196 matches
-
canalelor de orice fel, a lacurilor, a malurilor, iazurilor etc.; • dragări mecanice (sau chiar dragări în tehnologii mixte de dragare cu cap absorbant - tăietor rotativ, dacă se achiziționează echipamentele adiționale corespunzătoare), decolmatări locale ale râurilor și lacurilor/acumulărilor; • destufizarea, îndepărtarea plaurilor, lăstărișului și vegetației acvatice de orice fel; • controlul și prevenirea eroziunii; Aceste echipamente pot fi folosite cu diferite accesorii de săpat și de încărcat (cupă dreaptă, cupă inversă, draglină, graifer etc.) sau cu alte dispozitive de lucru (macarale, sonete, maiuri etc.
HOTĂRÂRE nr. 502 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270725]
-
realizează în aceeași perioadă și prin aceleași metode ca și la iepure de câmp. (2) La stabilirea și amplasarea suprafețelor sau a benzilor de probă se va ține seama de zonele de teren în care fazanii se concentrează (parcele de lăstăriș, tufărișuri, stuf etc) comparativ cu restul terenului unde sunt în număr mai mic sau lipsesc. (3) În pădurile cu densitate mai mare de fazani, la aplicarea metodei de evaluare pe suprafețe de probă se va avea grijă ca acestea să
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
suficiente două curățiri, la un interval de 3 ani. În salcâmetele încadrate în clasele de producție I, II și III, curățirile se efectuează după cum urmează: în plantații, la vârstele de 4 – 5 ani și de 8 – 9 ani; în lăstărișuri, la vârstele de 3 – 4 ani și de 6 – 7 ani. Se vor proteja exemplarele din drajoni, în detrimentul celor din lăstari. Rărituri Se execută, de regulă, două rărituri, pe întregul profil vertical al arboretului, de intensitate moderată, mai ales
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
criterii adecvate țelului de gospodărire stabilit; ) stadiu de dezvoltare (fază de dezvoltare) – treaptă de dezvoltare a unui arboret echien sau relativ echien distinctă în cadrul etapei de dezvoltare ce apare odată cu înaintarea arboretului în vârstă. Se disting stadiile: semințiș (lăstăriș), desiș, nuieliș, prăjiniș, păriș, codrișor, codru mijlociu și codru bătrân; ) stare de masiv – stare a arboretului caracterizată prin apropierea coroanelor arborilor în așa fel încât în interior se crează relații ecosistemice de interdependență între exemplare și un mediu specific pădurii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
se restrângă biodiversitatea pădurilor. ANEXA 2 - CRITERII PENTRU STABILIREA STADIILOR DE DEZVOLTARE A ARBORETELOR ECHIENE ȘI RELATIV ECHIENE, DE TIP NATURAL Stadiul de dezvoltare Momente definitorii ale începutului și sfârșitului stadiului de dezvoltare respectiv Începutului stadiului Sfârșitului stadiului Semințiș (plantație, lăstăriș) Întemeierea arboretului pe cale naturală, artificială sau mixtă Închiderea coronamentului și constituirea stării de masiv. Se realizează la vârste variabile, în funcție de specie, bonitatea stațiunii, dispozitivul de plantare, etc. Desiș Închiderea coronamentului și realizarea stării de masiv. Apar relațiile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
de nutreț, după care se vor reinsaminta cu ierburi perene, înscriindu-se că pajiști semănate în toate lucrările de evidentă funciară. Articolul 14 Sînt obligatorii pentru toți posesorii de pajiști următoarele măsuri tehnice: - curățirea și nivelarea terenului; - defrișarea mărăcinilor și lăstărișurilor dăunătoare; - fertilizarea cu îngrășăminte chimice și naturale; - executarea de lucrări antierozionale, de desecare și de irigare; - aplicarea pășunatului rațional pe grupe de animale și tarlale și introducerea animalelor la pășunat numai la datele și în condițiile stabilite de organele de
LEGE Nr. 8 din 29 aprilie 1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106314_a_107643]
-
să mi-l consacri. Toate cele bune, Nicolae Manolescu Dăm în gropi Dacă privești pe fereastra redacției noastre, o zărești: imensă, neverosimilă, ca o gură de monstru căscată - îți dă fiori. A crescut în ea o vegetație sălbatică, buruieniș și lăstăriș, au crescut pomi care, curând, vor prinde putere și se vor face pădure. E groapa de fundație a unei clădiri începute și abandonate. În centrulul Bucureștiul. Aproape, spre Calea Victoriei, dai de alta. Și tot așa: capitala noastră e plină de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor / cu priviri încercănate,/ moțăiesc un cântecel / plopului cu ram uscate. / primăvara-ncorsetată / cu troiene la subțiori,/ lasă iarna-n somn uitată./ primăvara mea din cer / vii cu razele bulziș,/ despletind reînvierea / firavului lăstăriș./ au înflorit caișii.../ la marginea grădinii,/ zambilele și irișii / sub poala luminii. / Referință Bibliografică: Poezii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
sălbătăciunii sticlind ori să-i distingă silueta întunecată. Da și, dacă o vedea, ce putea să facă? Nu mare lucru, dar cel puțin afla de unde vine primejdia. Bineînțeles că printre trunchiuri nu era nici un urs. Atât cât putea distinge prin lăstărișul des, nu era nimic. Îi era frig, hainele se udaseră de tot, ploaia pătrunzându-l până la piele. Mergea tot mai repede iar la un moment dat chiar începu să alerge. Nu știa dacă fugea ca să se încălzească ori din cauza fricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
unde am găsit camionul. Cred că într-acolo ar fi bine să căutăm. Fără să mai aștepte vreun răspuns din partea tânărului, inspectorul porni voinicește mai departe. Se aflau pe o coastă care urca destul de lin spre vârf. Printre copaci crescuseră lăstărișuri de brădet tânăr, acum uscate, prin care era aproape imposibil să treacă. Când ajungea în dreptul lor, Cristi se oprea și privea atent printre trunchiurile subțiri, înainte de a merge mai departe. Vasilică venea și el imediat în urma lui, încercând să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai departe, lăsând în urmă un nor des de praf. Cristian Toma se feri din calea lui, trăgând cât mai mult pe dreapta. După un podeț drumul se lărgea într-un acostament acoperit cu iarbă. Opri mașina acolo, sub un lăstăriș de arini care aruncau o umbră plăcută. Polițistul coborî și făcu câțiva pași pentru a se dezmorți, apoi se rezemă de capotă inspirând adânc aerul tare de munte. După discuția din noaptea trecută cu Ileana, urcase în camera sa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai era atent decât la văioaga din stânga sa. Nu îl mai interesa terenul din dreapta, de aceea tresări când Ileana îl trase de braț. Crezi că aici ar fi ceva ce te-ar interesa? întrebă ea. Imediat în apropierea marginii viroagei, lăstărișul tânăr era culcat la pământ. Tulpinile subțiri zăceau frânte la o palmă deasupra solului pe o porțiune cu un diametru de câțiva metri. Frunzele veștede fuseseră răscolite și adunate pe marginea unui cerc larg, ca și cum ar fi fost spulberate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-și facă loc prin desișul de acolo. Cu toate că nu înțelegea de ce moșneagul alesese direcția aceea, Cristian îl urmă imediat. El nu observase nimic deosebit în locul acela însă învățase să aibă încredere în decizia moșului. Erau deja în pădure, trecuseră prin lăstărișul de la marginea lizierei și acum mergeau printre copaci. Vezi ceva? întrebă inspectorul. Calistrat nu-i răspunse, clătină numai din cap, continuându-și drumul. Avea maxilarele încleștate, iar pe față nu i se clintea nici un mușchi. Inspectorul îl simțea încordat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acceleră spre țărmul turcesc. 26 Dinspre răsărit bătea un vânt rece. Lumina firavă din zori abia reușea să răzbată prin ceața subțire a dimineții. La marginea drumu lui forestier, pe stânga cum veneai dinspre oraș, o porțiune întinsă era defrișată. Lăstărișul fusese înlăturat de buldozerele care nete ziseră suprafața croind un platou larg. Cinci camioane erau parcate acolo, alături de câteva utilaje de săpat și o macara. Mai în spate, imediat sub buza pădurii, două clădiri cu un singur etaj se aliniau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au pornit să urce pe Harper’s Hill, ținându-și de dârlogi bidiviii obosiți. - Dumnezeule! Ce liniște-i aici! Un loc mult mai singuratic decât pădurea, a șoptit Eleanor. - Urăsc codrii, a declarat Amory, cutremurându-se. Urăsc orice frunziș sau lăstăriș pe Întuneric. Aici, afară, spațiul este atât de vast, atât de mângâietor pentru spirit... - Panta lungă a unui deal lung. - Și luna rece rostogolind pe ea lumină de lună. - Și tu cu mine, ultima și cea mai puțin importantă imagine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ruinele iernii/ Și cu toate anotimpurile cu zăpezi și păcate;/ Cu zilele ce-l despart pe iubit de iubită,/ Cu lumina care pierde, noaptea care Învinge;/ Iar vremea amintită Înseamnă durere uitată/ Și gerurile-s ucise, florile născute,/ Iar În lăstăriș, sub covorul verde,/ Floare după floare, Începe primăvara./ .../Pâraiele pline se hrănesc cu floarea...“ „...Țărmurile din Lukanon Înainte de sosirea pescuitoarelor de foci.“ Poem de John Keats. „Toate parfumurile Arabiei nu pot Înălbi mâna asta micuță.“ „Fiecare viață neîmplinită, vezi,/ Zace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se zgâriase rău de tot pe față
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se zgâriase rău de tot pe față și pe mâini, iar un picior aproape că și-l scrântise. Traista
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de soldații lui Viscorilă. Peisajul era dezolant. Parcă nici nu trecuseră pe acolo vestitorii Primăverii, iar covorul de iarbă era un vis uitat de toți, inclusiv de păsările care sosiseră cu vestitorii, ciufulite, zburlite și îngrozite, ascunse fiecare în tufărișuri, lăstărișuri sau spărturi de stâncă. Primăvara se cutremură când văzu din înaltul cerului cum arăta țara lui Mărțișor: - Nu m-așteptam, zise ea, să fiu primită cu urale sau strigăte de bucurie, dar ce-au făcut vestitorii mei? Ce s-a
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
doua zi. Tata nu ne-a permis să mergem și noi. A dorit să ne protejeze pe amândouă... Iustin era internat în spitalul din Bușteni, la „urgențe”. Telefonul lui nu a fost găsit. Doar actele din geanta căzută într-un lăstăriș au fost descoperite. Acolo erau și notele de plată de la hotel și restaurant. Numai la acel restaurant se pare că a mers aproape în fiecare zi pentru a mânca. El nu consuma alcool și întâmplarea asta groaznică ne-a uimit
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
înregistreze numărul mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei; câteva veverițe fug prin iarbă după ghinda aruncată, el s-a speriat și-a alergat repede la taică-său. „Cine-i ,Mihăiță, de te sperie așa?” - îI întrebă taică-său. „Veverițele!” - strigă
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
poeți români detinuți politici: Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic și Radu Gyr, când se aflau în temnițele comuniste. Cine este Iisus? Fiul lui Dumnezeu, născut din Maria Fecioara în Betlehem (Casa Pâinii), cel ce a copilărit în Nazaret, însemnând floare sau lăstăriș, localitate ce se află situată pe panta muntelui Karmel, care,în traducere, singularizează Grădina lui Dumnezeu sau Via lui Dumnezeu, Iisus fiind acel om care locuiește în Grădina lui Dumnezeu ca o floare. Ilustrații medievale pline de picturi, figuri simbolice
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CODRUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015 Toate Articolele Autorului codrul s-a-ndeșit de primăvară codrul meu cu frunze mii, l-am văzut întâia oară, aducându-mi bucurii. se aud prin lăstăriș multe glasuri ce mă-ncântă păsările stau pitiș, ciripesc și ziua-mi cântă. zeci de grauri, păsări sure, de nuntire straturi strâng, printre ierburi și răsure se sfădesc așa prin crâng. codrul meu de altădată, nu mai sunt de-acum
CODRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365635_a_366964]
-
gheață cauzată de temperatura scăzută. Copacii albi, ninși până-n vârful rămurelelor îndoite sub zăpada, formau bolți de crengi înfrigurate ce străluceau în lumina rece a lunii care-i privighea tăcută din înaltul cerului și le lumina întinderea albă până spre lăstărișul de dincolo de șoseaStratul de zăpadă moale ca un spumant de baie îi ispitea chemându-i să-și afunde pașii în plapuma groasa, sclipitoare. Olga avu ideea de a iniția un joc cu bulgări mari ce se destrămau în mii de
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
a înfierbântat și el. Nu se mai temea. Ea a dezbrăcat grăbită haina de piele cu mesadă, a așternut-o pe o porțiune din mantia albă și rece a iernii pe care, întâmplător ori nu, a descoperit-o în spatele unui lăstăriș bogat și complet acoperit de zăpadă, apoi l-a chemat după ce s-a întins pe spate. A ridicat brațele și l-a primit înfrigurată, peste trupul său, cambrat spre întâmpinare. Emil a avut două tentative de renunțare la nebunia pe
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]