150 matches
-
toată împărăția. Mai avea împărăteasa la palat o trupă de cotoroanțe, care mai de care mai sfrijită, mai hidoasă și mai îndrăcită. Se certau întruna, se zgâriau, își aruncau în cap cu străchini, se băteau cu măturile, își smulgeau părul lățos și nepieptănat. Ce-o fi fost în capul Iernii când și-a adus bijuteriile astea de slujitoare? Ce-i trebuiau? Că dormea fiecare dintre ele prin diferite cotloane, ca niște cucuvele, și ieșeau numai noaptea, când Viscorilă își făcea de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
mii de fâșii cămeșoiul lui Nor Alb, dar fulgerele acestuia îl transformară într-o fleandură zdrențuită care plutea în derivă prin cer, precum o pânză de corabie smulsă de uragan. Viteazul Viscorilă se aruncă cu toate trupele lui de Vânturi Lățoase, luptători de elită, ce suflau și urlau ca turbații, făcând cărări printre luptătorii lui Mărțișor. Dar generalul Vânt Fierbinte își îndreptă ostașii, îmbrăcați în uniforme roșietice, ce se revărsară asupra lățoșilor turbați, ca lava unui vulcan uriaș, sufocându-i cu
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Viscorilă se aruncă cu toate trupele lui de Vânturi Lățoase, luptători de elită, ce suflau și urlau ca turbații, făcând cărări printre luptătorii lui Mărțișor. Dar generalul Vânt Fierbinte își îndreptă ostașii, îmbrăcați în uniforme roșietice, ce se revărsară asupra lățoșilor turbați, ca lava unui vulcan uriaș, sufocându-i cu jeturile lor fierbinți. Le aprinseră pletele lățoase, îi orbiră, le arseră fălcile, încât bieții lățoși o luară la fugă urlând de durere. Viscorilă se înecă și el, începând să tușească agitat
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
urlau ca turbații, făcând cărări printre luptătorii lui Mărțișor. Dar generalul Vânt Fierbinte își îndreptă ostașii, îmbrăcați în uniforme roșietice, ce se revărsară asupra lățoșilor turbați, ca lava unui vulcan uriaș, sufocându-i cu jeturile lor fierbinți. Le aprinseră pletele lățoase, îi orbiră, le arseră fălcile, încât bieții lățoși o luară la fugă urlând de durere. Viscorilă se înecă și el, începând să tușească agitat. Ochii-i ardeau în orbite, iar foalele fălcilor îi spumegau. Se-nvârtea pe loc ca un
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Mărțișor. Dar generalul Vânt Fierbinte își îndreptă ostașii, îmbrăcați în uniforme roșietice, ce se revărsară asupra lățoșilor turbați, ca lava unui vulcan uriaș, sufocându-i cu jeturile lor fierbinți. Le aprinseră pletele lățoase, îi orbiră, le arseră fălcile, încât bieții lățoși o luară la fugă urlând de durere. Viscorilă se înecă și el, începând să tușească agitat. Ochii-i ardeau în orbite, iar foalele fălcilor îi spumegau. Se-nvârtea pe loc ca un uriaș titirez, suflând în neștire. Zărindu-l, Mărțișor
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
la fugă. Când jetul de raze din paloșul lui Mărțișor îi fripse scăfârlia și când văzu cum vine spre el, acesta aruncă biciușca, văicărindu-se: Aoleu! Văleleu! Săriți! (Uitase comanda “Atacați, buluc!”). Dar trăsnetul lui Mărțișor în ceafa groasă și lățoasă făcu din general o ceață plumburie, cu dâre negre ca smoala, care gemea în continuare: Aoleu! Văleleu! Împărăteasa era disperată că, sub ochii ei, falnicii viteji erau transformați în fantomele din Țara de Fum pe care ea le însuflețise. Mânioasă
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Mânioasă, sufla în disperare, aruncând în Mărțișor cu munți de zăpadă ce se topeau în preajma lui spre deznădejdea și furia sa. Înțelese că bătălia era pierdută. Rândurile de Fulgoi și Ghețieni se răreau tot mai mult. Minunații săi luptători - Vânturile Lățoase - amuțeau treptat-treptat, transformându-se în pânze zdrențuite. În curând, văzduhul se umplu de fantomele alburii și fumurii ale slujitorilor săi care rânjeau și gemeau de durere. Scumpele ei fantome pe care ea le însuflețise și care o purtaseră pe cele
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
și plesnea din biciușcă. Totul în zadar... Nu mai era nimic de făcut, nimic de salvat. Fulgoii și Ghețienii se transformau în picături jalnice de ploaie ce picau dându-și obștescul sfârșit. Umbrele eroilor săi și mantalele zdrențuite ale vânturilor lățoase pluteau cu miile, rânduite frumos în coloane nesfârșite, ca niște corăbii cu pânzele smulse pe o mare agitată. Era clar. Spusele lui Moș Vreme se împliniseră... Degeaba s-a împotrivit, degeaba s-a luptat. Ah! dacă era deșteaptă să fi
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
spărsesem lemne, cum se-ntâmplă la o casă de văduvă... Și toate îmi păruseră mai la-ndemână cu tine și cu soarele alături, nu altceva! Zărisem pe la amiază cum printre ulucile rare ale gardului privea spre mine un câine voinic, lățos. Din căutătura-i înțelesesem c-ar fi de pripas... Îl chemai ca pe-un cunoscut ținând în mână o halcă de turtă de mălai. Pricepuse și el că-mbierea făcută era de bună credință, doar nu-i azvârlisem hrana în uliță
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
îngropat de viu în Temnița Troienelor Uriașe și să așteptăm vreo minune care să-l salveze! Tot așa să-i plângem și pe tovarășii săi, Sabie de Raze și soldații săi, îngropați în troiene de Nămețilă! Când deasupra lor Vânturile Lățoase urlă și dansează ritmuri îndrăcite, te întrebi cine-i mai poate salva pe bieții vestitori ai Primăverii? Dar ce face Primăvara și Mărțișor al ei? De ce nu mai vin odată? Ei bine, în Grădina Fericirii Veșnice șederea era deosebit de plăcută
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
reveni să vă aducem pe pământ în uralele celor eliberați. Primăvara rămase contrariată: - Cum, căpitane, mă părăsești? Așa mă păziți voi? - N-aveți încredere în sfatul meu, prințesă? Priviți în jos nămeții spulberați, copacii amorțiți și râurile înghețate! Priviți sălbaticii lățoși ce suflă-n disperare! Nu vă aduc aminte de turbații cei din turn? Nu vreți să vă ferim de primejdiile ce ni se arată în cale? - Așa-i, iubita mea! interveni și Mărțișor. Căpitanul are dreptate. Rămâi în paza viteazului
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
să vă feriți! Mult succes! Să izbândiți! Soldații din gărzi, în frunte cu Mărțișor și căpitanul Zefir, trecură în formație de luptă cu sulițe, din care țâșneau raze fierbinți îndreptate spre pământ. Aruncau cu jeturile de raze în jegoasele Vânturi Lățoase și în nămeții de zăpadă în care se ascundeau Fulgoii, soldații lui Nămețilă. Aceștia începură să țipe alarmați, unii dintre ei fiind uciși de razele fierbinți. O luară la fugă îngroziți, aruncând după ei cojoacele care se topeau sub dogoarea
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
să țipe alarmați, unii dintre ei fiind uciși de razele fierbinți. O luară la fugă îngroziți, aruncând după ei cojoacele care se topeau sub dogoarea razelor. Alergau bulucindu-se, împiedicându-se unul de altul și căzând de-a berbeleacul. Vânturile Lățoase zburau deasupra lor, speriate. În urma lor, covorul verde smălțuit cu flori, se întindea din nou peste câmpie, iar râurile dezmorțite își aruncau armurile de gheață, spărgându-le de maluri, ducându-le la vale, purtate pe valuri. În văzduh zbura o
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
săgeată, buluc cu toții”? - Scrie! urlau tolomacii, deși habar n-aveau de regulament (unii nici nu auziseră de așa ceva). - Atunci, s-a-nțeles clar ce aveți de făcut, bă? - ‘Țeles! strigară în cor. După ce se făcu liniște, un bleg de vânt lățos bătu cizmele: - Trăiți, dom’ general, eu nu prea am înțeles ce avem de făcut. Asta îl înfurie pe general. Da, rău de tot. Se îndreptă spre el calm, cu pași rari, iar când se apropie de el, răcni: - Cum n-
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
numărul lor mult mai mare. Pe pământ, Mărțișor și luptătorii căpitanului Zefir fură împresurați și atacați de armata de matahale, mult mai numeroasă. Mărțișor cu Norocel în spate (să nu-l piardă), făcea ravagii printre Fulgoii lui Nămețilă și Vânturile Lățoase ale lui Viscorilă, azvârlind cu sabia de foc dăruită de Soare-Împărat și apărându-se cu un scut din care ieșeau flăcări. Căpățânile inamicilor picau în dreapta și-n stânga, făcând cărări-cărări în rândurile lor. Nici nu-și dădu seama când ajunse
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
mai avem timp, suntem împresurați! Să fugim cât mai repede, prințesă! Dădu semnale lui Nor Alb și luptătorilor săi rămași în viață, apoi, cu soldații din jurul său, luară pe sus trăsurica Primăverii zburând în mare viteză. Nor Vânăt și Vânturile Lățoase se luară după ei, suflând ca turbații. Alergau din răsputeri, biciuiți de suflarea acestora, dar după un timp, urmăritorii renunțară să mai alerge. Acum zburau în tăcere fără să se mai uite înapoi. Primăvara plângea în hohote, țipând: - Lașule!... lașilor
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
își ia umbrela cu ea când se ducea la școală. Grijulie, mama i-o strecura în ghiozdan și insista mereu să verifice că umbrela a fost folosită pentru protecție. În drumul ei zilnic fetița se împrietenise cu un câine creț, lățos, mare și lent care după propriile sale observații nu avea o umbrelă în dar de la mama sa. Deasemeni câinele se temea foarte tare de ploaie și tremura mereu zgribulit și supărat când i se uda blana. În nenumărate rânduri a
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1447785222.html [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
în jucătoare de volei pe plajă pentru a o amuza pe mama sa înainte de culcare îi veni o idee și mai bună pentru ea. Ce ar fi dacă ea însăși s-ar transforma în bibelou și ar păzi cățelul creț, lățos, lent și cam leneș de ploaie de fiecare dată când vine de la școală, până când se mai lasă ploaia sau reușește să îl ducă la un loc mai dosit. Zis și făcut! O prietenie mai frumoasă ca între fetiță și acest
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1447785222.html [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
câinele a lătrat puternic reușind să o facă la timp atentă ... Mama peticea mereu umbrela deoarece fetița nu mai renunța la ea nici la o vârstă destul de înaintată! ................................................................................................................................................... Timpul a trecut, părul mamei s-a înălbit mai tare, câinele creț, lățos, lent și cam leneș a rămas mereu în inima fetiței și în final într-o seară ploioasă și cu multe tunete o fată i-a povestit mamei sale despre o fetiță bibelou și un câine fără umbrelă! Bucuria și râsul
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1447785222.html [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
tunete o fată i-a povestit mamei sale despre o fetiță bibelou și un câine fără umbrelă! Bucuria și râsul sincer al mamei i-au trezit lacrimile fetei, ce cădeau sacadat ca o ploaie de toamnă peste un câine creț, lățos, mare și leneș pe care l-a iubit din tot sufletul în primele clase de școală! Referință Bibliografică: Fetița bibelou și câinele fără umbrelă / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1447785222.html [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
La un moment dat, un cerb speriat, cu coarnele lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
lămurească noul nostru prieten. - A, so, da la voi acolo la Moldau nu este școală? - Ba este, se mai dezghețase Culiță. Da nu din asta. - A, so, repetase înțelegând moșu Klesch și se aplecase să-și scarpine pe spate câinele lățos. Când îl auzise prima dată, la cererea nepotului său, imitând o pasăre, moșu Klesch se oprise din scărpinatul câinelui și rămăsese cu ochii pironiți în gol. - Asta fost un Stieglitz! remarcase imediat bătrânul. Culiță mai scosese câteva triluri. Moșu Klesch
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
educați, De nădejde și pedanți; Altu-i al meu nepoțel- Minune de băiețel: El mi-a întregit ființă Și-mi ține vie voința; Toți sunt ei la casa lor, Iar eu le duc mereu dor; Cel mai mic , e un cățel Lățos, cu dungi, frumușel; Citește mai mult Are mama cinci baietiToti frumoși,dar și isteți:Trei ,băieții mei cei mari,Astăzi ajunși cărturari,Sunt cuminți și educați,De nădejde și pedanți;Altu-i al meu nepotel-Minune de băiețel:El mi-a întregit
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
copii din cartier care șutiseră furtunul de la gura de incendiu, dăduseră drumul la robinet și se scăldau fericiți, care cu jetul furtunului, care în băltoacele formate, unde de altfel au apărut, de prin subsoluri probabil, mai multe rațe, niște câni lățoși, ba chiar și câțiva godăcei, mari amatori de tăvăleală în noroi alături de copilași. Bucuria câtorva stropi de răcoare în arșița cumplită a verii, devoala cu dărnicie viața mai puțin cunoscută a cartierului. Dorel se simțea și el fericit, mai ales
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Decizia_mihai_batog_bujenita_1377446992.html [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
copii din cartier care șutiseră furtunul de la gura de incendiu, dăduseră drumul la robinet și se scăldau fericiți, care cu jetul furtunului, care în băltoacele formate, unde de altfel au apărut, de prin subsoluri probabil, mai multe rațe, niște câni lățoși, ba chiar și câțiva godăcei, mari amatori de tăvăleală în noroi alături de copilași. Bucuria câtorva stropi de răcoare în arșița cumplită a verii, devoala cu dărnicie viața mai puțin cunoscută a cartierului.Dorel se simțea și el fericit, mai ales
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Decizia_mihai_batog_bujenita_1377446992.html [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]