49 matches
-
Dumnezeu este cel care sădește în noi totul, până și lacrimile, iar în cuvintele noastre pune rouă: “Dumnezeu în noi sădește lacrimi, / Să ne lumineze-n iarbă asfințind, / În cuvinte pune rouă la amiază, / Pune-n pâine abur argintând. / Lacrimi lăstăresc în noi tulpini, / s-auzim în ele când dilată / cuiele în rană de Hristos, / rădăcini venind din niciodată. / Dumnezeu sădește-n noi lumină / Dinspre ochiul lăcrimând - / Până-n trupul nostru se alină / Lemnul crucii-nmugurind. / Paște, 26 aprilie 2011” (Înviere). Ciclul sacrificial
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în județe iar pe primul, atestat istoricește (Pădureții sau Muscel, alături de Jaleș, pe la 1300 și ceva), a preferat să-l treacă uitat. Însă ea, lăstărind într-un fel cine știe cum, mereu a omis (intenționat!) să pună - la expeditor pe plic sau carte poștală, atunci când dragul de rudele îndepărtate o covârșeau - satul, ca aparținând județului Argeș și că lucrul odată stricat poate fi îndreptat cu greutate. Tot
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de rău, căci asta este rostul tău, melancolia s-o răpui. La tine n-am venit de mult, deși atâta te iubesc, tot tânără tu ai rămas, iar eu mereu mă ofilesc. Dar voi veni la primăvară, pe când copacii-ți lăstăresc, și poate tot la fel ca ei, învăț și eu să-ntineresc... Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Pădurea, poezie de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1017, Anul III, 13 octombrie 2013. Drepturi de
PĂDUREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Padurea_poezie_de_titina_nic_al_florin_tene_1381685400.html [Corola-blog/BlogPost/352434_a_353763]
-
Pentru export se impune acordul menținătorului soiului sau a titularului de brevet pentru soi, eliberarea de către INCS a numerelor de referință pentru loturile care se exportă, eșantionarea, testarea și eliberarea documentelor oficiale OCDE. Capitolul III Condiții suplimentare A. Determinarea plantelor lăstărite în primul an de vegetație, a purității varietale și a atacului de rizomania la culturile de butași * Σ PR │ x 100, unde: Precizia de determinare: *) la culturile de butași de PB și B, aparținând soiurilor cu parteneri fertili, sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277202_a_278531]
-
Pentru export se impune acordul menținătorului soiului sau a titularului de brevet pentru soi, eliberarea de către INCS a numerelor de referință pentru loturile care se exportă, eșantionarea, testarea și eliberarea documentelor oficiale OCDE. Capitolul III Condiții suplimentare A. Determinarea plantelor lăstărite în primul an de vegetație, a purității varietale și a atacului de rizomania la culturile de butași * Σ PR │ x 100, unde: Precizia de determinare: *) la culturile de butași de PB și B, aparținând soiurilor cu parteneri fertili, sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185828_a_187157]
-
unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic. Fructul conține: Dintre acizii esențiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α și
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Pentru export se impune acordul menținătorului soiului sau a titularului de brevet pentru soi, eliberarea de către INCS a numerelor de referință pentru loturile care se exportă, eșantionarea, testarea și eliberarea documentelor oficiale OCDE. Capitolul III Condiții suplimentare A. Determinarea plantelor lăstărite în primul an de vegetație, a purității varietale și a atacului de rizomania la culturile de butași * Σ PR │ x 100, unde: Precizia de determinare: *) la culturile de butași de PB și B, aparținând soiurilor cu parteneri fertili, sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277201_a_278530]
-
mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
la acea mamă care ți-a dat viață. Nu ne putem referi, în continuare, la toate familiile cu mulți copii, ci doar la câteva cu rădăcini adânc înfipte în glia satului, întocmai ca niște arbori seculari care au „rodit” continuu, „lăstărind” și „mugurind”, an de an, tot mai viguros, spre veșnicia familiilor și a satului nostru, familii care merită să rămână și în conștiința generațiilor următoare. Recordul în copii mulți credem că îl dețin, în cadrul comunei noastre familiile Maxim, Tabarcea, Anton
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și vreun doritor lacom de esență negentropică, precum bradul - așa de felul lui - ori vreun arbore desfrunzit. Și vă propun un experiment, pentru care trebuie să ieșiți În Natură. Unde veți vedea cioate, rămășițe ale arborilor tăiați și care uneori lăstăresc, refăcând arborele menit de Natură la o viață mai lungă decât aceea hotărâtă de secure. Ei bine, În jurul cioatei care la anul va lăstări, plapuma de omăt se subție, nu și În jurul cioatei moarte cu adevărat, semn că viața Începe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să ieșiți În Natură. Unde veți vedea cioate, rămășițe ale arborilor tăiați și care uneori lăstăresc, refăcând arborele menit de Natură la o viață mai lungă decât aceea hotărâtă de secure. Ei bine, În jurul cioatei care la anul va lăstări, plapuma de omăt se subție, nu și În jurul cioatei moarte cu adevărat, semn că viața Începe să Înmugurească, chiar În lipsa energiei pe care nu mai are cine o capta, dar asigurându-i matrița. Iar dacă cioata a apucat să lăstărească
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăstări, plapuma de omăt se subție, nu și În jurul cioatei moarte cu adevărat, semn că viața Începe să Înmugurească, chiar În lipsa energiei pe care nu mai are cine o capta, dar asigurându-i matrița. Iar dacă cioata a apucat să lăstărească, atunci conul săpat În omăt e și mai evident. De ce miaun toate astea? Nu pentru a produce cioate noi În beneficiul experimentului. În fond, În acea pădure trăiește buna mea prietenă Felis silvestris. Dar pădurea e, ca ultim stadiu al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață vedem că se oprește lângă "vila cu păsărelele muzicale" din parc un domn cu ochelari. Credeam c-o fi vreun cetățean hotărât să ude pereții, să-i lăstărească cu ce a mai rămas din băutura servită alături, la restaurantul lui Cernogorenco, dar el, de colo, zice: Ce căutați aici? I-am răspuns pe șart ce și cum, că timp de taifas aveam mai mult decât trebuie, la care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
neîmbrăcat de mine Mare stat major redingotă micuță Tu mai să fi șmecherit ca politrucul Huiduind o bocceluță de scuipat Doamne primește pe gratis O extracție din glandele seminale. (1921) Ivan GRUZINOV (1893-1942) EVANTAIUL ZEIȚEI VENUS Vinețiile vene vernale. Lumina lăstărește iarbă neagră. Se ofilește ceara amintirilor, Altfel vârtejul trâmba-și leagă. Din nou naiv e visul-veste: Seara matelor motive Pe micsandre din mansarde; Coborând priviri ce-atrag, Venus va lăsa să-i cadă Cumsecade Evantaiul mov Pe prag De-alcov
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
la Polirom din poeziile Gabrielei Melinescu. Primul mănunchi, spicuit din Ceremonie de iarnă (1965), separă un ungher în care, deodată cu hîrjoana de cotoșmani (moi și rotunzi, pe cît îi arată desenele roșietice, de ,însoțire"), găsește loc și conversația să lăstărească: ,Sau ai plecat demult și ai lăsat/ o piatră, asemeni trupului de grea/ și-aștept la capăt de pămînt/ să înfrunzească verzi silabele pe ea." Despre una, despre alta, de viață, simplu, chiar dacă în versuri: ,cineva-n grădini a-ntins
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
s-a terminat răsfățul trilurilor și al cascadelor apriline, forfota veselă ca în tablourile florentine. Pe Cel care n-are nici o formă îl cânt, dar care iscă toate formele, Din El se nasc și Plinul și Golul, interogația, Nimicirea, de unde lăstărește creația. Urâtul, Pustiul, Frumosul, Locul, Focul, Norocul. El e mai mult decât Normă, umilind toate normele. Între chronos, caducul, și kairos. Chiar cele o sută de fântâni de la Villa d'Este îmi devin străine, amintiri irizând, în perdeaua de ceață
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
dar nu în ape de amăreală, ci în cea mai dulce rouă care se păstrează din această amărăciune la evaporare. Îi cântă Umanitatea eternă în pântecul etern al sufletului. Singuri se ating sânii care încep să se umfle; vine să lăstărească din vis viața, viața visului. Săracul Avito! Se va trezi acum? Va dormi acum? A sosit ziua; îl ține de antebrațul în care e întregul Carrascal, mereu dispus, și aici el, liniștit, fortifică pozițiile științei la întâlnirea cu destinul. Se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
simte băiatul cum îl doboară bătaia inimii când ridică degetele fetei în punctul de atingere, sărutându-i-le îndelung. Dar de unde-i vine această subită rezoluție, deloc pedagogică, deși atât de genială? I se schimbă sângele; schimbare de atingeri spirituale, lăstărind în el un nou om, bărbatul. Întreprinde inima sa acum un galop, și acest galop îi produce un atac de dragoste. Da, sunt atacuri, explozii de dragoste, dragoste pătrunzătoare, accese care îi relevă în orice loc amoroasa imagine, răscolindu-i
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
aici să mă extind umflând subiectul meu într-un asemenea mod că în Evul Mediu, în epoca în care s-au ridicat minunatele zidării ale catedralelor gotice, artistul și artizanul erau un singur și același lucru și cum arta a lăstărit din meserie, dar este asta o materie care poate fi văzută, dezvoltată în multe tratate speciale. Dar vreau să dezvolt, pe scurt, un principiu pe care l-am auzit într-o ocazie precisă la don Fulgencio, acela după care arta
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață vedem că se oprește lângă "vila cu păsărelele muzicale" din parc un domn cu ochelari. Credeam c-o fi vreun cetățean hotărât să ude pereții, să-i lăstărească cu ce a mai rămas din băutura servită alături, la restaurantul lui Cernogorenco, dar el, de colo, zice: Ce căutați aici? I-am răspuns pe șart ce și cum, că timp de taifas aveam mai mult decât trebuie, la care
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
poloboc de cuvinte vărsat din greșeală jilăvește pământul ce ne desparte. aburi umezi de vânt își trimit evantaiul lor colorat. tăcerea din noi stă zid împotrivă, le întoarce ecoul ca pe-o beregată tăiată. chircit ca o frânghie udă plânsul lăstărește în noi mlădițe de tristețe, cu cât avânt le decojim, ca să le stoarcem seva peste rana zâmbetului ce-l scoatem la comandă, găunos explodând, salvatoare, expirată petardă. ne-am închis în pietroase tabieturi ce ne cioplesc în forme geometrice perfecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
al uitării, cu apele nemișcate, se întindea asfaltul. Iar către Strada Mare, până hăt, departe, se vedeau blocurile. Trunchiurile lățite sub asfalt, sub temelii, țineau pe umeri acest nou oraș, al betoanelor și asfalturilor care nu aveau anotimpuri, căci nu lăstăreau și, de aceea, nici nu se desfrunzeau. De această dată, Magul frunzelor rămase în urmă, târându-se ca un paing. Jocul se încheie mult prea devreme, rădăcinile rămăseseră dedesubt, ținând pe umeri blocurile noi, acele suprafețe plane ori verticale ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nouă împărăție mesianică, un nou Ierusalim trebuie să se ridice în locul celor trei cetăți, a Împăraților, a Papilor și a Patriathilor.” Gînduri și mai înfiorătoare au ei la adresa goimilor în Protocoalele Înțelepților Sionului și în ideologia bolșevic-comunistă, toate scrierile fiind lăstărite din tulpina încă vînjoasă a mozaismului satanist. Dacă le dovedești cu scrierile lor preacucer- nice, că sînt un trib de lepre care au trăit numai din conspirațiile împotriva neamu- lui omenesc, te spurcă într-o clipă cu mare meșteșug ivrit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în special ca un popor lipsit total de cultură iar Zamolxe nu putea face excepție. Deja din acele vremuri a apărut la greci nebunia că ei sînt singurii care gîndesc deși foarte multe din valorile pe care pretind că au lăstărit de sub freză ele-nă, au fost luate de la egipteni, din culturile Asiei și de la geți. Ne lasă totuși o in-formație foarte prețioasă: geții erau monoteiști și zeul lor nu avea statui, asta cu siguranță că se știa cu mult înainte iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]