54 matches
-
picior de fier: al cuierului, nu are nicio interdicție. Cancelaria profesorilor. O umbrelă verde. O pălărie. Un clopoțel.Manuale școlare diverse. Cinci scaune. O masă. Carnete de elev.Condică.Coș de gunoi.Sticlă de plastic.Goală. Natura. 17+3.Balon. Lăptic. Două.Patru. Șase. Opt. Mucuri de țigară. Cu sau fără filtru. TEDI.România L.22.Ec. Alfabetar. Căni de lut. Cinci trandafiri ofiliți. Car cu boi.Grigorescu.Copie. Mâna stângă: ceas.Mânecă scurtă. Crac pantalon. Cămașă. La fel (?), partea dreaptă
DEŞERTUL DE CATIFEA (38) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_38_costel_zagan_1367907170.html [Corola-blog/BlogPost/353219_a_354548]
-
nu papa. Un pic de gimnastică cum ar fi sărirea peste o masă nu strică. Și omul matur ține posturi. Copilul trebuie de mic învățat că neîndeplinirea unei sarcini curente are drept consecință foamea. Simplu. Patul nefăcut și cornulețul de lângă lăptic dispare. A fost dat celui care a făcut patul. Vasele nespălate la prânz și masa de seară se evaporă. Primește doar farfuria goală. Nu se poate pune mâncare în farfuria nespălată. Logic! Număratul nu este cine știe ce. Dar este baza filosofică
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398152291.html [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Ziuă bună le doresc Părinților ce trudesc Zi de zi neobosiți, Ca sa fim noi fericiți! 5. Cățelușul Patru labe și-un botic Ce plânge după lăptic; O codiță jucăușă Și o mutriță ghidușă. Recunoști după lătrat Că-i cățel adevărat, Cum mă vede, deodată, Poftă mare-are de joacă. Prieteni suntem cum vezi bine Toată ziua-i după mine, Tare-i place îmbăiat Și curat și periat
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
pot avea conotații extraprofesionale, dăm dovadă de respect reciproc, adică evităm să ne tutuim. Dar atunci astea sunt detalii lipsite de interes și importanță. Esențialul rămânea lipsa neamurilor, adică, la toată lumea mai venea cineva, chiar de la țară, mai aducea un lăptic, un curcan, o poală de nuci, un cap de porc, un ou, un zaibăr... La noi, nimeni-nimic! Insă, până la urmă, tot scotocind prin arborele ginecologic - cum spune analfabeta de Malaghenia, dădurăm de niște rude și le-am scris pe loc
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Neamuri_de_decembrie_proza_de_dumitru_huruba.html [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
castronele de lapte agățate de-o sfoară și trase de sub năsucurile lor până la linia de sosire? Cu o dara de piure de morcovi? Cu un sân de plastic? Și pe când niște concursuri de facut cacă în pempărși sau de regurgitat lăpticul? Doar de-asta facem copii, să-i chinuim, nu?
Competiţia bebeluşilor care merg de-a buşilea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20431_a_21756]
-
Adevărații sportivi își beau primii lăpticul Simona Tache Am mai vorbit despre sport pe blogul ăsta, dar de data asta o să vorbim altfel. Conform unui concept pe care PUMA l-a lansat și îl va folosi în 2011, anul ăsta, să faci sport nu mai înseamnă
Adevăraţii Sportivi îşi beau primii lăpticul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20875_a_22200]
-
l-a lansat și îl va folosi în 2011, anul ăsta, să faci sport nu mai înseamnă doar să mergi la tenis, fotbal, baschet, înot sau aerobic, ci și partida de mimă jucată cu prietenii, concursul “Cine-și bea primul lăpticul” pe care-l faci cu ăla micu, dimineața, înainte să-l duci la grădi sau chiar competiția de slăbit în care te lansezi împreună cu coleg de birou. Tot ce presupune un scor, o competiție amicală, te poate transforma, zice Puma
Adevăraţii Sportivi îşi beau primii lăpticul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20875_a_22200]
-
brațe, c-o dimineață înainte de marele eveniment. Și cu maică-mea, agitată și ea și dând din colț în colț, întrebând-o pe fie-sa (până mai alaltăieri, premiantă, și, până mai ieri, bună învățăcea) dacă să-i facă niște lăptic, dacă ar ajuta-o niște ciocolățică, dacă vrea niște masaj la tălpi. Nu vreau nimic - am zis -, poate doar o injecție cu chimie direct în creier”. După care, văzându-i privirea deznădăjduită, am adăugat: ”Biiine, fă-mi niște ceai rece
Eu, spectrul corigenței și ceaiul verde by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20829_a_22154]
-
să învăț să fac ceea ce face o asistență de terapie intensivă. Hrănirea lui Sebastian presupunea să-i introduc o sondă (sonda de gavaj) pe gură, până în stomac, la fiecare masă (adică de 8 ori pe zi) și să-i dăm lăpticul cu seringă. Am facut asta pana la varsta de 3 luni și jumătate când am aflat ca sonda se poate introduce și pe nas, direct în stomac. A continuat să mănânce prin sonda de pe nas până la vârsta de 10 luni
O poveste pe care ați prefera să n-o aflați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20280_a_21605]
-
nu e berea, e ceaiul verde. Dar pe locul 2 în România (tot după apă, da) știți ce băutură e? Cafeauaaa... Nu e prea bine, știu. Dar și mai puțin bine e că pe locul 3 tronează nimeni altul decât lăpticul, adică unul dintre cele mai greu digerabile alimente. Nu mă luați (ca soțul meu, un împătimit al laptelui pe care nu reușesc să-l dezvăț de propoziția “Asta merge cu lapte!”) cu “bebelușii și laptele de mamă”, că aia e
De ce nu beau românii ceai? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20827_a_22152]
-
Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a "cahin-caha" „târâș-grăpiș” și "dodu" „dolofan”. Tot creații expresive sunt cuvintele din limbajul copiilor mici și din cel folosit de adulți cu acești copii: "caca", "dodo" „nani”, "lolo" „lăptic”. Unele asemenea cuvinte au trecut în registrul de limbă curent: "bébé", "maman" „mămică”, "papa" „tătic”. Un loc aparte îl ocupă sintagmele metaforice vizuale pentru a denumi unele lucruri: "œil de bœuf" „fereastruică rotundă sau ovală” (literal „ochi de bou”), "gueule
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Dorna, Poiana Negri (rebranduire), Izvorul Alb, Mama Căpșuna, Ăla Bala Portocala, Meridor, Gustul Iubirii, AQUA Carpatica În domeniul lactatelor și brânzeturilor: LaDORNA, LaDORNA Bio, La DORNA Cappuccino, LaDORNA Amaretto, LaDORNA Lady Milk, LaDORNA Iaurt grecesc, LaDORNA Iaurt a la grec, Lăptic cu ciocolată, Perle de brânzică cu smântână, Euroferme Dobrogea și Transilvania, Vinuri: Chateau Valvis, Domeniile Sâmburești, Sâmburel de Olt La ediția din Aprilie 2012 a celui mai renumit târg de vinuri de la Beijing, “Wine Chină 2012” (Chină Internațional Wine & Spirit
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]
-
stîngu’? cu dreptu’? cu ambele picioare? - și aproape că se Împiedică. Niște veterani se adună și comentează: — Fute-l, Portocală. — Uită-te la el, parcă are capul de cauciuc. — Ce-i, răcane, ți-e rău? Să-ți aducă mămica un lăptic? Așa că Portocală Îl ia rîzÎnd de umeri și Îl Îmbrîncește: Te rog frumos, nu pot să refuz pe tovarășii veterani, ia bagă dumneatale douăjcinci de flotări. Tipului Îi cam sar ochii, dar le face dîrz, se ridică vesel și Își
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
triplesec”) coniac, pelin, Țuică, marsala / vin (alb, negru), macmahon, mișmaș, bragă, sifon, limonadă, ceai (cu sau fără rom), cafea (gingirlie), șvarț, marghiloman, cappucino, ciocolată (fierbinte), apă (minerală). Lapte bea, după toate aparențele, doar Bùbico și «mamițica» lui: „- Cui i place lăptic? Bùbico (lingându-se pe bot): Ham! - Să-i dea mamițica lăptic băiatului? Bùbico (impacient): Ham! ham! Ah! suspin eu adânc; lua-te-ar hengherul, Bùbico!» Dar cocoana apropie paharul aplecat de botul favoritului, care-ncepe să lăpăie, și lăpăie, și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sifon, limonadă, ceai (cu sau fără rom), cafea (gingirlie), șvarț, marghiloman, cappucino, ciocolată (fierbinte), apă (minerală). Lapte bea, după toate aparențele, doar Bùbico și «mamițica» lui: „- Cui i place lăptic? Bùbico (lingându-se pe bot): Ham! - Să-i dea mamițica lăptic băiatului? Bùbico (impacient): Ham! ham! Ah! suspin eu adânc; lua-te-ar hengherul, Bùbico!» Dar cocoana apropie paharul aplecat de botul favoritului, care-ncepe să lăpăie, și lăpăie, și lăpăie, până când un pasager se arată la ușa compartimentului nostru, uitându
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
șale, de exemplu, care nu-i altceva decât ceva deficitar. Așa i-am dres lui Cristi piciorul rupt În doar două săptămâni. Dar, În loc de laudă, ne acuzați iarăși: Cică ne place grozav să smântânim oalele cu chișleag. Eu nu refuz lăpticul, ci doar aștept să devină chișleag, și-l lempăi tot. Laptele are un biocâmp exact pe dos decât al meu dar, imediat ce se covăsește cât de cât, devenind sediul vieții unor microorganisme, bacteriile lactice, capătă un biocâmp excedentar, numai potrivit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sigur, mă bucur enorm că te-am cunoscut în sfârșit, Aidan. Câteodată, când o sunam pe Darcey noaptea târziu, ea tocmai se întorcea acasă după ce ieșise cu tine, și avea așaaaaa o voce de mâță care tocmai și-a primit lăpticul! —Nieve! Darcey se făcu roșie ca racul, iar Aidan râse. — Așa că eu am plecat. Mă suni tu mâine? întrebă Nieve. Nu pleca, spuse Aidan punându-și mâna pe brațul ei. Tocmai voiam să luăm cina. Dacă tot ești aici, rămâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profitorii și asasinii. Să plece pegra pesedisto-peremistă, vechii maeștri ai sloganului aruncat acum în debara, dar cu efect devastator în anii '90, ŤNu ne vindem țara!ť. Iată că n-au vândut-o, ci au păpat-o, ca pe un lăptic cu gust dulce de ticăloșie și nesimțire".
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
pictează. - Mami, din ce e făcută păturica? - Din fulgi de zăpadă! - Eu știu de ce pune Iarna păturică de zăpadă, Mami! - De ce, Uța? - Pentru că Iarna vine Moș Crăciun cu sania și sania nu alunecă pe frunze! - Ai dreptate! Acum bea-ți lăpticul și pe urmă o să mergem în curte să adunăm câteva frunze, să facem un buchet frumos pentru bunica. - Bunicii o să-i placă? - Sigur că da. Așa cum i-a plăcut buchetul de flori pe care i l-ai dăruit vara
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
pe care le primesc de la nepoți. - Bunica știe povestea despre anotimpuri? - Nu știu, poți să o întrebi. - Dacă n-o știe, nu-i nimic, am să i-o spun eu. - Așa să faci! - Hai, Mio-Mao, zise Ingrid, să ne bem lăpticul și să mergem să adunăm frunze pentru buchetul bunicii. Și Ingrid se așeză cuminte pe scaun, și-și bău laptele privind pe fereastră cum toamna, ca un pictor nevăzut, colora frunzele să le aștearnă ca un covor peste pământul din ce în ce mai
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
școala de corecție? „Alexander Portnoy, în vârstă de cinci ani, prin prezenta sentință, ești condamnat s-atârni spânzurat de gât până mori, pentru refuzul de a-ți cere iertare de la maică-ta.“ Ai crede că băiețelul care-și lipăie cuminte lăpticul și face baie cu rățușca și vaporașele plutind în cadă e cel mai căutat criminal. Or, de fapt, în casa asta noi jucăm o farsă inspirată din Regele Lear, cu mine în rolul Cordeliei! La telefon, ea povestește întruna persoanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
rost are să fug acasă cu ochișorii injectați, să mă și imaginez orb pentru totdeauna, când peste o jumătate de ceas Bubbles îngenunchează ca s-o ia la cioc! Acasă - la mămicuța mea! La prăjiturica mea și la păhăruțul meu cu lăptic, acasă la pătucul meu curat! Oi, civilizația asta, cu nemulțumirile ei! Ba-ba-lu, vorbește-mi, spune-mi, povestește-mi cum a fost când ți-a dat-o? Trebuie să știu, chiar în detaliu, în detalii cât mai exacte! Povestește-mi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să ne înțelegem așa bine... - Și dacă prindem un prinț fermecos ce facem cu el? am întrebat-o eu. - Nu știu... îl punem într-o cutie și ne uităm... - Da cu ce-l hrănim? - Păăăi, dacă-i mic, îi dăm lăptic, a zis ea. - Și dacă-i mare,-i dăm sarmale, am completat-o eu. - Ce-i aia sarmale? s-a mirat Ayako. - Ufff, chiar nu știi? Gogoloaiele alea de orez, cu carne tocată, pe care ne obligă să le... - Aaa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
printre ierburi, codițele lor dansau în timp ce săltau de la soare la umbră, iar eu îi urcam pe scări, așteptând primul lor plonjon în această lume, îi momeam cu castronașe mici pline cu smântână, le miroseam blănița, de care se lipise aroma lăpticului cald. Iată și terasa dinspre vest, aici își aveau cuibul porumbeii cei gălăgioși, care se aciuaseră sub țigle și murdăreau podeaua terasei cu găinațul lor, iar mama striga, când vom scăpa de porumbeii ăștia, ne vor îmbolnăvi, alungă-i de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]