2,010 matches
-
lui Adrian Năstase, "Academia Cațavencu" din 17-23 iunie 2003 scrie lucruri cu adevărat spectaculoase. Dar cea mai stupefiantă inițativă a d-lui Timofte, care dovedește nu doar gradul de putrefacțe în care a intrat sistemul legislativ din România, ci și lașitatea factorilor decizionali, incapabili să ia o măsură, cât de mică, împotriva unuia din cele mai grave abuzuri din perioada post-comunistă, s-a petrecut într-o chestiune de-o maximă gravitate. Se știe de mai multă vreme că integrarea României în
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
ilustrat și de recentele alegeri parțiale locale, în care PSD-ul a înhățat totul este, desigur, și consecința oboselii, retragerii sau abandonului multora dintre cei care, la începutul anilor ’90, ar fi putut salva țara. Amestec de resemnare, comoditate și lașitate, plecarea lor a lăsat liber unei haite bine organizate, cu un miros al banilor dezvoltat de îndeungi exerciții de prăduire și cu o lipsă de rușine ce-i coboară în tagma animalică. Dacă mă înspăimântă ceva în România acestui moment
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
extremă lentoare, aliații vor intra în impas. Superioritatea covârșitoare a tehnologiei americano-engleze anula orice speculație privind deznodământul operațiilor militare, dar pulsațiile sinucigașe pe care Occidentul și le încurajează de ani buni mă gândesc la "pacifismul" cu nuanțe de comunism și lașitate care-a cuprins lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se vorbea de cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre decimarea aliaților în eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
fi, într adevăr, atitudinea cea mai cuminte, iar atunci când putem sta departe de primejdii ar fi lucru necugetat și forțat din partea noastră să mergem să le căutăm<footnote Notă Pr. Teodor Bodogae: Se știe că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65), dar, cu toate că a scris Îndemn la martiriu, Origen recomanda prudență și evitarea măsurilor hazardate, de aceea nu-i de mirare că în Apologia despre fugă (trad. St. Bezdechi, Cluj, 1925, p. 79 ș.u.) Sf. Atanasie pare a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a cincea, I, 38-41, în PSB, vol. 13, p. 187) „Foarte mulți dintre conducătorii Bisericilor au îndurat cu mult curaj suferințe groaznice, oferind priveliștea unor lupte cu adevărat mărețe. Dar în schimb au fost cu miile și cei care, din pricina lașității, au amorțit sufletește încă înainte și de aceea s-au dovedit slabi chiar de la primul atac. În schimb, cei din ceata celor dintâi au suportat fiecare alte și alte chinuri: unul era bătut și biciuit fără milă, altuia i se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ocrotirea sa). Oamenii s-au împărțit, trecând unii deoparte, alții de cealaltă parte, și dându-și fiecare în vileag felul alegerii. Atunci le-a dezvăluit și omul acela minunat gândul ascuns de el în spatele șiretlicului, unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a șovăit a-și revizui propriile pagini. "Din păcate, continuă dl Mincu, în perioada postbelică, tocmai critica a dat dovadă de lașitate, promovînd un oportunism agresiv, dezonorant pentru criticii înșiși, dar și pentru autorii pe care i-au susținut sau pe care i-au combătut, de multe ori, cu argumente neloiale, extraliterare". Nu critica în întregime (ea îl conține și pe Marin
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
dau Femeii în Roz aș vrea De mîncare Zacuscă pe pîinea coaptă din liniștile mute Să vorbesc mai mult zic Dar nu asta vreau cu adevărat Vreau să scap nevătămat din fermentația de rumeguș A zilei Din traiectoria încrucișată a lașităților Pe care o marchez degeaba cu bold Din fantezia drăguță a femeii care crede Că totul stă în puterile mele Din lustrul mesei care e fericită cu el Cum aș fi și eu fericit Să mă înțepe o albină căzută
Litera A by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/5764_a_7089]
-
Emil Brumaru E-un înger ce apare numai vineri... E-un înger ce apare numai vineri și doar acelora ce nu-s grăbiți. În lături pînde, lașități, rețineri, Ne spune. Poruncesc din nou să fiți Mai blînzi cu roua, fluturii să-i țineți În palme ca pe-un dar dumnezeiesc; Nu vi-s de-ajuns arborii mari ce cresc În jur? Cînd fructe coapte voi culegeți, Sprea-a
E un inger ce apare numai vineri... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7867_a_9192]
-
că flota lui Mahomed nu putea pătrunde pe-acolo și sultanului nu-i rămânea decât să escaladeze stâncile cu toate cele 300 de vase ale sale trecându-le pe uscat din Bosfor în Cornul de Aur. vai nouă, timpul ca lașitate a veșniciei, o scriptoria în care istoria e rescrisă de la dreapta la stânga. invizibilă și înfricoșătoare splendoare, fregata evoluând ca o peniță ușoară printre tendoanele destinului, printre legatarii apocalipsei, neatinsă-n vreun fel de legământul flăcărilor, printre fructele și legumele deversate
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
din poartă ambasadei și-am să cad, simbolic, cu el în brațe, ciumit de glaonte adevărate și cu adevarat fericit. Lasă-mă, te rog eu, lasă-mă să mor cu steagul Americii în brațe. Lasă-mă să ispășesc pentru toata lașitatea și pentru toate crimele Americii!... (fragment din românul Lasă zilei scârba ei)
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
funcție în chip de emisari sau consilieri. Don Ruy Gomez de Silva îi invocă pe strămoșii din portrete sperînd, pe drept cuvînt că faptele mărețe ale acestora o să-i servească drept exemplu și o să îl ferească de a comite o lașitate fără seamăn. De fapt, pe cînd se laudă cu ei, el le imploră ajutorul, căci e gata-gata să trădeze. Prin chiar prezența lor - ca martori, prin discurs și prin portrete reînviați - de acea dată strămoșii îl salvează pe don Ruy
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Constantinescu grija de a nu clinti nici un fir de păr din capul vadimian a funcționat la fel de ireproșabil ca în vremurile lui Iliescu. Măcar această certitudine s-o avem: că România ultimilor treisprezece ani a beneficiat de-o admirabilă continuitate întru lașitate, compromis și nemernicie. Altminteri, ar fi fost greu ca un grupuscul de aventurieri ce se laudă în gura mare cu intenția de a trimite România în barbarie și izolare să fie tratat cu duhul blândeții. Calculul făcut de toată golănimea
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
prin cotloanele sufletului oricărui cetățean de azi, de ieri, de oriunde, de la oraș sau de la țară. se numește textul lui Martin Crimp. Și n-are nimic a face neapărat cu traiul rural, ci cu retragerea, cu ratarea, cu iubirea, cu lașitățile, neputințele și vinovățiile noastre. Care se pot întîmpla oriunde. Parcă sînt mai perverse, însă, cînd sînt făptuite de intelectuali fini, citadini, care își complică infinit trivialitățile, vulgaritățile, minciunile, care își contorsionează viețile și forțează prăbușirea în ridicol și derizoriu, în
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
Călin îl ține pe soț suspendat prudent pe ața minciunii. Iritare teribilă de ambele părți. Sufocare. Totul bine mimat, ținut în frîu într-un război al nervilor în care se cedează doar pe greșeala celuilalt. Slăbiciunile se adună. Culpele și lașitățile la fel. Se țin tari și joacă ipostaza cuplului perfect atunci cînd exteriorul pătrunde în casă prin repetatele telefoane ale unui așa-zis prieten. Recunoașterea păcatului se face numai pe jumătate. Apariția fetei nu este chiar o întîmplare. Dar cum
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
de pe crucea imaginară pe care o construiesc în fiecare noapte... S.G.: De cîte ori ați "înnebunit"? B.N.: Am fost nebun și... sînt nebun în continuare... înțeleg nebunia ca o stare pe care o trăiești pentru a trece niște praguri, obstacole, lașități, temeri care în mod normal nu îndrăznești și nu ai curajul să le depășești. Nebunia pentru mine este o probă inițiatică de maximă intensitate... riscul de a te arunca într-un rîu fără să știi să înoți... Cine n-a
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Șerban Anghelescu Nu am curajul scriitorilor de sentințe lapidare. Altminteri aș spune că în prologul celor O mie și una de nopți dezastrul începe prin ochi, se repară prin ureche și atât. Din lașitate, am să înșir câteva cuvinte cu iz de explicație. Fratele cel mic, Șahzaman, stăpânul veacului și al timpului, vede fața ascunsă a palatului său, reversul strălucirii, lumea întoarsă pe dos. Soția lui se desfată în miez de noapte cu un
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
331 a întors. Își scurtase traseul. Am fugit pînă la Hotelul Dorobanți. Și am întors privirea spre dreapta. Am dat cu ochii de o altă lume, paralelă cu cea din care veneam. Întotdeauna au conviețuit. Răul și binele, curajul și lașitatea, raționalul și iraționalul. Am sărit din lumea tăcerii în cea în care puteam vorbi. Liber. "Jos comunismul!" Și nu mi-a mai fost frică. Niciodată de atunci. Ce-a urmat, am mai tot povestit. De costumul meu nou s-a
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
buzunar), cu nefericita Albanie ori cu Ucraina, unde, pentru a protesta contra fraudei, lumea a fost silită să iasă în stradă. N-aș spune că ne aflăm în companie prea selectă, dar ne aflăm acolo perfect meritat: fără ingenuitatea, resemnarea, lașitatea ori complicitatea unei mari părți a populației, nici un guvern, din nici o țară din lume, nu-și poate face de cap.
Modelul sordid by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12202_a_13527]
-
vreme al revistei de tristă amintire "Săptămîna", Dan Ciachir a avut șansa (?) de a sta în apropierea lui Eugen Barbu în momente cruciale pentru cariera scriitoricească a acestuia (scandalul de plagiat care a urmat apariției romanului Incognito), i-a cunoscut lașitățile și orgoliile, prieteniile și rivalitățile literare, strategiile și tehnicile de dezinformare și discreditare a unor persoane, devenite într-o vreme cartea de vizită a revistei pe care o conducea. Despre "metoda" lui Barbu în bătăliile cu adversarii literari, Dan Ciachir
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
în funcții și mai mari, cu bani și mai mulți, cu privilegii la care nici ei nu ar fi visat vreodată. Coagulează, în continuare, complet nestingheriți, mizeria din noi, neputințele, frustrările, păcatele, minciuna, nerușinarea, amestecă inadmisibil valorile cu nonvalorile, încurajează lașitățile, oportunismul, cîntatul în slăvi. Viguros. Scîrbos. Uneori, în asemenea context, mă frec la ochi și cuget îndelung: în ce an sînt, de fapt? Dacă nu ar exista morții de atunci, nu ar fi, poate, atît de grav, de dureros. Așa
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
arabi (cărora stânga iresponsabilă din atâtea și atâtea țări europene - în frunte cu Franța - le cântă în strună) nu am nici o ezitare să aleg. După cum între tabla lui Moise și mitraliera lui Arafat voi alege întotdeauna curajul minții și nu lașitatea crimei politice transformată în rațiune de stat. Într-o lume putredă, America lui George Bush îmi pare a fi una din puținele oaze de luciditate și de speranță.
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
nepoților parcă are altă miză. Ca un Pierre Menard, cititorul abia al ediției a doua va citi aceeași carte citind în același timp alta. Sigur că impresionează sinceritatea aproape impersonală cu care nu cruță nici o eroare, nici o stridență și nici măcar lașitățile - cu atât mai mult cu cât e greu acum de imaginat cum a apărut cartea în comunism -, dar mai important mi se pare nu actul autodenunțului în sine, cât perplexitatea care generează scrierea lui atât de conștiincioasă, tensiunea insinuată între
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
regret, fără durerea unui sacrificiu. Situația era simplă. A te chinui pe marginea ei ducea la o melodramă mediocră sau la duplicitate împotriva firii." Radu Cosașu nu țintește gloria curajului de a-și fi recunoscut atât de categoric greșelile și lașitățile, cu atât mai puțin nu așteaptă compasiune pentru tinerețea lui trădată de o iluzie uriașă și, în nici un caz, nu încearcă să bagatelizeze gravitatea ideologiei atât de nocive a epocii sau, și mai rău, să umanizeze cumva însuși comunismul. Tânărul
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
greoi cu cei din jur, mai ales cu cei pe care nu-i cunoștea. Revolta care se aduna în el va răbufni în 1920, când se izolează de compatrioții participanți la războiul cu Rusia. Spaima de serviciul militar sau o lașitate neînțeleasă l-au plasat în marginea evenimentelor. Se înstrăinează astfel și pentru prima dată, umilit și indignat, se refugiază în anarhie și cinism, împotrivindu-se în felul acesta statului și altor evenimente de asuprire colectivă a individului. Acum, va redacta
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]