9,004 matches
-
științe se circumscriu ideii În sine, datorită profunzimii obiectului identificabil filosofia și morala. Caracterul de generalitate cu care acestea operează, le-a determinat să-și stabilească un limbaj separat, adesea, bazându-se pe determinările ființei de către psihologie. Secolele al 19 lea și al 20-lea, din mileniul trecut, au dezvoltat spectaculos psihologia și câmpurile sale derivate, ajungându-se ca doar morala să mai pâlpâie (retrasă) În politică și justiție. To a t e a c e s t e a , ș
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
au reușit să rezoneze cu sentimentele și atitudinile personajelor. Mi-aș fi dorit ca soliștii să nu fie doar cântăreți de operă, ci să devină actori, astfel Încât comportamentul și gesturile lor să se Întrepătrundă cu muzica și libretul pe care lau interpretat. Din punct de vedere vocal, mulți dintre soliștii din distribuție au strălucit, În special Valentin Marele În rolul lui Amonasro, Octavian Vlaicu de la Opera Națională Timișoara În rolul lui Ramfis și Liliana Mattei Ciucă de la Opera Națională Română Cluj-Napoca
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
acceptată de cercetătorii unor domenii asemănătoare din spiritualitatea românească și nici de către cercetătorii europeni. Nimeni nu vorbește astăzi de o icononografie, de o arhitectonică, de o liturghie de tradiție bizantină, termenul bizantin apărut el însuși ulterior, în secolul al XIX - lea referindu-se la tiparele consacrate în perioada existenței imperiului bizantin. În plus dacă ar exista o „muzică de tradiție bizantină” ar trebuie să existe și „moduri de tradiție bizantină”, ceea ce evident este o aberație, contrazisă de specificul acestei muzici ce
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
căror subiecte țineau seama de o anumită zonare a fondurilor, sau de apartenență lingvistică a materialelor analizate, dintre acestea văzând lumina tiparului cele datorate tinerilor Ozana Alexandrescu<footnote Alexandrescu, Ozana - Catalogul manuscriselor muzicale de tradiție bizantină din secolul al XVII - lea, București, 2005; footnote>, Constantin Secară<footnote Secară, Constantin - Muzica bizantină, doxologie și înălțare spirituală, București, Editura muzicală, 2006; footnote>, Ion Isăroiu<footnote Isăroiu, Ion - Ghelasie Basarabeanu personalitate marcantă a muzici bizantine, Pitești, Editura Universității din Pitești, 2008 footnote>, Alexăndrel Barnea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
doxologie și înălțare spirituală, București, Editura muzicală, 2006; footnote>, Ion Isăroiu<footnote Isăroiu, Ion - Ghelasie Basarabeanu personalitate marcantă a muzici bizantine, Pitești, Editura Universității din Pitești, 2008 footnote>, Alexăndrel Barnea<footnote Barnea, Alexăndrel Muzica bisericească în Moldova secolului al XIX - lea, Iași, Editura Sf. Mina, 2009; footnote>, cărora se adaugă studii consacrate manuscriselor de muzică bizantină, începând cu Constantin Erbiceanu, Alexandru Iațimirski, episcopul Melchisedec, I. D. Petrescu și ajungând la Margareta Cervoneac, Marcel Spinei, Vasile Stanciu, Gheorghe Neacșu etc. Recent, Universitatea de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
care invită la punerea în circuitul științific și în practica de cult a unui prețios fond muzical liturgic românesc. Manuscrisele lui Dimitrie Vulpian mi-au furnizat date pentru creionarea acestui pe nedrept uitat muzician român, de la sfârșitul secolului al XIX - lea, care a obținut pentru culegerile sale de folclor muzical, premiul Academiei Române, din anul 1886, Medalia de aur (hors concours) la Le Félibrige Latin, din Monpellier, în 1891, Medaia de bronz a Expoziției Universale de la Paris, din 1900 și Premiul Société
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cele 178 file alte 500 melodii, acesta din urmă neavând un număr de inventar. Pe fila I a Manuscrisului nr. 61 am găsit explicația prezenței la Sinaia a acestor importante documente din deceniile VII și VIII ale secolului al XIX - lea: „Pentru Bibliot(h)eca din Sf(ân)ta Monastire Sinaia hărăzit-am acest volum ce conține 500 de hore inedite, culese de mine în timp de 22 de ani din toate țările locuite de români, 1 Martie 1906. București, Autorul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi studiate și repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII - lea - ci mai ales dacă l privim din punctul de vedere
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII - lea - ci mai ales dacă l privim din punctul de vedere al conținutului, cuprinzând: chinonice de toate tipurile, heruvice, dar și polielee. Urmează un manuscris al lui Gheorghe Căciulă, dascăl la biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Muscel, unde dascălul său, Costache
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
an, predate și învățate, ale (lui) Popescu Costache de Georgie Căciulescu și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și a celei a dascălului său, Anton Pann, aici găsindu-se alte șase manuscrise purtând numere din inventarul dascălului brașovean, dintre care patru sunt autografe. Lăcaș multisecular de rugă și reculegere, Mănăstirea Sinaia a devenit spre sfârșitul secolului al XIX - lea locul de rugăciune al familiei regale, care-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din anul 1893 și se mențin și în prezent. Printre cei mai importanți dirijori de cor trebuie amintiți: Toma Iliescu, fost corist al Operei Italiene din București, Atanasie Verzianu, autor de manuale didactice de muzică, de la sfârșitul secolului al XIX - lea, cum l-am prezentat într o lucrare de specialitate<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, E. D. P., 1995, p. 272. footnote>, Gheorghe Constanțiu, absolvent al Conservatorului din Iași, care aducea în mănăstirea de la poalele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
absolvent al Conservatorului din Iași, care aducea în mănăstirea de la poalele Bucegilor duhul cântării corale promovată de Gavriil Musicescu etc. Mănăstirea păstrează portretul votiv al zugravului Pârvu Mutu, care a pictat și bolta naosului bisericii voievodale (sfârșitul secolului al XVII - lea) și în curtea veche a mănăstirii se găsește mausoleul primului ministru din perioada primului război mondial și care a avut un cuvânt greu de spus în realizarea Marii Uniri, Take Ionescu, descendent din Ploiești. Nu poate fi trecut cu vederea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Colocvii 1993 - 1994, Festivalul internațional “Festum musicae” Iași, Filarmonica “Moldova”, 1995, pp. 67 - 79; footnote> și 1996, într-un material publicat la Iași<footnote Vasile, Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a secolului al XX - lea, în: Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1996, pp. 158 - 183; footnote>, urmat de un altul, la București<footnote Vasile, Vasile - Centenar Dimitrie Suceveanu, în: Muzica, București, s. nouă, An XI, nr. 2 (42), aprilie - iunie 2000
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote>, Nu întâmplător în biblioteca mănăstirii se găsesc cărțile capitale de muzică de cult tipărite în secolul al XIX - lea, unele chiar în mai multe exemplare, o bună parte provenind de la psaltul mănăstirii din ultimele decenii ale secolului, Neofit: Anastasimatarul, Irmologhionul și Theoreticonul lui Macarie Protopsaltul, tipărite la Viena, în 1823, tomul al II - lea al Antologiei, tipărit la Buzău
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
tipărite în secolul al XIX - lea, unele chiar în mai multe exemplare, o bună parte provenind de la psaltul mănăstirii din ultimele decenii ale secolului, Neofit: Anastasimatarul, Irmologhionul și Theoreticonul lui Macarie Protopsaltul, tipărite la Viena, în 1823, tomul al II - lea al Antologiei, tipărit la Buzău, în anul 1827, tot al lui Macarie, alături de cele ale lui Anton Pann: cele trei tomuri ale Noului Doxastar (1841 și 1853), Irmologhionul sau Catavasierul (1846), Păresimierul (1847), Liturghierul (1847), Heruvico-Chinonicarul (1847), Anastasimatarul (1847), Priveghierul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
file, pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări ce răspundeau unor necesități liturgice practice, printre ele numărându-se Anastasimatarul lui Anton Pann - Manuscrisul nr. 1143 - în care apar alte kekragarii, scrise în deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea, Doamne strigat-am... glasul VI caligrafiat în Anastasimatarul lui Anton Pann - nr. 1143, f. 87 sau Păresimierul aceluiași Anton Pann Manuscrisul nr. 1135 - în care același caligraf a transcris cântări pentru Postul Mare. Așteptăm cu interesul cel mai justificat prima
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
aceste antologii, mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu de datare a unor cântări datorate lui Neofit, deși practica arată prelungirea scrisului chirilic în unele cazuri chiar și în secolul al XX - lea. Dintre creațiile copiate în aceste antologii - multe traduceri sau preluări din alte culegeri similare care circulau în epocă - merită amintite cele aparținând marilor psalți constantinopolitani: Petru Lampadarie, Grigorie Lampadarie, Petru Vizantie, Theodor Fokaeos sau unor psalți de limbă greacă stabiliți
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mărimurile de la Botezul Domnului „compuse, de mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă versiune a creațiilor ce pornesc de la sfârșitul secolului al XIV, datorate lui Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45 este singurul document bilingv greco - român, un antologhion caligrafiat tot de Nicolae Ivanovici, în deceniile de mijloc ale secolului al XIX - lea, intitulat Rânduiala vecerniei când se face priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
lui Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45 este singurul document bilingv greco - român, un antologhion caligrafiat tot de Nicolae Ivanovici, în deceniile de mijloc ale secolului al XIX - lea, intitulat Rânduiala vecerniei când se face priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă Veniți să ne închinăm... Fila de titlu a Ms. greco - românesc nr. 45, caligrafiat de Nicolae Ivanovici, cu începutul anixandarelor Într-o situație asemănătoare sunt
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
copertă următoarea însemnare edificatoare pentru această apartenență: ,,Aceasta este dintre cărțile subsemnatului Georgie Ucenescu al Muzicii religioase în al 3-lea an auditor(u), 9 februarie 1853 București”. Mai important rămâne faptul că pe ultima filă a tomului al III - lea al Noului Doxastar apare anti-acsionul Schimbării la față compus după tipicul cel nou din București de Georgie Ucenescu(l), la anul 1854 August 3, modul Ni, o nouă probă a activității creatoare a psaltului brașovean. Un important document muzical rămâne
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de artă ale cântărețului greco român(u) or(todox): culese și scrise din biblioteca musicală a d-lui Anton Pann de elevul d sale George Ucenescu scrise pentru a sa perfecționare. București anul întai(u), 1850 sem(estrul al) 2 lea”. Manuscrisul grecesc românesc nr. 44 pare a fi după titlu un volum VIII, sau a opta carte dintr-o serie neprecizată: T. VIII La prasnice mari și mijlocii cântări bisericeșci greceșci și românești ale cântărețului român(u) George Oucenescu elev
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
renunță la paralelism, se detașează de vocea principală (devenită tenor) și se îmbogățește melismatic (ornamente improvizate). Gymel-ul (din latinescul cantus gemellus adică cântec geamăn) este un gen variat al organum-ului, dar caracteristic muzicii englezești apărut în secolul al Xll lea. Faux-bourdon (polifonie paralelă) de terțe și sexte, în care terța inferioară trece deasupra melodiei principale constituie avatarul final al gymel-ului. În secolul al XIII-lea și al XV-lea, va apare Conduit-ul (conductus), o compoziție religioasă, care își are originea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
-lea și al XIV-lea, pe baza conduit-ului (conductus) ia naștere principalul gen polifonic francez, Motetul, genul cel mai important și procedeul de emancipare cel mai îndrăzneț al muzicii medievale. Destinat exclusiv, în secolul al XlV-lea și al XV lea, serviciului liturgic, motetul va solicita, în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, din ce în ce mai mult instrumentele, influențând mai ales în Italia genuri, precum messa -> ricercar, anthem -> oratoriu -> cantata, iar în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea un
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]