179 matches
-
și de păstori. Și cum era acest popor se poate judeca de împrejurarea că, chiar la 1777, Austria avea de scop a împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze spre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în 1831, iar în catagrafia din 1845 îl întâlnim în fruntea „juraților”, adică a acelora după arătarea cărora „s-au scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra în stăpânirea acestei părți de sat, nu-și află temei în conștiința vechilor drepturi de stăpânire pierdute cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că plângerile către Isprăvnicie „prin care lăcuitorii satului Torcești să jăluiesc și-mi impută niște lucruri neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează locuitorii după așezămând, punându-i să taie copaci și a dărâma crengile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contesta în instanță valabilitatea contractului. Cu acest prilej, se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de a comercializa produsele viticole în satul Umbrărești. Condițiile erau următoarele: -„noi, lăcuitorii dați în orândă, suntem slobozi di la cules viile și până la lăsatu săcului di postu Crăciunului a bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Umbrărești să fi fost eliberați și asimilați, din punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această ipoteză conduce o prevedere din contractul de arendă a moșiei Umbrărești pe anii 1829-1832, în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și aceea mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum ne-am învrednicit a câștiga statornicia acea dorită a stării și a stăpânirei fără a fi îngrozite inimile lăcuitorilor de prefaceri și strămutări (era după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774) nu le va cădea cu greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și se chivernisesc, din zece zile una, dând și dijmă din rodurile /lor/ de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe dânsa, carele rămâne a stăpânului, din care părți, duoă să se dea locuitorilor acei moșii, iar a treia parte să rămână pentru trebuința stăpânului; și lăcuitorii le vor împărți /pe cele două/ între dânșii după analogie”, adică divizate proporțional pe categorii și număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi fost „Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor barate pe renta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea patriei», iar «hrisoavele sau uricile vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avînd lipsă cele trebuincioase pă toată ziua, făr decît fiind ca acolo unde iaste această sfîntă biserică, iaste un loc foarte depărtat de Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag. 358, București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag. 358, București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase lor la tîrg, iar mai vîrtos ca din acea adunare a norodului ce se va face la tîrg să să poată și biserica ajuta cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
slobozenie a se face tîrg acolo la satul Lupoaia unde este această Sfîntă biserică, la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă praznic a Sf.Nicolae i a Sf.Gheorghe, i Sf. Dimitrie, ca să poată lăcuitorii a avea lesnirea lor cu mersul și venitul la tîrg pentru alișvelișul și trebuințele cf vor avea și ceea ce să cuvine a să lua de la neguțătorii ce vor Întinde prăvălii cu mărfuri În tîrg pentru chiria locului, precum să obișnuiește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și strîngîndu- se dă mai sus cu naht să fie pentru cheltuiala ce ar avea trebuință Biserica a nu fii lipsită. Pentru care și Dvs ispravnicilor dă județ, fiind dă această Înștiințați, să dați În știre tuturor neguțătorilor pămînteni și lăcuitorilor dintr- acel județ ca să știe și să vie spre a face adunare dă tîrg zîlele cele rînduite, 1776 iulie 25.” ,, S-au scris și la ispravnici ot sud Mehedț osăbită carte legată pentru acest tîrg, ca dă va fi loc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mavrogheni voevod, ce au fost dată asupra noastră ca să eșim din Craiova și să mergem din județ în județ să dovedim și să aflăm pă toți hoții și făcătorii de rele du prin județă; să să prinză ca să fie toți lăcuitorii înliniștiți și în odihnă și făr’ de grijă și frică de făcători de rele. Și deosăbit iarăși am mai avut poruncă ca pe la conacele unde vom merge prin sate, să cercetăm și să judecăm pricinile norodului ce vor avea unii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
temeiul naționalității, care începuse demult a structura lumea modernă. Pentru oricine studiază cu luare aminte istoria, perfectarea unității noastre politice apare ca o consecință firească a solidarizării mai multor generații în jurul unei idei. De la Ureche, care sesizase unirea etnică a "lăcuitorilor" din cele trei țări până la desfășurarea de mare care a proclamat solemn solidaritatea națională, e o înlănțuire intimă de idei, năzuințe, proiecte și înfăptuiri, dincolo de care nu s-ar putea înțelege cum se cuvine fenomenul unificării statale românești. Ideile vin
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fericirea întregii țări va atârna de la ființa pădurilor acestui ținut. Afară de partea Dornei, care are un pământ potrivit pentru agricultură, ce este alcătuit din o amestecătură analogică de lut, arină pământ negru, având un cuprins îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice văi de la Chirilă pân la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
substenție pe lăngă acești mulți proprietari, cari se îndeletnicesc cu lucrarea minelor, nu numai că trăiesc din producția acestora, dar încă mulți dintre dânșii fac și însămnătoare stări și, în acest chip, înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți a<i> țărei. Între lăcuitorii acestor politii muntenoase se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se așază acolo și, prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntenoase se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se așază acolo și, prin aceasta, înmulțesc numărul lăcuitorilor birnici. Este lucru dovedit că cele mai multe mine din Ungaria s-au deschis de cătră străini cari s-au așezat acolo. Încă și mai mare este sporirea împoporării țărei dacă întrânsa se deschid lucrări de mine. Cercarea au dovedit că o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la aramă, fier, oțăl ș.a. scot hrana lor din metaluri. Felurite fabricate se fac din plumb, argint viu și din alte metaluri și mineralii, cu a cărora prelucrare află o mulțime de oameni a lor hrană. O mare parte a lăcuitorilor țărei, mai ales din politii, se hrănesc din producturile ce se scot numai din munții neroditori și toți acești lăcuitori plătesc statului bir și alte dări; deci, prin lucrarea minelor se folosește atât împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
disvălirea industriei și a agriculturei. Despre mijloacile prin care pot spori și înflori mineriile într-o țară înzăstrată cu munți de metaluri, spre folosul țărei Mineriile sporesc dacă ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neînsămnat, fac aceasta numai din neștiință, pentru că în a lor idee înmulțăsc greutățile unei asemene lucrări. Mai ales de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]