44 matches
-
cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de a cernoziomului levigat slab degradat textural. 3) Solurile de pantă - specifice proceselor de solidificare de pe pantele sculpturale accentuate, cuprind următoarele subtipuri: a) Soluri de pe pante frământate de alunecări, între care se deosebesc: - lăcoviști calcaroase de pantă, puse în evidență de vegetația higrofită, alcătuită din stufărișuri și păpurișuri; - soluri halomorfe uscate de pantă ce se recunosc de la distanță, atât prin eflorescențele albicioase, cât și prin vegetația specific halofită. Când peste stratele marno- gipsoase se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de pantă. Din cauza acțiunii de spălare a apelor de șiroire și din cauză că CO3Ca este răspândit peste tot,solurile de pe pante au o evoluție întârziată . 4 ) Soluri din șesuri. În șesurile văilor unde pânza de apă este aproape de suprafață sunt răspândite lăcoviști calcaroase și calcaro- gipsoase în complex cu solonceacuri, cu textură lut -argiloasă și argiloasă. Deoarece pânza freatică nu este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar în părțile joase este frecvent fenomenul de băltire, la care se adaugă gradul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar în părțile joase este frecvent fenomenul de băltire, la care se adaugă gradul variat de salinizare a apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
toată porțiunea șesului, iar în părțile joase este frecvent fenomenul de băltire, la care se adaugă gradul variat de salinizare a apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
multe sărături. În zona localității Banu, se poate observa, în malurile albiei, că acestea sunt alcătuite, la partea superioară, din nisipuri cu lentile de argile aluvionare, pe o grosime de cca. 1,5 m, sub care apare un sol de lăcoviște îngropat (0,60 m), iar mai jos sunt argile aluvionare (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 187). Așezarea cucuteniană luată în discuție este situată în zona de contact a șesului Bahluiului cu Valea Sărăturii (Pl. 3/2) pe un glacis proto-coluvial, alcătuit din
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și se caracterizează printr-un pH puternic alcalin (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Solurile hidromorfe sunt formate sub influența puternică a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). În acest caz, lăcoviștile constituie un tip de sol hidromorf, de culoare închisă, relativ bogat în humus, format în zona de stepă sau silvostepă, în condiții de exces local de umiditate, datorită prezenței apei freatice la mică adâncime. Acest tip de sol prezintă permeabilitate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
SYNDER http://www.back tobasics.net/efu/efu.html, 1). După cum am arătat deja, o halomorfe o constituie gradul ridicat de alcalinitate indicând astfel valori ale pH-ului cu mult peste 8, fapt care le face improprii cultivării cerealelor. În ceea ce privește lăcoviștile, deși prezintă un potențial natural ridicat de fertilitate, reacția slab moderat alcalină indică valori ale pH-ului situate între șapte și opt, care ar putea avea drept rezultat o productivitate mai scăzută. Din punct de vedere al ecologiei și funcțiilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se constată și o tasare de origine artificială. Tasarea de suprafață poate avea origine naturală în unele condiții de sol, ca de exemplu pe solul cu textură neechilibrată (lut argilo-nisipos grosier de tipul celor existente în sudul Olteniei) sau pe lăcoviștile din vestul țării, dar de cele mai multe ori este de origine artificială. Unii autori disting, de asemenea, tasarea primară, specifică unor soluri care nu au fost anterior afânate prin lucrări, și tasarea secundară, care constă în revenirea la starea tasată a
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tabelul 28). III.5. TIPUL DE SOL ȘI îNSUȘIRILE AGROPRODUCTIVE Pe teritoriul fermei Ezăreni din județul Iași, sub acțiunea complexă a factorilor pedogenici, s-au format următoarele tipuri de sol: cernoziomul cambic tipic și moderat erodat, solul aluvial molic și lăcoviștile salinizate. Cernoziomul cambic tipic, lutos, format pe depozite löessoide și luturi cu următoarea secvență morfologică Am-A/B-Bv-Cca este mijlociu aprovizionat cu humus (3,12 g %) și azot total și slab aprovizionat în fosfor mobil (18,4 mg %). Reacția este
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are un conținut de 232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul Ezăreni) cu apă freatică
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de 18.099 de hectare; soluri halomorfe (sărăturate) (salsodisoluri*) de tip soloneț și solonceac acoperă o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de 18.099 de hectare; soluri halomorfe (sărăturate) (salsodisoluri*) de tip soloneț și solonceac acoperă o suprafață
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Ileana. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel mai vechi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
altitudine de 0-5 m în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis, specii care alcătuiesc etajul superior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]