937 matches
-
a... mântuirii [...] ci har din harul lumii în general, bucurie din bucurie, plinătate... din plinătate..." O carte care se citește pe nerăsuflate, Grijania recompune, sub forma unor "manuscrise" și fragmente imaginare de jurnal adresate unui interlocutor necunoscut, în mod inevitabil lacunar, dar urmând o logică proprie viselor, în tradiția realismului magic, traseul biografic picaresc al lui Aristotel Cenușă, un antierou, "fost politic" care "are ghinionul să treacă prin tunelul anului 1947". Răstignit de enoriașii de la Schitul Frumoasa, unde se retrăsese după
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
de a se confesa. Rezultă secvențe ale unui teatru de bună calitate. Din acest punct de vedere, o adevărată capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet. - Cum se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
jurnal pentru alții, din histrionism. Facem literatura. Mințim. Rostul literaturii este ca, mințind, să scoată la iveală un adevăr. Soluția, pentru autorul de jurnal, este să aleagă din sine numai ce-l face să fie expresiv. Să fie personaj: nesincer, lacunar, exagerat față de persoana reală, dar potențial revelator. ăĂ avea un acasă, să mă ierte Dumnezeu pentru decăderea astaă (61), spune. N-ai cum să-l crezi. Și-a dorit locuința, o are, e mulțumit. Dar adevăratul Cioran e unul lipsit
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
manuscrisul acesteia rămânând necunoscut specialiștilor "timp de 250 de ani" (p. XLVII). Este adevărat că aceștia aveau cunoștință de copia lui G.S.Bayer(păstrată la Institutul de Stiinte Orientale din St.-Petersburg al Academiei de Stiinte a Rusiei), din păcate, lacunara și cu erori de lectură, cum a observat Gr. G. Tocilescu, obținând în 1878 o transcriere a acesteia pentru Academia Română (B.A.R., ms. lat. 74 și 75). Or, "manuscrisul latin, în ultima formă, revăzuta de Dimitrie Cantemir" (p. XLVII
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
poate fi mântuit cu puteri omenești. Rațiunea, avantajele, educația șunt neputincioase, căci răul nu se biruie prin educație, ci prin minune. Ceea ce este cu neputința la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Nu reeducarea, ci învierea". Pun pe seama unui avînt lacunar, specific monahilor, aceste erori de logică... Un comentariu pertinent era de așteptat, din partea unei fete bisericești ortodoxe, asupra opiniei personajului Zosima privitoare la sinucidere (p. 285). În loc de aceasta, doar amplul citat din Frații Karamazov este așezat dinaintea cititorului... Concluzia fusese
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
modul , ca dintre tinerii care au terminat cu succes școala primară să îmbrățișeze unii și meseriile. Cu meseriile, românii ar cuceri orașele - în orașele în care intrarea lor fusese interzisă. „Neglijând individul, necultivându-l cum se cuvine sau cultivându-l lacunar, riscurile sunt enorme pentru națiune, cam asta ar putea fi una dintre ideile viziunii lui Urs de Margina. O retragere orgolioasă în izolare ar fi tot o înfrângere”. Simpozionul nu se mai ține, posibilii aliați, oamenii ideilor care ar trebui
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
Școalele Blajului", evident incompletă, însumând 37 de personalități, de la episcopul Ioan Bob din vremea Supplex-ului și a Școlii Ardelene și până la Aurel Mureșianu, directorul Gazetei Transilvaniei (de la Brașov) în vremea apariției cărții lui N. Brânzeu. Rod al cercetării unor arhive lacunare sunt câteva pagini cu date statistice, cuprinzând pe diferiți ani, listele profesorilor și absolvenților. Între "elevii Școlilor din Blaj", veniți din alte ținuturi românești este menționat și Eminescu: "o plăcută surprindere a fost pentru blăjeni, când văzură că sunt cercetate
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
care am și citat (Bacovia, un model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît de memorabil, relativa simetrie strofică fiind mărită de seducția pleonasmelor, de percutanța unor enunțuri stridente, pe alocuri chiar lacunare. Iată din Sine die și Vizită o mostră de de-poetizare: "Nu zile șirag./ Orizont suspect,/ Și metafizic prag". Sau: " S-ar putea face/ Multe reforme./ Mă gîndeam singur". Accentuarea depoetizării mărturisește un scurt circuit stilistic de care simbolismul este
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Ioanide al lui G. Călinescu. Istoria pe care o propune I.B. Lefter nu este văzută ca o succesiune de perioade - avem de-a face, mai curînd, cu o coexistență a lor, cu o evoluție paralelă. Istoria lui I.B. Lefter este lacunară, prin definiție. Nu aflăm aici toți autorii moderni sau postmoderni. Criticul oferă un model de comentariu, mai mult decît o simplă listă. Nu exhaustivitatea îl preocupă, ci cartografierea unui gen literar care, în secolul XX, a trecut prin două mari
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
cărei dinamism Hausvater contează evident trebuie să-i numim pe: Carmen Ionescu, Natalia Călin, Gavril Pătru, Ileana Olteanu, Brîndușa Mircea, Raluca Petra, Dragoș Stemate, Silviu Biriș, Marius Rizea, Mircea Anca. Sigur că în unele ipostaze individuale, episodice, jocul actoricesc este lacunar. De exemplu, Natalia Călin - alter-ego-ul orfic al lui Helen Jones își conduce personajul numai pe o coardă - cea muzicală - fără să-l dubleze de resurse actoricești care să nuanțeze compasiunea, frivolitatea, tovărășia, lamentația. Ea joacă, de la început pînă la sfîrșit
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
și sfidător revendicative a paternității unor idei. Toată desfășurarea de forțe și risipa de cuvinte nu sunt reprezentate fidel nici în volumul Plagiatul la români (Chișinău, 2004). În fiecare din cele două cărți apriga confruntare este redată secvențial și, deci, lacunar. Am încercat aici o reconstituire bazată pe o documentare completă, pe cât a fost posibil (punând la socoteală și cele două episoade anterioare, publicate în "România literară", numerele 10 și 11). Esențial, între cei doi, este războiul priorităților unor idei despre
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
evenimențiale și psihologice, mai apropiate de ficțiunea literară decît de istorie. Spiritul critic nu le lipsește, dar e așa zicînd spontan, ca un fel de bun simț, care le permite să pună la îndoială ori să accepte informația furnizată de lacunarele documente pe care le posedă. Și cum nu sînt deobicei în stare să decidă ce trebuie folosit și ce trebuie lăsat deoparte, nu renunță la nimic, relatînd totul, chiar dacă e contradictoriu. Mai mult: contradicțiile creează o puternică senzație de autenticitate
Cum am învățat să citesc literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16123_a_17448]
-
că trăiește de ani buni în SUA, dar și din cauză că noua critică o vede definitiv rătăcită printre dunele de nisip ale deșertului realist-socialist. Jurnalul ei publicat acum câțiva ani, Memoria ca zestre, dovedea o memorie atât de scurtă și de lacunară, încât n-a trezit nici un interes. Când te gândești câte ar avea de spus scriitorii din generația Ninei Cassian, dacă și-ar asuma un trecut plin, din păcate până la buză, de compromisuri, nu poți să nu le regreți tăcerile tactice
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
o problemă: faimosul caiet numărul 4, pierdut în împrejurări necunoscute și păstrat exclusiv în versiunea tipărită de Rădulescu-Pogoneanu. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu au preluat textul, spre a nu întrerupe cursul însemnărilor zilnice, dar nu și notele editorului interbelic, prea lacunare în raport cu aparatul critic al versiunii de față. Pe lângă refacerea unității cronologice a textului maiorescian, editorii au adoptat o metodă filologică în egală măsură minuțioasă și transparentă de indicare a fluctuațiilor lingvistice. Fiecare trecere de la o limbă la alta este semnalată
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
și apărea în el, ca personaj, un mircea apropiat de eroul liric pînă la punctul în care devine un dublu al lui. Cele două ființe sînt, prin voia sorții, amestecate aproape grotesc, membrele și organele fiind apoi redistribuite pe sărite, lacunar, indivizilor: „noi doi ne-am născut amestecați, vîrîți/ unul în altul, înghesuiți în sacul aceluiași trup,/ cu neputință de descîlcit din unul celălalt.// (...) ne-a spus totdeauna ca unuia singur./ ne-a înfășurat pe amîndoi într-o aceeași haină./ eu
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
1 septembrie) e plauzibilă ipoteza că acesta din urmă și-a prelungit vacanța cu trei săptămâni. Numele lui reapare, arată scrupulosul cercetător, abia începând cu 22 septembrie. Așa încât șansele ca procesul-verbal să fie reconstituit din relatări ulterioare (prin forța lucrurilor lacunare) și antedatat sunt reale. Am insistat asupra acestor detalii aflate la limita detectivismului documentar, pentru că în relatarea acest episod, cum am văzut, controversat, se poate citi în germene una dintre cele mai interesante abordări ale Sărmanului Dionis. Nu doar pentru că
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
personaje. De regulă, acestea se individualizează și devin pregnante prin vorbele, tonul, gestica, mimica, faptele și înjurăturile colorate, captate vizual și auditiv, ca în proza comportamentistă. Apar însă și infiltrări în interiorul conștiinței lor, flash-uri ce luminează deodată gânduri profunde, lacunar exprimate, sentimente încă ascunse, obsesii care îi macină pe sub aparența de băieți duri, de Ferentari. Vezi, pare că ne avertizează prozatorul, folosindu-se cu subtilitate de ubicuitățile ori alternările naratoriale; gândește-te numai, întărește el, vorbind atât cu lectorul relaxat
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
altul, în sens negativ. În general, statistic vorbind, articolele mai slabe sunt foarte puține în DGLR. Din ce am citit (că nu am citit tot), nu mi-au plăcut articolele despre revista "Echinox", despre Emil Hurezeanu, despre Victor Papilian. Sunt lacunare sau superficiale. Dar cum să asiguri omogenitatea redactării într-o echipă de aproape 150 de autori de articole, câți are DGLR? Cel mai vulnerabil e sectorul de literatură contemporană, cu multe inconsecvențe, lacune și disproporții. Cred că era inevitabil. Echipa
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
spre firul de drum firav care poartă încă numele de viitor. Și prin această aglomerare, prin acest conglomerat de amintiri, cotrobăiește și scotocește memoria, cu aerele ei de doamnă selectivă și familiarizată cu cosmetizările. Sunt dotată cu o memorie defectuoasă, lacunară. De câte ori plecam în străinătate - și am călătorit mult, cu pasiune - mă rodea o îngrijorare, o aprehensiune: cum să fac, ce metode mnemotehnice să folosesc ca să țin minte toate splendorile pe care o să le văd, cum să le imprim pe retină
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
insuportabilă. Rezistența ei la formele de schimbare din România este un mod de a refuza fericirea din această parte a lumii. În comunism, spune ea, „a existat o fericire foarte personală, improvizată, exact acolo unde controlul exercitat de stat era lacunar. Fericirea asta trebuia să fie la fel de iute de picior ca și trădarea, fiind nevoită s-o ia la goană din fața trădării, ori chiar s-o ia înainte. Acest soi de fericire era deseori o fericire hoțească, strâmbă” (Cristina și fantoșa
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
-se pe firul unei acțiuni de secole din istoria neoficială (și, deci, secretă) a omenirii, romancierul se subordonează unui dublu supliciu: își inventează un dublu, Scribul, cronicarul vremurilor apuse și reinventează, prin intuiție, istoria, introducând ficțiunea acolo unde documentul e lacunar. Omniscient (sau nu), autorul se plasează mereu în situații paradoxale care îl concurează pe omul vremii sale; în această situație, creatorul, ca și cititorul modern, e interesat nu de adevărul poveștii lui, ci de verosimilitatea ei. Ca istorie diacronică, romanele
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
a semnelor convenționale. 4.3. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice. -exerciții de identificare a elementelor cadrului natural(unități și subunități de relief, rețeaua hidrografică, repartiția vegetației și a solurilor); -exerciții de completare a unor hărți cu informație lacunară. 4.5. Realizarea reprezentărilor grafice simple pe baza unor date ofertate. -exerciții de clasificare a structurii populației după criterii dateăpe grupe de vârstă, pe etnii, conferională) și realizarea de reprezentări grafice. 6.2. Explicarea diversității naturale, umane și culturale a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
așa cum se știe, sunt imagini reproduse și adeseori prelucrate ale unor obiecte și fenomene care au acționat în trecut asupra analizatorilor. Dezvoltarea lor presupune creșterea elementului de generalizare. La vârsta preșcolară mică, reprezentările sunt, în general, sărace în conținut, fragmentare, lacunare, imprecise și neclare, au stabilitate slabă și individualitate redusă. Însușirile obiectelor sunt fixate parțial. Semnificativă este mai cu seamă lipsa unui echilibru între obiect și imaginea reflectată a lui. Copiii de 3 ani întâmpină dificultăți când sunt solicitați să identifice
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
uitat un trecut, în fond onorabil. Editura se relansează în 2007, după câțiva ani (nu știm câți) de acumulări financiare. Se deschide acum înspre teritorii mai libere, mai imaginative, mai actuale" - cum se recunoaște în laconicul program și în prea lacunara autoprezentare de pe site. Explicitarea direcțiilor de dezvoltare pune accentul pe această schimbare foarte importantă: "Editura ART este numele acestei deschideri care vizează literatura universală, dar și literatura română contemporană, științele umane, ca și cele sociale; cărți fundamentale, fără lectura cărora
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
de supraveghere din partea unui ochi competent asupra unei reeditări grăbite este mai mare decât se poate bănui. O corectură deficitară, poate chiar inexistentă pe anumite porțiuni de text (pline de greșeli de ortografie, de ani, de cuvinte stâlcite), și informațiile lacunare în bibliografia scriitorilor contemporani semnalează gravele deficiențe profesionale de care suferă multe edituri particulare: absența unui corector vigilent (ce poate fi uneori suplinită de autor) și absența unui redactor specialist în domeniu (care să facă observațiile și îndreptările cuvenite). A
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]