7,304 matches
-
din nimic, pe care le încredințează, jertfe inocente, coardelor vocale și limbii. Toate acestea Dumnezeule, Țestoasă divină, aceste însemne pe care le-am stăpânit atâția amar de ani, le văd cum revin la tine și se așează de la sine în lăcașul lor pe carapacea ta de unde au fost smulse de fulgerul nașterii mele. În lăcașul lor pe carapacea ta de unde au fost smulse acum o mie de ani de fulgerul nașterii mele...
În lăcașul lor.... by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/4981_a_6306]
-
Dumnezeule, Țestoasă divină, aceste însemne pe care le-am stăpânit atâția amar de ani, le văd cum revin la tine și se așează de la sine în lăcașul lor pe carapacea ta de unde au fost smulse de fulgerul nașterii mele. În lăcașul lor pe carapacea ta de unde au fost smulse acum o mie de ani de fulgerul nașterii mele...
În lăcașul lor.... by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/4981_a_6306]
-
gări, în școli, la poliții, la ministere Portretele Ăleia între Lumini și Sfere, Să cred că Marea Mamă Cibela Mă saltă la piept alăptându-mă drept Pruncul Acela. Doamnă, am zis eu, Nu-mi călcați de-acum pe zeu -în Lăcașul Cel Din Carele Sunt Cântă însuși Orpheu Cu toate cele șapte vieți preschimbate-n cuvânt, Adică în ceea ce „mai de la-nceput a fost", Nu mă creștinați pe mine fără rost! Astfel am fugit din patul de spital Insultat de crezul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
de-acum îmi vorbesc în duet. 4. Oare ce-a fost ce taină a crescut - săvârșindu-se sub haina-mi de carne, ce gesturi simple s-au adunat ca și cum aș fi șters o fereastră, în rotire mărind-o, deschizându-i lăcașul cel sfânt. 5. Sărutul celor de-acasă, rămași mai bătrâni între ziduri. Urma, în care-ți strecori piciorul și-l retragi zimțuit de ispite. Noaptea ca o limbă uscată trecând peste suflet, asprindu-l. Simplu, gestul acesta fugind în neant
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
oprit amîndoi. I-am spus: - Apropie-te. Nu te teme. Dacă am o pușcă, e numai ca să-mi dau importanță, să fac și eu ca oamenii care se iau în serios. Nu o întrebuințez niciodată și las cartușele acasă în lăcașul lor. Cerbul asculta și-mi adulmeca vorbele. Cum am tăcut, n-a stat la îndoială deloc: picioarele lui au început să se miște ca niște tulpini pe care adierea vîntului le-ar încrucișa și descrucișa. A șters-o. - Ce păcat
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
care optează 80% dintre elvețieni. Am curajul să îl întreb, în șoaptă, pe vecinul meu, un domn discret și distins, care îmi traduce cu amabilitate termenii regionali folosiți de intervievatul-cioclu, dacă nu ar fi totuși tentat să-și aleagă un lăcaș de odihnă eternă într-un cimitir. Pare surprins și îmi mărturisește că nu și-a pus încă problema, chiar dacă vine la astfel de spectacole și este cititor al lui Cioran! Soția sa adaugă un amănunt care îmi era necunoscut: s-
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
-se memoriei lui Ștefan, să se pună în slujba faptelor minții, tiparnița, scrisul, cartea, pasiunea pentru meșteșugul său înnobilându-l. Din atitudinea lui se poate descifra ideea despre superioritatea acțiunii față de reverie. El este autorul moral și material al reînvierii lăcașului de la Putna, „să dea duh nou Putnei” în angrenarea cu toate forțele sale în bătălia pentru Moldova, un loc de mare solemnitate și înțelepciune fiind atribuit sunetului bătăii clopotului Buga, amuțit după „somnul învierii” Voievodului. Romanul este construit pe ideea
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona insemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui Petru Groza de lîngă facultatea de medicină, așa s-
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
umane, românești, țărănești, e frământată și modelată cu tenacitate, la concentrația înaltă a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
nu numai!), de la obiecte de cult până la opere de artă plastică, de la documente și cărți până la înscrisuri străvechi și multe altele încă, Paul Gherasim secondându-l pe părintele Justin Marchiș în ceea ce acesta și-a propus să realizeze întru gloria sfântului lăcaș, monument unic în felul său, bijuterie arhitecturală de prim ordin a vechilor și noilor București, ba chiar în însemnată măsură a întregii Românii. Credincios originii sale sucevene modeste, pe care nu și-a renegat-o niciodată, sărbătoritul de astăzi este
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
În absența unei recunoașteri interne - deși nu ceruse niciodată un cursus honorum - a căutat, cu muncă asiduă, dincolo de granițe - o "participare românească liberă la universalitate". De aceea - probabil - a pornit la drum, în Europa! Cărturarul venit din România, închisă în lăcașul ei cultural-geografic (și politic!) se bucura, călător prin Europa fiind, să descopere și să evidențieze orice prezență culturală românească. La Biblioteca Națională din Paris, la Coimbra, în Portugalia sau în discuții cu "confrați" străini. Dar în același timp de ce să
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
femeie/ cosmosului să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 56 p. Conița Lena, Ușă de biserică, În loc de postfață de
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
definesc prin refuzul tradiției artistice, prin respingerea ei vehementă, Aurel Vasilescu vedea în moștenirea artistică a trecutului un punct de sprijin și un motiv de încredere. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii noștri, el nu disprețuia muzeul, pentru că arta, când intră în lăcașul de conservare nu iese ci dimpotrivă poate pătrunde în conștiința publicului. Din păcate, adeseori astăzi, dintr-o interpretare grăbită, superficială sau tendențioasă, epitetul "muzeal" este conotat negativ, fiind echivalat cu "prăfuit", "demodat", "învechit". Ori dimpotrivă, în mod evident, muzeul este
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
mama făcea pregătirile de sărbătoare și de întâmpinare a celor care aveau să iasă de la slujba de Bairam” (vlg 2002). În fine, întîlnim cazuri de clară extindere semantică, prin analogie, a unor termeni specific creștini: enoriaș, parohial: “moscheea era singurul lăcaș de rugăciune pentru enoriașii musulmani din Galați” (vlg 2002); “din 1977 atât moscheea, cât și casa parohială au dispărut sub ghearele buldozerelor” (vlg 2002). Chiar și termenul botez e folosit pentru un astfel de inedit transfer semantic, lămurit de context
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
lui Luca Pițu s-a preschimbat subit într-un fel de Doică Tereza (adică o Maică Tereza precoce) și s-a pornit pe danii ca la inundații. La un semn aruncat către culisele abundenței, au început să curgă spre sfîntul lăcaș cam de toate: de la banalul cazarmament și pînă la rîvnitul clopot de care mănăstirea avea atîta nevoie și care, în mod sigur, după cum arăta, nu-i va fi de nici o trebuință. Dincolo de circumstanța pascală, care ar putea oferi o explicație
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
neprevăzutul ei, a pătruns adânc în bistrouri, dar și în micile refugii unde literații își sorbeau cafelele. În Paris animația s-a concentrat acum într-un perimetru, triunghiul magic de la Saint-Germain-des-Prés, între Flore, Deux Magots și braseria Lipp. Dintr-un lăcaș al vorbelor spuse în șoaptă, rezervat unei elite a spiritului, unde se discutau treburile de breaslă, despre facerea operelor și despre ecoul lor în ziare și reviste, cafeneaua deschisese larg porțile și prin ele intrase plebea care voia să știe
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
m-a scos după tipic la tablă. Crețu, cunoscându-și mârlanul stâtea pe catedră cu o mâna sub falcă și cu alta mângâind prăjina. Mi-a cerut să descriu inima. La care eu, luând un aer patetic am Început: Înima, lăcașul tuturor sentimentelor omenești, ( În clasă s-a făcut liniște) Inima, de unde izvorăște iubirea, pasiunea, ura, (clasa a Început să pufnească iar Crețu să mă privească lung). Inimă, sentimente, pasiune... ură...treci la loc, nota trii. Știu lecția, domn-profesor. Păi dacă
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
capătă în urma întâmplării din 2 ianuarie 1935, când un neobișnuit curcubeu circular a apărut împrejurul turlei bisericii Sf. Silvestru în momentul în care sumedenie de credincioși ieșeau de la slujba de prăznuire. Fenomenul, petrecându-se chiar în ziua de hram a lăcașului, a fost considerat ad-hoc minune dumnezeiască. Ulterior, în săptămânalul ŤLuminať, părintele Dumitru a argumentat această interpretare arătând că un curcubeu inelar cercle-en-ciel nu are nimic de a face cu fenomenul natural omonim, care apare exclusiv arc-en-ciel; și doar vara, după
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
o rază de zâmbet pe buzele tale și un licăr de fericire În ochii tăi Întunecați. Crezi că greșesc?” Poetul nu a răspuns imediat. Era amețit de razele soarelui care Îi umplea Încăperea și se strecura puțin câte puțin În lăcașul sufletului sau. Și dacă merg cu imaginația mai departe, Îmi fac loc și intru și eu să mă uimesc de minunile ascunse acolo și păzite de o aripă de Înger albastru. Și cum umblam eu așa prin unghere de suflet
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
101 - 102; footnote>, fondul sinait oferă posibilitatea completării catalogului caietelor lui Ucenescu, a creației sale și a celei a dascălului său, Anton Pann, aici găsindu-se alte șase manuscrise purtând numere din inventarul dascălului brașovean, dintre care patru sunt autografe. Lăcaș multisecular de rugă și reculegere, Mănăstirea Sinaia a devenit spre sfârșitul secolului al XIX - lea locul de rugăciune al familiei regale, care-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
al familiei regale, care-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite, așezate alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
miliardari peste noapte, cu în care urlă vântul sălbatic al ignoranței dezarmante”. Revenind la crochiul bulversant al Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
am lepădat de el, așa cum ucenicii s-au lepădat de Hristos. (...) Ce folos că-l pomenim cu atâta drag pe Marele Poet, dacă îl răstignim zilnic cu faptele noastre prin lepădarea de trecut, istorie și limbă în școli, în unele lăcașe de cult, uitând că Eminescu a numit Biserica ”. Admirabilul volum Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți, semnat de Doina Cernica și Maria Toacă, se încheie, totuși, într-o notă reconfortantă, făcându-ne să ne imaginăm că acordurile finale - din tableta
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
contrucție sunt finalizate un an mai târziu când este inaugurată de marele rabin Meșulam Zalman Fränkel și rabinul Zalman Barav. Aceasta a fost ridicată în urma hotărârii comunității evreilor lehi, proveniți din Polonia, din cauza dispariției datorate incendiilor a altor sinagogi. Acest lăcaș a suferit modificări și reparații în 1865-1867, 1903-1909, 1926, 1930-1932, 1936, 1945, 1955, 1980 și 2007. Aici a funcționat și Școala Israelițior pământeni, prima școală a evreilor din București. Din anul 1991 Sinagoga mare găzduiește Muzeul Holocaustului din România. Sinagoga
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]