128 matches
-
bine cu Comisia- și aș adăuga aici cu Parlamentul- și care crede că metoda comunitară se află în centrul procesului de luare a deciziilor. Acest lucru este foarte important. Nu avem nevoie de un președinte al Consiliului care să fie lăudăros, să ne impresioneze pe toți și să încerce să ne păcălească. Avem nevoie de un președinte al Consiliului care să colaboreze cu noi în mod eficient. Bineînțeles, avem nevoie de un Serviciu pentru acțiune externă, nu doar din motivele menționate
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
te văd ca fiind arogant, alții că ai fi prea lăudăros. La urma urmei îți cunoști valoarea și nu trebuie s-o scoți prea mult în evidență. Lasă reușitele tale să vorbească despre tine! Doar nici ție nu-ți plac lăudăroșii... Leu Ca să scapi repede de o sarcină, deși nu ai nici un chef să te ocupi de ea, găsești cea mai ușoară scuză: spui că vei face tot ce poți! E promisiunea care se spune cel mai frecvent atunci când cineva vrea
HOROSCOP, luni, 5 decembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104741_a_106033]
-
penultima carte a lui Grahame și publicarea capodoperei sale, "Vântul prin sălcii". În timpul acestui deceniu, Grahame a devenit tată. Natura capricioasă și încăpățânată pe care a văzut că o are micul său fiu Alastair a făcut ca să-l transforme în lăudărosul Mr. Toad, unul dintre cele patru personaje principale. Personajul cunoscut sub numele de Ratty a fost inspirat de scriitorul și bunul său prieten, Sir Arthur Quiller-Couch. Grahame menționează acest lucru într-o copie semnată pe care i-a oferit-o
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
din Casă Viperinilor, iar tatăl lui, care lucrează la Ministerul Magiei, a fost unul dintre adepții lui Cap-de-Mort. Cu orice nu îi place la Hogwarts, Draco ia legătura cu tatăl său, Lucius Reacredință și acesta îi spune ministrului. Este un lăudăros care ar face orice numai că Dumbledore și Harry Potter să fie îndepărtați. Nu este silitor la ore, însă, la orele de poțiuni este favorizat de profesorul lui preferat, Severus Plesneală. De multe ori, prin laudă lui, a suportat multe
Draco Reacredință () [Corola-website/Science/310476_a_311805]
-
o evoluție progresivă graduală). Alte două persoane au fost de asemenea rănite de fragmente de la aceeași grenadă: Kubiš, soldatul ceh care a aruncat grenada, și un trecător, dar nici nu a arătat vreun semn de otrăvire Fiind cunoscută reputația de lăudăros a lui Fildes, că modificările efectuate asupra grenadei de 2 kg ar fi putut avea simplul scop de a o face mai ușoară și că toxina ar fi fost puțin probabil să supraviețuiască zborului și unei perioade de cinci luni
Operațiunea Anthropoid () [Corola-website/Science/322015_a_323344]
-
a descris relatarea lui Balmat ca fiind „cețos de romantică și în mare parte fictivă” și a citat patru analiști ai istoriei alpinismului care au găsit erori în versiunea relatată de Balmat. Shipton l-a descris pe Balmat ca fiind „lăudăros și îngâmfat” și a spus că „are un caracter vanitos și răutăcios. Succesul i s-a urcat la cap și în curând a început să amplifice rolul jucat de el.” Balmat a murit după ce a căzut de pe o stâncă în timp ce
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
prezentase drama familiei Filipovici în lucrarea memorialistică "Bucureștii de altădată". Familia Filipovici era originară din Piatra Neamț și fusese adusă la București de fiul cel mare, Nicu, pe care Bacalbașa îl descria ca un „tânăr chipeș, în totdeauna elegant, fanfaron, grandoman, lăudăros, (...) inteligent, însă incapabil de vreo afacere serioasă și lipsit de simț moral”. Acesta a sperat să se îmbogățească prin înșelarea unor cetățeni naivi să facă plasamente financiare într-o întreprindere englezească inexistentă și apoi în 1912, fiind urmărit de creditori
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
este o călugăriță plecată de la vreo mănăstire din apropiere. O acceptă totuși o vreme alături de ei, ca doică pentru cele două fete ale familiei, Rosemund și Agnes. Între timp, Kivrin încearcă să afle locul exact în care fusese găsită de către lăudărosul Gawyn. În viitor, boala lui Badri se extinde ca o epidemie și cuprinde întreg Oxfordul. Speriat că ar putea fi vorba despre un virus pătruns prin intermediul rețelei odată cu plasarea lui Kivrin, Gilchrist închide laboratorul, spre disperarea lui Dunworthy. Acesta este
Cartea Judecății de Apoi () [Corola-website/Science/323940_a_325269]
-
știe, ce ascund din frumusețea lor. O, voi cei ce credeți! Întoarceți-vă cu toții către Dumnezeu. Poate veți fi fericiți!"”(An-Nûr, 24:31) Mândria este definită ca intenția de a părea superior celorlalți, iar Allah nu-i iubește pe cei lăudăroși: „"Aceasta ca să nu vă mâhniți de ceea ce ați pierdut și nici să nu vă bucurați de ceea ce El v-a dat. Dumnezeu nu îl iubește pe lăudărosul îngâmfat".” (Al-Hadîd, 57:23) Islamul respinge frumusețea dusă la extreme, excesele în înfrumusețare
Halal și haram în islam () [Corola-website/Science/329085_a_330414]
-
intenția de a părea superior celorlalți, iar Allah nu-i iubește pe cei lăudăroși: „"Aceasta ca să nu vă mâhniți de ceea ce ați pierdut și nici să nu vă bucurați de ceea ce El v-a dat. Dumnezeu nu îl iubește pe lăudărosul îngâmfat".” (Al-Hadîd, 57:23) Islamul respinge frumusețea dusă la extreme, excesele în înfrumusețare, ceea ce implică modificarea caracteristicilor fizice cu care Allah l-a creat pe om. Coranul consideră acest lucru ca fiind inspirat de Satana, care îi îndeamnă pe aceștia
Halal și haram în islam () [Corola-website/Science/329085_a_330414]
-
de cultură", semnat Caton, II, nr. 286, 26 septembrie 1900. "Șișul unui doctor," semnat Caton, II, nr. 287, 27 septembrie 1900. "Deprinderi teatrale," semnat Caton, II, nr. 288, 28 septembrie 1900. "Tintoreanu", semnat Trubadur, II, n. 289, 29 septembrie 1900. "Lăudăroșii," semnat Caton, II, nr. 289, 29 septembrie 1900. "Ce-i și cu invidioșii," semnat Caton, II, nr. 290, 30 septembrie 1900. "Respectarea autorității," semnat Caton, II, nr. 293, 3 octombrie 1900. "Apucături orientale," semnat Caton, II, nr. 295, 5 octombrie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
mamei sale și, fie că studiază aici, fie că bate drumurile prin provincii, niciodată nu uită să-i scrie. — Se întâmplă adesea ca pe la vârsta de douăzeci și patru sau douăzeci și cinci de ani, dacă un om are mult curaj, să fie și lăudăros, iar dacă e blând, să fie un fătălău, comentă bătrânul. Ca și cum s-ar fi născut într-un grajd, uită curând ce le datorează părinților și apucă pe o cale egoistă. — Ei, bagă la cap că nu e numai un domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dojeni că nu fusese mai judicios, nu fiincă ar fi vorbit din rea voință sau teamă, ci pentru că el unul nu dădea prea multă importanță problemei. În plus, presupunea că ar fi dus la critici cum că Maimuțoiul era un lăudăros. Putea recunoaște în sinea lui: „Așa este; sunt puțin cam lăudăros.” Cu toate acestea, oamenii meschini și pedanți care, din cauza firii sale guralive, își făceau păreri greșite sau prejudecăți împotriva lui, n-aveau să-i fie aliați niciodată în ilustra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-i facă față. Un număr de oameni fură doborâți cu lăncile, aproape la picioarele lui. Observându-i ferocitatea și luptând cu disperare contra unor oameni care erau gata să apere până la moarte stindardul comandantului lor, chiar și cei mai violenți lăudăroși din trupele atacante sparseră încercuirea, deschizând un drum spre poalele muntelui. — Aici sunt! Vine însuși Katsuie! Dacă Hideyoshi e pe-aici, să vină în fața mea, călare și singur! Haide, ieși, mutră de maimuță! țipă Shosuke, în timp ce cobora drumul în pantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
altceva. Probabil, oricare dintre tinerii cu sombrero care se plimbă dumineca în piețele orașelor făcând ocheade fetelor e gata să-și dea aere de păun dacă vine vorba despre numărul iubirilor sale. Și n-ar trebui să-l socotim un lăudăros cu pretenții de macho. Vorba unui înțelept, el minte cinstit și cu bună credință. Iar dincolo de plăcerea de a se lăuda există un adevăr care nu-l privește numai pe el. Întrucât, fără pretenția de a face din asta filozofie
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Vă rog, nu insistați! se apără Mihai cu îndîrjire. Am băut seara asta ceva și mi-i că stric totul dacă... Ce-ați băut? insistă Muraru. Niște... vodcă minte Mihai, fiindu-i jenă să pronunțe cuvîntul whisky, să nu pară lăudăros. Bine, o vodcă! hotărăște Muraru și pleacă spre bar, de unde se întoarce cu o sută de vodcă și un pahar cu apă. Rămași singuri în cele două fotolii de lîngă măsuță, că bărbatul care mai era cu Muraru se scuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Lama avea taman un sfert de metru. A prins-o În nituri, Între două prăsele din lemn de sânger. A așteptat să vină noaptea și s-a pus la pândă, pe poteca din spatele școlii, spre cimitir, pe unde știa că lăudărosul Își scurta drumul spre casă. Ăla n-a Întârziat prea mult, mergea clătinându-se din pricina beției și n-avea nici o grijă. Enin cel tânăr l-a trântit Între buruieni, i-a proptit cuțitul În burtă și o mână pe gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când te-ai proptit a treia oară, câți centimetri ai vârât, mă? Zece? Cinșpe? Sau a Încăput toată mătărânga?» - și, scurt, l-a Înjunghiat În burtă și i-a răvășit mațele. «Nu eu, nu eu, am mințit», apucase să strige lăudărosul Înainte să primească toată lama. «Știu», a răspuns Enin cel tânăr În timp ce scotea oțelul plin de borhot și sânge, «da’ nu trebuia să minți În gura mare...» A plecat și l-a lăsat horcăind În buruienile de la marginea potecii. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chiar mi se pare că nu a murit de tot. Hai, mergeți la casele voastre... Țineți-vă mâinile acasă și voi nu-i Întărâtați. Pe drum ziceți bună ziua. * * * Cu mulți ani Înainte de a fi arestat și anchetat pentru Înjunghierea unui lăudăros și rostitor de vorbe rele și ocară, Mihai Enin, cel căruia nimeni nu-i scornise poreclă, stătea cam deoparte și-i privea pe ceilalți băieți cum se jucau la zbor. Marele meșter Titel Îi lăsa, pentru câțiva mărunței, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Titel strângea parașuta, băieții plecau la casele lor, răvășiți de vorbele lui Odraslă. Scăpase și de data asta nebătut. Mihai Enin nu mai ceru să zboare. Îl durea sufletul și se simțea sfârșit. Tot nu izbutise să-l nimicească pe lăudăros. Lăsă pe mai târziu acea cumplită treabă și o luă spre casă. Pe drum Îl potopi o nedumerire care Îl zăpăci și-l aruncă În Îndoieli: de ce nu-i pusese nimeni și lui o poreclă? * * * Nu departe de locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
picioare avânturile armăsărești ale negustorului și Împunsăturile mădularului său ce ar fi putut-o străbate până la gât. Femeia se arătă gata să Încerce cele spuse de Tatapopii, Însă se Îndoi că, la sfârșit, targa i-ar fi fost ei trebuincioasă. Lăudărosul ar fi dat dovadă de prevedere dacă și-ar fi pregătit sicriul, căci, după Încăibărarea cu ea, n-avea cum să rămână În viață. Bătrânul nu-i Întoarse vorba și o luă, domol, către fundul autobuzului. Abia după ce făcu trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Proust prin „inovație”, ci mai ales prin încadrarea lui în marea tradiție a romanului. La urma urmei, și despre Ulysses al lui Joyce aproape că se poate spune același lucru (oricât de ilizibilă și fără alți cititori decât snobi și lăudăroși îi pare această carte maestrului Cioculescu, a cărui sinceritate și libertate de spirit merită însă și în această privință toată simpatia și stima). Dar în ce privește Finnegan’s Wake, de ce să mă laud? Puținul cât am încercat a citi din această
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ironia implică o anume postură enunțiativă față de un context precis, trimite la un anume comportament ambiguu, la o anume stare de spirit. Este interesant de amintit că, în teatrul comic al lui Aristofan, eirôn-ul era mincinosul, construit în opoziție cu lăudărosul. În fabulele grecești, eirôn-ul nu e doar mincinos, el este și viclean, altfel spus, e o variantă de trikster care, deși slab în aparență, câștigă întotdeauna prin inteligență. Retorica a definit ironia ca pe o inversiune semantică: se spune contrariul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
creier. Stătea aplecat asupra mea, zâmbitor încă și acum, și fără să-și fi luat mâna stângă de pe birou, îi auzeam glasul ca de la mari depărtări. La fel de agresiv - pentru început doar în limbaj - este și Mendy Menendez. Plin de bani, lăudăros, sigur de puterea conferită de avere și prietenii înarmați, Menendez este copia perfectă a lui Gregorius - doar că mai bine îmbrăcat. Disprețuitor, el îi aplică lui Marlowe câteva etichete ce se vor ironic-disprețuitoare, dar care nu depășesc nivelul unei inteligențe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de bază - duplicarea și pocăința - pentru a-l absolvi, dacă nu total, măcar În cea mai mare parte, de vinovăție. Însă dincolo de toate variațiile În aprecierea sa, Demiurgul rămîne totdeauna ceea ce este În mod constitutiv, potrivit hermeneuticii gnostice: ignorant și lăudăros. Această insistență asupra a numai două trăsături fundamentale nu este fortuită. Dumnezeul biblic se bucura de un prestigiu atît de scăzut În ochii gnosticilor dintr-un motiv fundamental: acela că, potrivit exegezei lor, trebuia să nu-l fi cunoscut pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]