256 matches
-
când se dorește îmbunătățirea aspectului estetic al arcadei dentare, trebuie avute în vedere și criterii de iluzii optice. -dintele (incisivii) pare mai lung dacă mărim ambrazurile incizale, dacă realizăm șanțuri verticale pe fața vestibulară; -dintele pare mai voluminos când fața labială este plană; -unghiurile incizale mai rotunjite și fețele vestibulare (labiale) mai convexe dau aspect mai feminin; -centralii trebuie neapărat să fie egali și simetrici; -la incisivii laterali, asimetria discretă nu deranjează; -microrugozitățile nelustruite sunt placofile și produc discromii (și gingivite
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
8 diametru. Este asemănător croșetului Ackers. Pe lângă încercuire și retenție asigură și sprijinul. -Croșetul alveolar (muco-alveolar) Se prezintă sub formă de două anse din sârmă situate pe versantul vestibular al procesului frontal de o parte și de alta a frenului labial superior la distanță de mucoasă. Retenția este în funcție de retentivitatea procesului alveolar și de tonicitatea musculară. c) Croșetele simple metalo-acrilice Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
epiteliul gingival posedă o toleranță remarcabilă în contact cu materialul șeii corect adaptat și perfect lustruit, și mai ales dacă porțelanul e perfect vitrificat. Rumpel recomandă o modelare a corpului de punte astfel încât pe secțiunea transversală să fie lentiform, fețele labială și linguală unindu-se într-un ungi ascuțit, iar în raport cu creasta se face chiar la muchia crestei alveolare ca să nu ia naștere unghiuri inaccesibile curățirii. Prelucrarea finală a punții va trebui efectuată cu multă grijă, o atenție deosebită acordându-se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
specifice, insistându-se și pe diferențierea fonematică. S-a asociat apoi fenomenul pronunțat corect cu simbolul său grafic grafemulă. Fonemele au fost apoi introduse în silabe, apoi în cuvinte, în poziție inițială, finalși mediană, făcându-se permanent exerciții de citire labială, antrenament fonoarticulator și analizși sintezfonetică. De altfel, principala metodfolosita fost cea foneticanaliticăsintetică. S-a urmărit și adaptarea de către copil a unei intonări, a unui ritm și accent adecvat al vorbirii orale reflectate. Dupautomatizarea sunetelor deficitare s-au pronunțat cuvinte mono
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o probce const dintr-o dictare a unui text în condiții normale vorbire clarși expresivă, cerutde semnele de punctuație și cu rostirea în mod ritmic și rar a cuvintelor, tocmai pentru a i se da subiectului posibilitatea de a citi labial cuvinteleă. Într-o altzi i s-a cerut sscrie dupdictare un text care era analizat și sintetizat fonetic succint într-un timp mediu și fărmulte reveniri asupra conținutului textuluiă. Diferențele nu au fost semnificative în vreme ce prima dictare arăta clar problemele
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prognostic favorabil prin tratament, netratat (fig. 1.52). Bolta palatină este ogivală, simetrică în plan transversal și verical, cu 4 perechi de rugi palatine. Vestibulul oral mandibular este liber, suplu, fără formațiuni patologice. Se observă plici alveole jugale și fren labial superior subțiri, cu inserție joasă în raport cu coletul dinților, unică. Arcada dento-alveolară mandibulară este edentată total, creastă edentată resorbită (clasa V Atwood), clasa B Mitch. Examenul ocluziei statice și dinamice arată o gravă alterare a parametrilor ocluzali determinată de absența unităților
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova. Pentru prima variantă s-a propus ca etimon un posibil plural *moldavă a lui moldă, moldău, devenit Moldaua („valea pietroasă“), și evoluat fonetic (din cauza vocalei labiale u) și ana logic (prin încadrarea în seria numeroaselor toponime slave terminate în -ova, -ava) la Moldova. Pentru a doua variantă, care ni se pare mai plauzibilă, traseul etimologic ar fi pornit de la mold, moldă, moldău, cu sensul de „ridicătură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pronunțat ș. De altfel, și alte denumiri păstrate din traco dacă au în final ș (caracteristic, un fel de locativ, se pare, în paradigma substantivului): Criș, Argeș, Someș, Mureș. B sau f intervocalic trebuie citite m, fiind, ca și acestea, labial (nazalitatea traco-dacică putea să nu fie „auzită“ de scribii greci sau latini). Există, de fapt, păreri care susțin că în traco-dacă, în mod frecvent, b a evoluat la m. „Confuzia“ b/m în textele grecești mai este întîlnită și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
produsă de prezența, în hotentotă, a unor consoane numite „clicuri“, a căror pronunțare este însoțită de o inspirație, nu de o expirație, ca în cazul consoanelor obișnuite, asemănătoare cu plescăiturile din limbile europene (zgomotul sărutului este un fel de clic labial, iar pentru a îndemna caii se folosește un fel de clic bilabial). În română, cuvântul gnu vine din franceză, adaptat după pronunțare. Satana are, la originea îndepărtată, cuvântul etiopian sajẹtăn „dușman“. Pătruns în ebraică, a luat forma satan și, pe lângă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înlocuit forma veche. Din lat. labium am împrumutat și noi termenul labie „buză“, folosit mai ales în botanică, referitor la forma florilor unor plante ale căror petale sunt dispuse ca niște buze. Din aceeași familie fac parte derivatele cu sufixe labial „care aparține buzelor“, a labializa „a pronunța cu o mișcare suplimentară a buzelor“, labiat „care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia, ca niște buze“. brâncă Cuvântul brâncă, cu sensurile „mână, labă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slav, sorab, șop. În al doilea rând observăm că lichida poate fi descoperită (fără element introductiv) sau poate chiar lipsi: leah față de poleci, ruși față de pruși, anți față de alani. În al treilea rând, că ea este urmată frecvent de sunete labiale: slav, serb, sarm, șop, Sofia. Este de remarcat în cele din urmă amplificarea cuvântului cu un element introductiv pseudoprefixal care are la bază elementul sonor introductiv în pronunțarea lichidelor, element numit, pentru greaca veche, spirit. Acesta a preluat în unele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sticlă). De asemenea, la nivelul cavității bucale se întâlnește în IA sindromul sau triada Muller compusă din: 1)alternante de înroșire și paloare a luetei; 2)oscilația sistolică a limbii; 3)apropierea sistolică a amigdalelor și pulsația lor. Cianoza mucoasei labiale și vestibulare este aproape constant întâlnită în stenoza mitrală (SM). Aceasta se produce din cauza unor tulburări circulatorii, datorate îngustării suprafeței orificiului mitral la < 1 cm2. Creșterea presiunii în venele și capilarele pulmonare accentuează și mai mult cianoza, care se observă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
periferică și tumefierea buzelor, rezultând un aspect asemănător unui african (negroid). Bolnavul, ce are cord pulmonar, are facies cianotic, cu pleoapele ușor edematiate, având aspectul unui om obosit. Mucoasa bucală este roz-cianotică, mai ales în perioadele de decompensare, iar mucoasa labială este de colorație albastră-violacee. Colorația cianotică survine din cauza concentrației peste limita normală a hemoglobinei reduse în sânge datorită stazei cronice. Hipoxia de la nivelul cavității bucale antrenează dezvoltarea florei microbiene fuso-spirilare, în special la nivelul alveolei dentare (pioreea alveolară). Se întâlnesc
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tratament cu un analgezic major și/sau anestezic local sau chiar o întrerupere a medicației. Erupțiile la medicamentele fixate în cavitatea bucală apar inițial ca zone de edem și eritem, care duc la ulcerații localizate, nespecifice (fig. 4.12). Mucoasa labială este cel mai frecvent implicată. Ulcerațiile mucoasei bucale sunt un efect advers comun la o mare varietate de agenți, ce includ beta-blocantele, derivații tiazidici etc. Hipertrofia gingivală Hipertrofia difuză gingivală (fig. 4.13) sau creșterea exagerată a țesuturilor gingivale a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
zonele afectate initial. Infecțiile genitate cu HSV 2 determină mult mai frecvent recidive, comparativ cu cele produse de către virusul HSV 1. - Infecția orofacială cu virusurile HSV se manifestă cel mai frecvent sub forma unei gingivo-stomatite sau a unei faringite; herpesul labial reprezintă de obicei o manifestare a recurenței infecției cu virusul HSV 1. Semnele și simptomele se pot extinde pe o perioadă de maxim două săptămâni și includ următoarele: febră, dureri musculare, stare de indispoziție generală, mărirea de volum a ganglionilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
regiunii laterale ale limbii. Raportată în studii cu o prevalență de 20-25%, aceasta crește odată cu scăderea nivelului limfocitelor CD4, fiind un factor predictiv pentru progresia bolii. Virusul Herpes simplex poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Herpes simplex poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul 8, este cea mai frecventă formă de malignitate intraorală asociată infecției HIV. Aspectul clinic este al unei leziuni angiomatoase sau ulcerate localizată cel mai des
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor la nivelul regiunii paraaxiale a buzei superioare explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]