4,444 matches
-
satisfacțiile, "norocul", printr-o suită de mulțumiri ce exclud orice reziduu luciferic: Tot ce mi-am dorit, am avut./ Călătorii/ imposibile și prietenii stelare, alianțe cu/ înaripații și sobolii tainici. Sărbători fără/ seamăn și prilejuri fericite de a pătrunde/ în labirint. Extaze și zboruri dincolo de/ lizieră. Puțini au fost atît de norocoși./ Ajunsesem să cred că miracolele fuseseră/ născute pentru mine" (Ușor, ca într-un vis). Imboldul său decisiv îl constituie iubirea, situată fie și într-un context modest, casnic, defel
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
mosor/ firul de sînge/ vei ajunge pînă la suflet// și trei oglinzi pînă la cinci/ își vor dezbrăca spatele/ vopsit cu negru" (ibidem). Dacă unele asocieri lunecă încă spre prețiozitate, deși în aceeași manieră bizară a monomaniei ("o cutie cu labirinturi/ duce spre tine//chiar nesfîrșitele vitralii/ de pe suprafața unui punct" (ibidem), predomină constatările simple ale unui suflet regresiv, stupefiat parcă de elementarele date oferite de simțuri: "ce rost ar avea să te sperii/ atunci cînd o măslină se rostogolește/ către
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
veștejite de grotescul imagistic ce trădează o conștiință damnată, înaintînd în materia suavă precum viermele într-un fruct: "o linie zgîriată pe zidurile cantonului/ de mîna unui copil/ ajunge din urmă acceleratul// și apoi ne putem juca în liniște/ cu labirintul finlandez// fără să ne pese cine va spăla/ diseară/ dinții celui mort/ astfel încît sufletul/ să plece curat de pe limbă" (camera de subsol sau răscumpărarea). O sinteză a celor două impulsuri, purificarea prin reîntoarcerea la elementar și impurificarea prin grotesc
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
se prefac a ignora. Trebuie să convenim mai întâi - e un simplu truism - că nu e nimic mai indiferent la ce-l înconjoară, dar și mai tolerant așijderi, decât un cadavru. Nimeni nu admite mai ușor ca el creșterea prețurilor, labirintul administrației, dezastrele serviciilor publice, nedreptățile justiției, ironiile tinerilor, lipsa de vlagă a bătrânilor. Or, în civilizațiile avansate, în care toate progresează sau par a progresa, trebuie să recunoaștem că moartea nu urmează aceeași curbă ascendentă. Nu e vorba aici să
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
prin discursul - mereu performativ - al celorlalți). Toți - fii ai unor personaje demult moarte și/sau demult mitice. Care-i sufocă, de departe, prin statura lor impunătoare sau considerată astfel. Vicontele de Bragelonne e, în același timp, un bestiar și un labirint. Poate și fiindcă mamele lipsesc. Iar personajele le caută, cu înfrigurare, dar zadarnic. Nu doar Raoul nu are mamă. Și pe acest criteriu, al absenței mamei, e posibilă substituirea, într-o carceră de la Bastilia, dintre un episodic țap ispășitor, Seldan
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
găsește mama (de altfel, exclusiv spre a se plînge) e Philippe d'Orléans, efeminat și homosexual. Povestea spusă de naiadă și driadă e reluată, din multiple perspective, pe nenumărate zeci de pagini. Este, de fapt, în centrul intrigii și al labirintului. Și aici, în codrii de la Fontainebleau, în relatările atribuite unor nimfe, și oriunde în altă parte, zi, și noapte, personajele se urmăresc, se rătăcesc, se spionează, se confruntă, se confundă. Sînt lupi, mistreți sau căprioare. Vînători, vînați. Vicontele de Bragelonne
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
e un roman ce joacă pe identități, pe nume, pe scrisori și pe tăceri. Toate - performative și ucigătoare, ca vorbirea. Personajele - indiferent dacă apar ca oameni, zei, mistreți, grifoni - sînt totdeauna umbre sau fantome, vise sau statui. Și în centrul labirintului și la răscruci se află nu numai mormîntul, ci și închisoarea. Prea puțini sînt cei care nu trec pe acolo. E destinul fiecărui personaj și toți o știu sau o presimt. Destin pe care îl asumă, dar, în general, încearcă
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
închisoarea. Prea puțini sînt cei care nu trec pe acolo. E destinul fiecărui personaj și toți o știu sau o presimt. Destin pe care îl asumă, dar, în general, încearcă să îl uite, fiecare după posibilități. Iar dacă, nocturn, omniprezentul labirint este contracarat de închisoare, diurn - îi este contrapusă Curtea, adică simulacrul ordinii. Curtea lui Louis XIV este un bal mascat interminabil, cu schimbări perpetue de parteneri care prind fluturi (sic!), cu neîncetate urmăriri, balete, jocuri de noroc, dar și cu
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
cerc, cel mai îndepărtat de Dumnezeu. E greu să vorbești despre romanul lui Nádas Péter, nu e o carte generoasă pentru cronicari (sau dimpotrivă, e prea generoasă), în primul rînd pentru că oferă mai curînd virtualități decît certitudini într-un adevărat labirint cu multe piste false, prin acaparanta strategie a narării cu vocea unui copil. E ca și cum o cameră de luat vederi ar fi înregistrat singură tot ce se petrece, iar cel care face montajul și comentariul e cititorul, nu autorul; există
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
romanul este scris prin aceste note... R.B.: ...evident, e vorba de "false note" care urmăresc poate și să se amuze pe seama cititorului, nu neapărat cu malițiozitate, să-l facă să se îndoiască, să resimtă unele incertitudini... să se rătăcească în labirintul structurii narative. Toate acestea și încă multe altele m-au făcut să mă gîndesc și la Borges... A.R.-G. (vădit satisfăcut): Așa este! Iată o influență pe care o accept întru totul... (regretînd parcă această adeziune spontană și deplină
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
cazul lui Claude Simon, acest lucru este evident, în cel al Margueritei Duras, la fel, nu-i așa, și chiar în cazul lui Pinget situația e aceeași. R.B.: Credeți cumva că elementul autobiografic poate constitui firul Ariadnei într-un posibil labirint de semnificații foarte bine elaborate foarte riguros stratificate? A.R.-G.: Nu. (pauză, eu aștept unele precizări dar hotărît, autorul adaugă) Am spus nu. R.B.: Și de ce nu? A.R.-G.: Fiindcă dacă îl considerați firul Ariadnei, este vorba de
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
gînditorii ruși exilați, descoperirea lui Milarepa și a misticii budiste etc.). Are loc o deschidere a culturii occidentale spre cea orientală, ducînd la evidenta îmbogățire, chiar reconfigurare a celei din urmă. Fenomenul e astfel înfățișat de Mircea Eliade, în Proba labirintului: "M-am simțit descendentul și moștenitorul unei culturi demne de interes, întrucît e așezată între două lumi: cea occidentală, complet europeană, și cea răsăriteană. Am luat parte la cele două universuri. Occidentul prin limba latină și prin moștenirea Romei, în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
spus, referitor la beletristica lui Mircea Eliade, că modalitatea de lectură cea mai potrivită e cea oferită indirect de scrierile sale de istorie a religiilor. O afirmație care a pornit chiar de la mărturisirile făcute de Eliade în Memorii, în Încercarea labirintului sau în diferitele interviuri. Prost înțeleasă, afirmația aceasta a dat tot soiul de analize în care, urmărindu-se decriptarea unor sensuri camuflate în operele literare ale lui Eliade, sînt citate, tale-quale, diferite pasaje din studiile scriitorului. Și cam atît. Nu
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
la Cannes. Numeroasele romane și povestiri ce au urmat au o linie epică asemănătoare: un bărbat de vîrstă și condiție socială medie este, în urma unui eveniment neprevăzut, smuls cu brutalitate din rutină. Odată declanșat procesul de ruptură, eroul rătăcește prin labirinturi. Parcursul e susceptibil de lecturi plurale, căci Kobo Abe se joacă simultan cu genuri diferite: roman polițist, poveste fantastică sau filosofică, S.F., căutare inițiatică, autoanaliză... Nu altfel se întîmplă și în ultima sa carte, scrisă cu puțin timp înaintea morții
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
referitoare la circular, adică la situarea unei idei în antiteză cu ea însăși: a fura hoțul, a aresta Bastilia etc. Nu e decît o variantă a "veșnicei reîntoarceri", întrucît spiritul revine la inepuizabile asemănări, confundîndu-se, în concepța literară modernă, cu labirintul. Încercînd a-l "imita" pe Dimov, Șerban Foarță se pune, prin conștiință exacerbată a execuței, într-o antiteză cu acesta, o antiteză care nu e decît o asemănare. Poezia se reflectă în complicața fără ieșire a poeziei. Întrucît în cartea
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Astfel balada Meșterul Manole, ,,mit estetic" de bază la români, apare abordată prin prisma mitului dedalic, pe urma unor sugestii din eseul lui Dan Botta, Unduire și moarte. Negru Vodă și curtenii săi rătăcesc fără speranță de ieșire printr-un labirint de proporțiile unei țări. Planul acestui traseu inițiatic e cunoscut doar de un personaj insignifiant, de un portar (umil travestit pentru Hermes) care-i oferă voievodului un fir al Ariadnei. Toposul căutat pentru zidirea mînăstirii se înfățișează cotropit de o
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
dezrobi operele de artă aflate în inima naturii sălbatice. Totodată drumul către ,,zidul neisprăvit" este, în termenii lui Mircea Eliade, un ,,drum spre centru", spre o incintă ce trebuie resacralizată. ,,Și, ca orice drum spre centru, și acesta figurează un labirint. Fiind o quete, relevă o dimensiune eroică. În fruntea cetei ce se avîntă în labirint se află un Voievod, Negru Vodă, un descălecător mitic, un întemeietor de tradiție, suveran și sacerdot". Ion Pecie insistă pe faptul simbolic că Manole doarme
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
în termenii lui Mircea Eliade, un ,,drum spre centru", spre o incintă ce trebuie resacralizată. ,,Și, ca orice drum spre centru, și acesta figurează un labirint. Fiind o quete, relevă o dimensiune eroică. În fruntea cetei ce se avîntă în labirint se află un Voievod, Negru Vodă, un descălecător mitic, un întemeietor de tradiție, suveran și sacerdot". Ion Pecie insistă pe faptul simbolic că Manole doarme cu capul pe o piatră din Casa Domnului, pe un bethel, care este atît expresia
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
cu atât mai tulburătoare, cu cât cititorul are posibilitatea de a le așeza față în față cu destinul poetului, cu realitatea: "Mi-aduc aminte, în plină noapte trează, de visul nocturn de-acum câteva zile, vis în care străbăteam un labirint întunecat, maroniu, cenușiu, luminat parcă, pe dinăuntru, sub tavanul foarte scund de o lună moale. Eram condus de o persoană blândă care îmi arăta cum e când mori. Când, la capăt, am întâlnit chiar moartea, înmănușată la singura ei mână
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
sunt descoperiri care induc regretul, fuga de creat sau, în al doilea caz, dorința revenirii la starea inițială, a căutării dinaintea creației propriu-zise. În registrul semnificațiilor, povestirile tind spre o unitate de ansamblu la nivelul celor patru volume circumscrise unor labirinturi narative, integrate tehnicii joyceene a romanului. Lectura volumului retrospectiv propune cititorului o retorică a alterității, un act de refacere a relațiilor intersemice subtil sugerate de autor de la o constelație la alta și totodată dezvăluie singurătatea ființei umane în fața propriilor stări
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
acum, sintetizată în paginile unui singur volum, imaginea completă a cărților ignorate. Și deși nu este o lucrare ad usum delphini, ci un instrument de lucru destinat eventualilor exegeți, autorii știu să-și poarte cititorul treptat, pas cu pas, în labirintul gîndirii noiciene. "Autoprezentarea" și "Fișa clinică" de la începutul dicționarului (două texte în care Noica își înfățișează singur firul ideatic al operei și drumul vieții sale) - alături de sumarul cărților lui Noica, de lista lucrărilor folosite, de glosarul de termeni, de indicii
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
disciplinată inspirație, din care o citez, fără să supăr, sper, pe cea mai succintă: Târziu, obosit, luptătorul Tomnatic foșnet - când ridici o pleoapă, Din cer se năruie în ochi argintul. Pământul e un fruct în care-și sapă Bătrâne animale labirintul. Copiii, respirând în somn pe plaur, Stârnesc dezastre dulci în carnea florii. Sub coaja universului de aur, Auzi târziu cum mișună dihorii. Câmpia lumii își înalță grâul, în verdele miracol de lumină. La noapte-n scorburi va domni desfrâul Negrelor
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
putem înțelege poezia din volumul cu dublul sens, titrat politiceșe „Salonul refuzaților” (Editura Junimea, 2008, cu o prefață semnată de Laurian Stănchescu), dar și din plachetele recente, „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, 2015) și „7 rostiri” (PIM, 2015), trecute prin labirintul publicisticii sale sau, cu alte cuvinte, prin „paradigma unui optzecist întârziat”, autorul avangardist din umbra operei de artă - creator de artă autentică, nu numai evaluator al produsului în sine făcut de alții, pentru a-i depista contrafacerile, genetica. Dar nu
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Citește tot... Peste 3.500 de premii pentru întreaga familie, de Paste la Palas Mall În apropierea Sărbătorilor Pascale, ansamblul Palas a pregătit numeroase surprize pentru întreaga familie: premii consistente la cumpărături, cadouri delicioase pentru copii și multă distracție în Labirintul Iepurașului din Atrium. Peste 3.500 de premii, printre care și trei garderobe la modă, în valoare de 3.000 de lei fiecare, sunt cadourile de care vor avea parte clienții fideli, în perioada 15 - 30 aprilie 2016. „De Paste
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
Ioana Ieronim Tezeu și Ariadna Iată firul promis - deșirat din vălul străvechi al casei firul în care m-am tors pe mine, țara toată și piatra pe care calc el te va duce la lumină, se spune din labirintul lăsat moștenire de bătrânii mei din propriul tău labirint. Ah, bucuria! jocul, teroarea de a ne afla față în față pe pragul Minotaurului tu și eu, oglindiți unul în celălalt la infinit. Iată ofranda în care m-am tors fără
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3855_a_5180]