbi, îndeosebi la finală, ca Dobruğa, de la care, printr-o asimilare progresivă, s-a ajuns la Dobrogea. Rațiunea denumirii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acestei țări necunoscute. Cei care ar fi putut denumi teritoriul nord-dunărean drept Balac-Valah erau bizantinii, dar la cronicarii lor numele de blacus-vlah și Vlahia apare mai târziu, slavii de răsărit nu erau încă organizați în ceea ce se va numi Rusia Kieveană, și nici creștinați, ungurii rătăceau în stepele dintre Don și Nipru, pecenegii de abia se puseseră în mișcare, dar ei vor fi percepuți ca a o Patzinakia în teritoriile românești , apusenii și papii care încă depindeau de împăratul de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
119, 135, 155 Romania Orientală, 5, 15, 51, 55, 82, 85, 88, 92, 101, 105, 106, 119, 155 Romanescu, Gh., 204, 207, 209, 210 Romulus, 23, 43, 101, 121, 122, 124, 125, 126 Rosetti, 183, 198 Rumelia, 139, 146 Rusia Kieveană, 117, 159 Rusia Sovietică, 130 Russu, I.I., 20, 48, 103, 121, 122 Ruși, 116 Ruxandra (domniță), 115 221 S Sansala, 132 Sari Saltâk Dede, 138 Sarmizegetusa, 32, 33 Sava, Gotul (sfânt), 132, 154 Schlözer, 15 Sclavinia, 155, 164 Scytia Minor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
zona submontană și montană, se știe că nu-i atrăgea pe migratori; spațiile libere, de stepă, au fost habitatul lor dintotdeauna. Din acest motiv se cuvine să acordăm mai mult credit călugărului Rogerius în legătură cu trecerea mongolo-tătarilor din teritoriile fostei Rusii Kievene spre Transilvania și Ungaria, la 1241. Rogerius afirmă că mongolii au trecut „inter Ruscia et Cumania”, între Rusia și Cumania <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Ed.Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 160-161. footnote>. O Cumanie montană nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Obcinilor ar fi coborât din partea de nord, din teritoriile Ucrainei actuale, pe atunci cnezatul de Halici-Volânia <footnote Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Ed. Victor Frunză și Logos, București, ediția a II-a, 1992, p. 94-95 și 122-128. footnote>, rupt de Rusia Kieveană distrusă de tătari. Că lucrurile nu stau așa ne-o demonstrează dispozițiile date de Batu-Han, comandantul suprem al oștirilor mongolo-tătare, prin care se cerea românilor care locuiau în zona Halici să cultive mei și grâu pentru hoardă <footnote Victor Spinei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
leagănul în spațiul românesc (ilustrativă fiind în acest sens dinastia Basarabilor). Nașterea lor s-a făcut grație mai ales destinderii situației politice regionale. Invazia mongolă spulberase sau slăbise puterile care se învecinau și chiar controlau părți din teritoriile noastre (Rusia Kieveană, Ungaria și Polonia). Nu întâmplător, popoare vechi, adormite politic până atunci, s-au sculat și au întemeiat structuri politice. Și nu a fost doar cazul nostru, ci și al lituanienilor ori chiar al albanezilor. Ascensiunea unora dintre statele fondate în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cronică a lui Nestor - a dus lupte, în 885, Oleg, cuceritorul Kievului; după părerea unor istorici ruși, pe care îi cităm fără a-i comenta, în secolele IX-X populațiile slave din sudul și centrul Basarabiei intră vremelnic în componența Rusiei kievene; pecenegii și polovețienii îi rup însă în curând de Dunăre pe cnejii din Kiev; în 1223 în Basarabia apar pentru prima oară tătarii; în 1226 el îi atacă pe polovețieni și pustiesc groaznic Basarabia și Moldova; în 1241, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Ierusalim și ulterior să se retragă sub numele Fiodor Kuzmici, ca stareț întro mănăstire din Siberia. Misterul a rămas neelucidat până astăzi. În geografia Rusiei, Siberia este un tărâm care a apărut pe harta lumii prin pelerinaj. După căderea Rusiei Kievene (1240) foarte mulți călugări pornesc înspre Siberia, unde defrișează suprafețe considerabile de pământ, întemeiază mănăstiri și crează în jurul lor mici comunități de coloniști. Mai târziu, în vremea lui Petru I se introduc lagărele de muncă pentru construirea Sankt Petersburgului, robia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]