58 matches
-
Era Ghidale care acum, la despărțirea de R., își flutura șapca parcă special spre mine. A bănuit că eram acolo. Mi-a și adeverit când mi-a scris mai târziu. „Știam că erai acolo, la locul nostru, lângă cavoul cu lăptăreasa. Mi s-a părut că te-am și zărit.“ Veneam adeseori cu el în cimitir. Ne piteam după un cavou cu o statuetă de fetișcană care ducea o găleată, încovoiată sub povara ei. Nu știu de unde ne-a venit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
țărani a unui Faulkner și Steinbeck, mulți împărtășesc și astăzi acest scepticism. Camil Petrescu l-a admirat pe Proust. Dar ce este într-adevăr superior, aici, este arta naratorului care se exercită cu aceeași magie și când descrie țărani sau lăptărese. Servitoarea Franșoise este poate, după Swann, cea mai reușită figură din opera sa. Nivelul de conștiință al baronului Charlus se reduce în ultimă instanță la strategia complicată a unui salonard, iar gândirea sa nu este superioară celei unei mahalagioaice vorbărețe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Băncii așa cum i-ar sta bine unui supercontabil de calibrul său, el s-a proțăpit ca proasta în capul târgului și s-a pus pe fixat prețuri la ouă (!!!), chibrituri, combustibili și alte chestii din acestea, pe care țața Ileana lăptăreasa le chitește mult mai bine, fiindcă de atâta mers la piață și înapoi, uneori cu marfa nevândută, a învățat pe de rost legile nescrise ale cererii și ofertei. Păcat că nu a fost ea de față, când cu interviul, ca să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
zornăind pe tancuri, învîrtind manetele tunurilor de pe crucișătoare. Armate osoase trăgând cu bazooka, zvârlind peste orașe mine de brand, sticle incendiare, cearceafuri. Feldmareșalul carnagiului călare pe râuri. Butoaie de benzină arzând în alimentare. Arhive de filme în flăcări. Vânzători necrozați, lăptărese cu zona zoster. Populații în cârje, mase cu timpanele sparte. Goarnele la putere. Virusuri sub drapele. Catedrale-n ruină, cardinali în albastru, schelete peste tot. Boli de inimă la mobilizare. Cancerul ca singură sursă de energie. Fluvii evaporate și Moartea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lui Böcklin, par fiecare dublul celeilalte. În acest sens, Sonata spectrelor ne propune o metaforă perfectă a teatrului. Pe scenă circulă fantome adevărate, dar mute: înfășurat în giulgiu, spectrul defunctului Consul apare în pragul casei, dar numai Studentul îl vede; Lăptăreasa, o femeie tânără îmbrăcată în haine de vară, își face și ea apariția în acordurile muzicii și e văzută tot numai de către Student. Căci Studentul este singurul care poate vedea ceea ce alții nu văd - fantomele, invizibilul -, pentru că s-a născut
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acordurile muzicii și e văzută tot numai de către Student. Căci Studentul este singurul care poate vedea ceea ce alții nu văd - fantomele, invizibilul -, pentru că s-a născut într-o duminică, adică în acea zi când mersul cotidian al timpului se întrerupe. Lăptăreasa este și unica ființă de care se teme bătrânul Hummel. Aflând de existența ei, fostul director e cuprins de panică; mai apoi, când năluca tinerei fete îi trece prin fața ochilor, se înspăimântă de-a binelea. În personajul Lăptăresei, Strindberg reunește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se întrerupe. Lăptăreasa este și unica ființă de care se teme bătrânul Hummel. Aflând de existența ei, fostul director e cuprins de panică; mai apoi, când năluca tinerei fete îi trece prin fața ochilor, se înspăimântă de-a binelea. În personajul Lăptăresei, Strindberg reunește toate ambivalențele acestui invizibil care semnifică moartea, moartea înfricoșătoare, dar și „frumoasa moarte” săvârșită în plină lumină. Lăptăreasa din Sonata spectrelor împletește tinerețea cu moartea. În făptura ei se aliază albul hrănitor al laptelui și albul funerar. Ea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cuprins de panică; mai apoi, când năluca tinerei fete îi trece prin fața ochilor, se înspăimântă de-a binelea. În personajul Lăptăresei, Strindberg reunește toate ambivalențele acestui invizibil care semnifică moartea, moartea înfricoșătoare, dar și „frumoasa moarte” săvârșită în plină lumină. Lăptăreasa din Sonata spectrelor împletește tinerețea cu moartea. În făptura ei se aliază albul hrănitor al laptelui și albul funerar. Ea este, rând pe rând, figură vestitoare a morții și simbol al purificării, cum ne-o arată scena fântânii. Personaj cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spectrelor împletește tinerețea cu moartea. În făptura ei se aliază albul hrănitor al laptelui și albul funerar. Ea este, rând pe rând, figură vestitoare a morții și simbol al purificării, cum ne-o arată scena fântânii. Personaj cu desăvârșire mut, Lăptăreasa fascinează și terorizează deopotrivă. În spațiul pe care îl traversează, pare a fi incarnarea fantomei acelei tinere fete ce avusese odinioară un rol important în viața bătrânului Hummel: acesta o atrăsese pe malul unei ape, încercând apoi să o înece
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îl mobilizează total mai ales cînd abordează o călugăriță ("Cinci minute după ce am abordat-o în întuneric, i-am pus în mână priapul meu gata de atac"). Străbate străzile per pedes apostolorum avînd timp să observe la Șosea "prin boschete lăptărese și alte femei din popor. Erau însă infectate" și se hotărăște să abordeze și sexul ca un aristocrat veritabil, adică evitînd "colajul cu tipese sărace". Așa a rezistat tînărul Mateiu I. Caragiale greutăților vieții și nu s-a sinucis după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ca ele să nu fi fost nici create, nici necreate: copii ai nimănui, ieșiți din calcule reușite sau greșite, și cu chiu cu vai, în rate și hrăniți insuficient la institutul "Maternitatea cerească" cu lapte contrafăcut cu apă gazoasă de lăptăresele Căii-lactee.99 O patimă comună eroilor lui Caragiale și ai lui Urmuz este cea pentru așa-zisa "hrană spirituală". Devoratorii de senzațional care, vorba Zoei, "își smulg gazeta" adorată ca "pâinea cea de toate zilele", veșnicii amatori de "gogoși calde
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să mă dau În spectacol, să par o proastă. Am scuturat din cap: Ce spui tu n-are sens nici cât să umpli o carie. N-aveai nevoie de mine ca să te fac să pari proastă, după toate calculele de lăptăreasă pe care le-ai făcut. Mersi pentru seara memorabilă. Când am ieșit din cameră, Începu să Înjure cu acel soi de Înflăcărare pe care l-ai aștepta numai de la un bărbat care tocmai și-a dat cu ciocanul peste deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
păreți a fi genul de femeie care să-și facă prea multe griji despre cum o strigă lumea, i-am zis. Și se Întâmplă ca mie să-mi placă o femeie care arată ca o doamnă, și nu ca o lăptăreasă hessiană. Vă mulțumesc, Herr Gunther, Îmi spuse zâmbind. E foarte drăguț din partea dumneavoastră că spuneți asta. — Müller zice că ați fost reporter la DAZ. — Da, așa e. Mi-am pierdut slujba În timpul campaniei Partidului pentru alungarea femeilor de pe piața muncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mai elaborată decât aceasta. Nu ar fi trebuit să aibă un look mai incitant? Doar nu era posibil să atârne pur și simplu acolo, pe umerii ei, așa maro cum era. Și o față naturală e foarte indicată dacă ești lăptăreasă, dar nu și când dorești să devii redactor-șef adjunct al unei reviste sexy pentru femei. — Ia loc. Se gândea că ar putea să treacă prin pașii de rigoare în cinci minute. Emoționată de dorința de a se descurca bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
afară și să răstorn sertarul scrinului; caut o rașpă cu care să-i răzuiesc mitra stearpă și ovarele stricate, și așa cum scormonesc prin mlaștini, avid să cunosc odiosul adevăr, văd cum se afundă, ca să dispară în imaginar, două pulpe de lăptăreasă obeză, ce produce descărcarea unei disperări, ivită pe neașteptate în oribila mea singurătate. ...„Carnea de cadavru, râncedă și rece îmi produce greață. Din pricina asta nu am pipăit-o niciodată. Totuși, pornesc, când și când, după câte-o raclă băițuită, în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și am stat acolo ascultînd ritmul fără sfîrșit al muzicii de la discotecă. Oare femeile acelea jucau un joc menit să le excite bărbații, ca niște versiuni moderne de Marie Antoinette și domnișoarele ei de onoare, dar pozînd În prostituate În loc de lăptărese? Sau practicau de-adevăratelea meseria asta? M-a izbit gîndul că poate locuitorii Estrellei de Mar nu erau atît de prosperi pe cît păreau. Undeva de pe pantele dealurilor, mai jos de club, Începu să sune o alarmă de securitate, sfredelind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Și sigur că n-a fost chiar lapte-lapte, că în el mai punea și o vitamină, un pic de calciu, de ceva, și după 2-3 săptămâni de zile copilul s-a întremat, s-a refăcut. Și știți cine-a fost lăptăreasa care-a adus laptele? A fost soția directorului închisorii. Când am aflat treaba asta, după detenție, că atunci nu s-a știut treaba asta, atunci mi-am dat seama și am privit în urmă și eu... ce e-n stare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
largi, în măsura în care fiecare dintre aceste macropropoziții joacă un anumit rol în desfășurarea povestirii. Această dimensiune configurațională care concepe povestirea ca pe un întreg explică, pe de o parte, capacitatea subiecților de a o rezuma. Să analizăm o povestire canonică, fabula " Lăptăreasa și oala cu lapte": Mai rar decât Petruța nevastă mai cu sârg! sculându-se-ntr-o sâmbătă de noapte, își puse pe oblatnic o oală grea cu lapte, sperând s-o ducă teafără la târg. Îmbrăcată ca de cale cu pestelci și cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și D. Maingueneau, Analiza textelor de comunicare (1998). 245 Cf. Introduction à l'analyse du descriptif, Hachette, 1981, Paris,cap. al V-lea. 246 Émile Zola, 1982, Pământul, (trad. de Nicolae Teică), Editura Eminescu, București, p. 23. 247 La Fontaine, "Lăptăreasa și oala cu lapte", în Fabule, (trad. de Aurel Tita), Editura tineretului, București, 1967, pp. 123-124. 248 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 168. 249 Idem, p. 162 250 "Analyse de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de caracter din secolul al XVII-lea sunt o anomalie literară. Asta pentru că ele constau în descrierile unor personalități umane idealizate. Însă nu erau idealizări romantice, epice sau eroice, ci ale tipurilor de zi cu zi cum ar fi fermierul, lăptăreasa, învățatul ș.a.m.d. Astfel, oglindeau un portret social și fenomenal. Aici vedem o versiune prematură a științei sociale. Idealizarea caracterului era și punctul forte și punctul slab al cărților de caracter. Pe de-o parte, eseurile descriptive scurte încercau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
țară și străinătate. Ilustrarea mișcării, gesturilor și naturaleții atitudinilor personajelor pictate o întâlnim la Francisco José Goya în operele ,,Vânzătorul de veselă", ,,Baba- oarbă", ,,Manechinul", ,,Luptă cu taurii", ,,Toamna", ,, Pe catalige", ,,Săritură temerară", ,,Doi bătrâni mâncând supă", ,,Femeia cu ulciorul", ,,Lăptăreasa din Bordeaux" etc. (vezi tablourile)67. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Goya aduce un plus de sinceritate, o trăire autentică, o preferință pentru manierele populare (cu dezinvoltură în purtări) a straturilor de jos ale societății spaniole
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru un bun poet, alegoria înseamnă "imagini vizuale clare", în schimb, din nefericire, imaginația lui Milton este o "imaginație auditivă". Imaginile vizuale din L'Allegro și din Il Penseroso sunt, toate, generale... Milton nu vede un anumit plugar, o anumită lăptăreasă sau un anumit păstor... efectul senzorial al acestor versuri ține în întregime de ureche și este legat de noțiunile de plugar, lăptăreasă și păstor. *6 248 în toate aceste afirmații, accentul cade mai mult pe caracterul particular al imaginii și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din L'Allegro și din Il Penseroso sunt, toate, generale... Milton nu vede un anumit plugar, o anumită lăptăreasă sau un anumit păstor... efectul senzorial al acestor versuri ține în întregime de ureche și este legat de noțiunile de plugar, lăptăreasă și păstor. *6 248 în toate aceste afirmații, accentul cade mai mult pe caracterul particular al imaginii și pe asocierea unor lumi diferite (pe calea analogiei, de pildă, alegoria ; sau pe calea "unificării unor idei disparate") decât pe elementul senzorial
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Franț Wagner un fel de Hristos, nalt, uscat și trist, își bate din când în când concubina Antonina Dombrowska ș-o teme. Ea se refugiază la vecine. Una din aceste vecine, leașcă chioară de-un ochiu, zbârcită, vicleană și rea, lăptăreasă, are un nepot Vladimir, Vlagiu cu care, după cât spun unii și alții ar fi trăind. Această babă o sfătuiește pe Antoșa să lese pe Wagner, că-i găsește ea alt barbat mai bun. În ziua de anul nou, pe la 9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din pământul în care va trăi și cu care rămâne de veci solidar. Intrarea se făcu treptat. În mahalale s-au comis scandaluri tragice, mai ales de bulgari: devastări de case, violuri, lupte, în care, ne spuse a doua zi lăptăreasa, trei soldați bulgari fură împușcați de germani chiar. Acum începe instalația lor. Germanii prin case, bulgarii, în toate împrejurările, sunt tratați ca niște vasali. Ca să fie încartiruiți trebuiau să prezinte un bilet de la Kommandantură, dar veneau în mod arbitrar și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]