99 matches
-
fraza aceea despre cei mai buni trei prieteni ai mei, în afară de tine. Îmi place să fiu asociată pe același plan cu prietenii tăi, în exclusivitate. Îți mulțumesc"39. După aproape un an, în iulie 1910, după o nouă întâlnire cu Kronprinz-ul la Kiel, prințesa Bibescu începea epistola cu "Sire, prețiosul meu prieten" și nota ceva mai jos că "am simțit mai mult ca oricând câtă nevoie ai de o prietenie adevărată"40. Pentru această temă, cea mai semnificativă delimitare a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
otrava franțuzească în doză homeopatică"42. Sunt repere esențiale pentru înțelegerea naturii și nivelului raporturilor dintre Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei. O altă temă care poate completa imaginea noastră despre conduita prințesei este atitudinea ei intimă față de tatăl Kronprinz-ului, împăratul Wilhelm al II-lea, și unele gânduri despre Germania. Evocând prima întâlnire din 20 aprilie 1909 și impresia pe care prințul moștenitor a făcuse în mediile aristocratice de la București, Martha Bibescu observa: "Tuturor femeilor care se prăbușesc în
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se atribuie tatălui, dar las la o parte acest gând pentru că îl consider pe Wilhelm al II-lea unul din marii ratați ai secolului, un om lipsit de forță și glorie..."44. Autoarea comentariilor înregistra și diferențele de opinii dintre Kronprinz și Kaiser. În contextul unei conversații despre raporturile tensionate ale Germaniei cu Anglia și Franța, prilej cu care Martha Bibescu făcea elogiul virtuților dialogului la nivel înalt, prințul moștenitor mărturisea: " Cred ceea ce-mi spui, e foarte adevărat... Dar când
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
o popularitate deplină. Este iubit. Încă nu a domnit. Este întruchiparea speranței pentru cei care speră că va fi altfel decât tatăl său"46. După vizita la cabinetul de lucru al Kaiser-ului din reședința de la Berlin, (iunie 1909), prietena Kronprinz-ului nota, printre altele: "Mă gândesc, de asemenea, că aici a suferit până la tortură, în timpul ultimelor luni, cel ce a fost atât de încrezător și de orgolios, împăratul, tatăl, cel pe care-l deplâng și-l blamez în adâncul sufletului
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de presă, al cărei protagonist a fost jurnalistul Maximilian Harden, vechi adversar al suveranului, au apărut suspiciuni de relații homosexuale între împărat și consilierul său49. Ea sublinia faptul că "opinia publică afirmă sus și tare că fiul cel mai vârstnic [Kronprinz-ul C.I.] este cel care a avut remarcabilul curaj de a-și preveni tatăl, de a anunța împăratul că sacrificarea prieteniei celei mai dragi avea să devină necesară, inevitabilă"50. Un foarte sugestiv comentariu are Martha Bibescu după o călătorie
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nou prieten, a acestui prinț imperial. Voi face oare o rugăciune pentru a simți un dram de simpatie pentru aceste păduri, aceste nisipuri și lacuri care îmi sunt atât de străine?"51. În sfârșit, prințesa Bibescu reproducea o mărturisire a Kronprinz-ului despre Kaiser: "Îl ador și îl admir pe tatăl meu, și mi-aș da bucuros viața pentru el dacă ar fi nevoie, dar nu pot fi de acord cu ceea ce face. Realizez, cu tristețe, că domnia lui a zdruncinat
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în mod ostentativ supliciul la care este supus"52. Din cele de mai sus apar evidente atitudinea negativă a Marthei Bibescu față de Wilhelm al II-lea și delimitările ei față de spațiul, cultura și mentalitatea germane; faptul că ea gândea că Kronprinz-ul putea fi o alternativă pentru destinul imperiului nu poate fi un argument pentru acuzațiile de "colaboraționism". Din acest unghi de vedere, opiniile prințesei despre Franța și relațiile franco-germane pot fi edificatoare pentru o evaluare autentică a poziției ei politice
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
sunt ei, în comparație cu tine, decât citind o carte germană care descrie Franța. Dacă nu o poți procura, ți-o trimit de aici." Astfel de oferte vor reveni în însemnările prințesei, dar în aceeași primă Notă, relata că puțin timp după ce Kronprinz-ul părăsise România în aprilie 1909, o prietenă din Franța Violette Murat îi scria: Dacă îl vezi pe prințul imperial, aș fi curioasă să aflu cum arată viitorul nostru dușman; se spune că ne detestă", completând cu puțină maliție: "Ce
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să se implice în chestiunea sârbă [anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Austro- Ungaria în toamna anului 1908 a provocat reacția dură a Belgradului și o criză la nivel continental C.I.] și, de asemenea, din cauza negustorilor". A fost momentul în care Kronprinz-ul, informat despre frecventele călătorii ale prințesei în Franța, o rugase să-i scrie de la Paris, pentru că "am atâta nevoie, doresc atât de mult să știu ce se spune acolo. Scrisorile tale mă pot ajuta foarte mult". Martha Bibescu mărturisea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
fiecare pagină urma creionului meu subliniind frumusețea stilului". A doua lectură promisă era primul volum al Memorialului de la Sfânta Elena al contelui de Las Cases 55. De altfel, tema Napoleon va reveni frecvent în însemnările Marthei Bibescu privind legăturile cu Kronprinz-ul. Oricum, interesul celui din urmă pentru modul în care era perceput împăratul și lumea germană de societatea franceză a devenit evident după un mic scandal iscat în presa pariziană Le Figaro de confidențele unei doamne după o întâlnire cu
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prin provinciile Franței ar putea face asta, o dată pentru totdeauna. Și nu vei ști toate aceste lucruri dacă nu o faci acum, când ești tânăr, cât nu ești încă împărat"57. Aceste gânduri o determinau pe prințesă să recitească pentru Kronprinz ultimele două volume din Memorialul de la Sfânta Elena, în ideea de a-i reaminti elogiile aduse de Napoleon germanilor și fiind convinsă că împăratul francezilor va fi iertat pentru că dusese în exilul din Atlantic ceasul de argint al lui Frederic
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prințesa i-a cerut favoarea de a accepta din partea sa în luna mai 1910 o medalie cu efigia lui Napoleon, așa cum arăta la sfârșitul vieții sale. Aceasta fusese bătută în amintirea zilei morții sale 5 mai 1821, întâmplător ajunul aniversării Kronprinz-ului -, având pe revers imaginea mormântului său, "sub salcia de la Sfânta Elena"61. În noiembrie 1909, abia ajunsă în "îndepărtata Franță", prințesa evoca ajunul sosirii, când "o voce" probabil conductorul trenului anunța că mai era o oră până la Paris, și
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
61. În noiembrie 1909, abia ajunsă în "îndepărtata Franță", prințesa evoca ajunul sosirii, când "o voce" probabil conductorul trenului anunța că mai era o oră până la Paris, și mărturisea: "Primul meu gând a fost: ce bine ar fi dacă El [Kronprinz-ul C.I.] ar putea merge cu noi măcar o dată [...]. Nu-ți pot spune cât de rău îmi pare că nu te-am putut aduce aici, să te fac să înțelegi ce înseamnă Parisul". Amintea, de asemenea, că prietenul ei o
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
îi plătește lui Napoleon un tribut de admirație datorat de acest general, celuilalt general"63. Reies, sperăm, cu claritate din cele prezentate mai sus eforturile depuse de prințesa Martha Bibescu, în cele mai diferite maniere, pentru a-l convinge pe Kronprinz de necesitatea cunoașterii cât mai profunde a vecinei Franța și a spiritului ei, pentru a avea cât mai multe argumente necesare promovării unei apropieri între cele două națiuni, spre binele reciproc. Evocarea repetată a faptelor lui Napoleon, îndeosebi în raport cu lumea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
însemnările Marthei Bibescu. Ca și în cazul Franței, prințesa a punctat chiar de la prima întâlnire importantă de la Buftea (22 aprilie 1909) necesitatea cunoașterii Marii Britanii. A fost, în fapt, mărturisirea despre călătoriile ei anuale în Franța și "uneori Anglia", la care Kronprinz-ul a replicat îndurerat: "Vai! Sunt cele două țări în care nu te voi putea întâlni"64. În același context, interlocutorul Marthei Bibescu se referea la "legăturile tensionate dintre Anglia și Germania", iar prințesa nu ezita să-l îndrume: "Dar
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
niciodată prințesei. De altfel, Martha Bibescu înregistra și alte detalii din această vizită. I s-a atras atenția asupra dormitoarelor palatului puse la dispoziția musafirilor, unul din ele fiind rezervat cu un an în urmă regelui Eduard al Angliei, unchiul Kronprinz-ului. Ultimul îi mărturisea prietenei sale: "Veneam aici dimineața să stau de vorbă cu el pe ascuns. Mă chema la ora când își făcea toaleta, ca să putem sta de vorbă. Îmi place foarte mult. Din păcate, nu se va putea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
este oprobriul public să fie înfăptuită, și împăratul și-a asumat-o, iar von Bülow a continuat să fie cancelarul său!"72. Confirmând evaluările Marthei Bibescu privitoare la o afacere internă germană cu repercusiuni asupra raporturilor dintre Berlin și Londra, Kronprinz-ul gira indirect și alte aprecieri ale prietenei sale. În fapt, prințesa Bibescu comenta dinamica unor relații la nivel continental, locul raporturilor germano-engleze fiind deloc neglijabil. O temă, poate nu la fel de pregnantă, care apare în însemnările autoarei legate de discuțiile
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
la nivel continental, locul raporturilor germano-engleze fiind deloc neglijabil. O temă, poate nu la fel de pregnantă, care apare în însemnările autoarei legate de discuțiile și corespondența cu prințul imperial este cea a României și a relațiilor româno-germane. Martha Bibescu nota interesul Kronprinz-ului pentru "muzica populară românească, pe care o aprecia foarte mult" și că "spera să învețe să cânte la nai", făcând "gestul de a trece rapid peste buze cele șapte tuburi de trestie". A fost momentul când tânăra sa prietenă
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
că "mai ales acest aspect îi contura sentimentul infirmității sale". Între motivele preocupărilor se aflau urmările Revoluției Junilor Turci din Imperiul Otoman, poziția Italiei, care era pentru Berlin "un aliat lamentabil", raporturile tensionate dintre Germania și Anglia. A fost pentru Kronprinz prilejul de a marca faptul că unul din obiectivele vizitei făcute regelui Carol I era "să se asigure de potențialul României", evident în cadrul Triplei Alianțe, la care statul român aderase în secret în 188375. De altfel, abordarea unor probleme politice
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
curând la Posada, și viitoarea gazdă era "încântată, căci atunci vom putea să vorbim într-adevăr despre tine, fără nicio opreliște"77. Tot în luna august 1909, în Note..., prințesa redacta proiectul unui răspuns la o scrisoare primită recent de la Kronprinz, în care acesta din urmă se arăta sever față de unele manifestări ale ministrului Germaniei la București, Alfred von Kiderlen-Wächter (1852-1912), cunoscut diplomat și om de stat. Martha Bibescu se străduia să ofere sfaturi pragmatice și filosofa asupra actului guvernării: "Kiderlen
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
distanță de putere pe Charles de Luynes, "pe care-l iubea", trăgea concluzia că în acel timp Richelieu a unificat Franța și a oferit lumii "ceea ce se numește Marele Secol". Pentru Martha Bibescu a fost prilejul de a-i oferi Kronprinz-ului exemplul suveranului României, "care a aplicat și el această metodă". Subliniind de la început că regele Carol I "nu a guvernat cu oamenii care îi plăceau, ci cu cei care, adeseori, îl dezgustau foarte mult", prințesa consemna faptul că "a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
capitalul străin. Nu se pune problema naționalismului când este vorba de organizarea noilor resurse ale unei țări. Câte afaceri industriale germane n-au fost create cu capital francez?"80. Am insistat asupra acestor detalii pentru că prințesa Bibescu i-a oferit Kronprinz-ului câteva repere de morală politică și de acțiune practică pornind de la exemple concrete din societatea românească, pe care le cunoștea și înțelegea foarte bine, în pofida tinereții și a lipsei de experiență în demnități publice. Aluziile la evoluții și mentalități
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pentru viitorul raporturilor bilaterale. Alte teme în legătură cu care nu putem vorbi decât despre însemnări sporadice ale prințesei sunt România, Europa și unele evoluții din sud-estul european. Am menționat deja, că în timpul primului dialog mai lung de la Buftea (22 aprilie 1909), Kronprinz-ul își mărturisise, printre altele, preocuparea sa provocată de Revoluția Junilor Turci de la Constantinopol, declanșată anul precedent 82. Subiectul a fost reluat în timpul conversațiilor de la Berlin din iunie. prințul moștenitor "deplângea evenimentele care i-au adus la putere pe Junii
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
repurtate la Constantinopol de diplomația imperială [a Germaniei C.I.] aveau drept unic punct de sprijin prietenia pe care i-o purta tatăl său bătrânului Abdul Hamid. Odată cu noul regim constituțional, totul trebuia luat de la început". Motivul esențial de neliniște al Kronprinz-ului era faptul că schimbarea de regim din Turcia otomană se făcuse cu sloganul "Trăiască Franța!", "Trăiască revoluția franceză!". Momentul era delicat, dacă ne gândim că pentru prințesa Bibescu Franța era a doua patrie; de aceea, probabil, interlocutorul a schimbat
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
țarul Nicolae al II-lea al Rusiei 84. Problemele din Turcia au figurat cu siguranță pe agenda convorbirilor dintre cei doi împărați, interesele Rusiei în zonă fiind binecunoscute. Alte linii privesc Bulgaria. Pe de o parte, scurte note despre călătoria Kronprinz-ului la Târnovo prima capitală a statului bulgar renăscut prin deciziile Congresului de la Berlin (1878) din septembrie 1909, unde, din nefericire, acesta făcuse un accident ușor de automobil, fără urmări grave, victima fiind un copil; știrea a apărut și în
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]