518 matches
-
prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentate de parcuri, grădini și areale silvice naturale, care acționează ca factor activ atât terapeutic cât și recreativ. Plajele constituie o componentă esențială a stațiunilor litorale. Atractivitatea lor depinde de lățime, lungime, granulometria nisipului, cât și de prezența unor suprafețe lacustre (lagune și limane). În țara noastră, cea mai apreciată plajă este cea de la Mamaia, reprezentată printr-un grind nisipos de mari dimensiuni, care închide laguna Siutghiol. Pârtiile de schi, bob și sănii fac parte din farmecul agrementului pe zăpadă, fiind
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
principal pentru pășuni și fânețe; uneori sunt acoperite de mlaștini. Clasa pelisoluri Pelisolurile ocupă areale foarte restrânse în arealul Parcului Natural "Porțile de Fier", între localitățile Radimna și Măcești, în cadrul bazinetului depresionar Moldova Veche. S-au dezvoltat pe depozite fluvio lacustre argiloase gonflante, în condițiile unui relief reprezentat de concavități (microdepresiuni) de pe podul teraselor, sau la racordul dintre terase, pe care stagnează apele în perioadele ploioase. Specific acestor soluri este fenomenul de uscare puternică și de crăpare pe o grosime mare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
lanț de victime. Oferta este ispititoare: două surori nemăritate și tânjind după bărbat, rostuite de o mamă întreprinzătoare cu două case impunătoare, mai ales prin comparație cu șandramalele din sat. Cât despre lăcașul mamei înseși, acesta e o adevărată "fortăreață lacustră, pe jumătate îngropată în pământul unui crâmpei de zăvoi de sălcii și arini dintre două coturi ale râului". Oricât s-a învârti unii și alții prin preajmă, nimeni nu poate ajunge la casa Grazielei-doamna fără să-i iasă ea în
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
și promiscuitate, de puritate și perversitate. Antologia de texte voiculesciene comentate cuprinde două părți. Cea dedicată poeziei se remarcă prin analiza aplicată, didactică a unor texte menite să argumenteze evoluția unui poet autentic, de la "Ploaie mare" care "poate concura cu Lacustra bacoviană prin intensitatea trăirii metafizice", pînă la sonetul CLXVIII, să zicem, un portret boticellian al primăverii și al "renașterii simțurilor". Povestirile antologate sunt rezumate alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Profesorul universitar nu renunță totuși la vocația de
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
face să-ți stea inima-n loc - și, în sfârșit, ajungem la camera de aburi. În clipa când dă ușa-n lături, încăperea îmi evocă vremuri preistorice, mai îndepărtate chiar și decât era oamenilor primitivi din peșteri și a locuințelor lacustre despre care am învățat la școală, o vreme când gaze albe se învolburau deasupra tărâmului mlăștinos, Pământul de-atunci, împiedicând lumina soarelui să răzbată până la suprafața lui, cu milioane de ani înainte ca planeta să se zvânte întru apariția Omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-i tot una cu blestemul de a fi mal: curgeau în aval dezlegările, precum sângele lui Dumnezeu; în cer nicio urmă de secetă. Petru s-a făcut punte peste ape și peste furtuni, Petru s-a lăsat pășit de obsesii lacustre, Petru și-a răsucit funie groasă din iluzii și a legat-o de-o grindă a cimitirului. Timpul, ca o bicicletă fără pedale, se învârtea în cerc; viața alerga pe lângă Petru cine va ameți primul va fi liber cu adevăratelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un sfert, deja. De jos, din stradă, urcau sunete și zgomote nedeslușite, de parcă între lumea de afară și cea dinăuntru s-ar fi interpus un filtru de pâslă. Și ieri plouase, și alaltăieri, așa că-n aer plutea o atmosferă de lacustră bacoviană. Dacă ar fi fost mai frig, ar fi putut să ningă frumos și din belșug, ca-n iernile copilăriei, așa însă, era mai mare jalea... Cu toate că nu era obligat să iasă din casă și să înfrunte vremea urâtă de-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lui N. Stoie este uimitor de felurit, mai ales în privința zăcământului extrem de rar explorat și exploatat. Unele texte poetice sunt țesute din depresie și culori ploioase și plumburii, ca de pildă Ploi de sare ce amintesc de simbolistica funestă din Lacustră și Plumb luate la un loc. Cele mai reușite sunt cele în care imaginarul decolează în fanatasticul poesc sau cantemiresc, cu arătări compozite, înecați sublunari, stafii și climate de pe alte tărâmuri, deși cu toate datele lumii noastre: "ciocanele de bronz
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2 (1) Pe teritoriul Rezervației Biosferei «Delta Dunării», denumită în continuare RBDD, pescuitul comercial se practică în complexele lacustre, Dunăre și brațele sale, complexul lagunar Razim-Sinoie și în apele interioare aflate până la liniile de bază. ... 2. La articolul 25, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) ARBDD va transmite lunar către ANPA, până la data
ORDIN nr. 319/2022/502/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265205]
-
trei femei cu ochi de sticlă într-un vaporetto pe Rio de la Plata. Viteza crește, siajul umflă valurile; sînt aruncate în dreapta și-n stînga ca niște mingi de ping-pong. Brațul se îngustează, apa se liniștește, pe maluri case pe picioroange - lacustre - înconjurate de palmieri. Fiecare are în față un mic ponton de lemn. Pe un acoperiș un cîine mare, negru. Copaci cu flori mov. Rio de la Plata are o apă groasă ca pielea unei reptile de culoare indefinită; dacă aș spune
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
faptul că o mare parte din descoperirile științifice ale omenirii au fost formulate mai întîi în poezie. Aceasta o putem vedea la Eminescu, la Blaga, la Ion Barbu și, de ce nu, la Arghezi și Bacovia (să ne gîndim la poezia Lacustră), la Dante, Goethe, la Novalis, Leopardi, la Poe, Baudelaire, la Rimbauld, la Rilke, la Omar Khayam, Saadi, Hafiz, în textele vedice, în Cartea egipeană a morților, în Apocalipsa lui Ioan, în Cartea lui Iov, ca să mă refer la textele vechi
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
anume cu pămîntul acesta, cu terra nostra, adică cu «țara lor țărănească», cu țarina lor”. E cu putință să acceptăm drept unică marcă stilistică a românilor spațiul mioritic blagian? Vasile Băncilă are în vedere însă și spațiul Bărăganului, precum și spațiile lacustre și dunărene, care au o altă factură decît cea ondulatorie a zonei carpatice. Să amintesc în treacăt faptul că, la întrebarea pe care i-am pus-o la un moment dat, dacă spațiul mioritic este exclusiv românesc, Blaga mia răspuns
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
seducție, finalul pare desprins din Poemul de purpură al lui Mihai Ursachi. De fapt, dacă e să căutăm posibile apropieri, mai inspirat ar fi să vorbim despre un anume bacovianism. Nu, de bună seamă, cel cunoscut îndeobște, din Plumb sau Lacustră, ci acela idiomatic defect, care se instaurează abia la maturitate și care se manifestă în câteun „Și-o păsărică în grădina brumată/ În liniștea rece, a iarnă-a făcut” (Belșug) sau „Te voi aștepta într-o zi sau într-o
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
Hieratic V de David Sofianis reeditare 17.01.2016 A.D. Giulgiul vieții Înfășurată-n giulgiul Vieții adânc tu îndreptezi făptura spre ființă alăturate file albe șoapte îți răscolesc arama de credință chimvală sunătoare ca timpanul e vocea ta belisimă copilă lacustră ancorată ți-e iubirea cea renăscută din cenușa de lumină un fruct al poftei din anima cea fără vină ce nu cunoaște noaptea depărtării de sublim ți-a răsădit sămânța de țărână în taina ființei celei fără de năim cu ultima
POEMUL HIERATIC V-GIULGIUL VIEŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373740_a_375069]
-
în romanțe, poeme galante și chiar poezii ocazionale (specie des cultivată în no man’s land-ul literaturii noastre de raftul doi). Unele din acestea resimt puternice influențe: sunete nichitastănesciene, eminesciene, reluări ale unor teme sau motive din Bacovia (din Lacustră sau Stanțe burgheze, de exemplu) și chiar, un (involuntar) pastel pillatian ("Eu n-am să uit cît voi trăi Nărteștii/ Ce mi-au adus în gînd iluminare/ Cu veri abrupte și cu ierni polare/ Și cu Berheciul inundîndu-l peștii...etc.
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
Acum mă privești dintr-o poză cu zimți: Doi ochi adânci și triști. Atunci aveai nervi dar și buze fierbinți, Și te-auzeam cum strigai printre șoapte: Cine-s mai frumoși? Oamenii? Ploaia? ................................... În vaduri ape repezi curg Spre locuințele lacustre Sunt singur și mă duce-un gând: Vreau să știu ce e cu mine, Ce rost am pe-acest pământ. NU-S VINOVAT C-AM ÎNDÂRJIT ȘACALII ȘI C-AM RĂCNIT CU SUFLETUL DURUT CĂ NU DAU UN CEAHLĂU PE
PARTEA A II-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385085_a_386414]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DESTINE LACUSTRE Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă azi, a plouat și ieri, Plouă mărunt, plouă mișel În sufletul meu pierdut în nicăieri, Iar gândurile-mi curg ușor rebel Prin creierul bolnav
DESTINE LACUSTRE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382662_a_383991]
-
Eu nu sunt capabil să mor cât mai des, Nu pot să fiu cel ce mereu revine Din propriul destin de nimeni cules, Nu pot să-ntorc - spre-a mea rușine - Timpul ploios de un Zeus ales ... Referință Bibliografică: DESTINE LACUSTRE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESTINE LACUSTRE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382662_a_383991]
-
de gânduri cocorii Un drum spre speranță-i croise. Amurgul poartă își deschide Spre marea iubire albastră, Pășind pe tărâmuri silfide, Acolo e dragostea noastră. Iubirea-o urmez. Sunt pe luntre. O gură de aer primesc, Pe tărâmuri de vise...lacustre În cântec iubirea doinesc. Referință Bibliografica: Luntrea / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LUNTREA de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383297_a_384626]
-
orașul, și chiar el, doctorul Peleto, avea în vis pe puțin 94 de ani, dacă bine ținea minte. De fapt, nu numai el, ci toți venețienii se mândreau cu vârstele matusalemice, ba chiar se putea spune că-n superba localitate lacustră nu trăia picior de om sub 70 de ani, aceasta fiind de altfel și principala atracție pentru curioșii din toate părțile pământului care erau aduși cu corăbiile din exteriorul lagunei și lăsați, doar 12 ore, să admire încântătoarele monumente arhitectonice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
durerea dispăru și reușii să deschid ochii, bătrânul dispăruse. Și noaptea fugise de pe locul ei, lăsând să se întrevadă un apus minunat de soare, așa cum prevăzusem atunci când mă așezasem pe bancă. Parcul prinsese parcă viață, lăsând în urmă imaginea aceea lacustră de răceală și umiditate pe care mi-o crease prezența entității de lângă mine. Totul nu a fost decât un vis ? Era singura explicație pentru ceea ce se întâmplase cu mine, deși totul mi s-a părut a fi cât se poate
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
sufletului ei neprihănit și cu mari șanse de a străbatele oceanele literaturii dintotdeauna: “navighez în furtuni/cu singurătatea/tristețea/nu știu cui/lângă mine/Dumnezeu m-a ales!”. (“Alegerea îi aparține”, pag. 118). Călin Derzelea pare a rătăci nedecis într-un labirint lacustru în care titlul poeziilor e mai convingător prin intenție decât versurile în sine:” “Nu tulbura apa/ Cu iubiri imposibile/ Cu patimi//Privește-ți chipul/dincolo de ochi/Adânc/ În inima/Lacului” (“Hidrică 3”, pag. 127). Mihaela Nicoleta Aionesei se cantonează în
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
o femeie frumoasă./ Am cunoscut-o într-o seară/La Barul Turist, colț cu Piața Romană./ Intrasem acolo să beau o cafea/ între două trenuri accelerate/ și alte navete de noapte”. Lavinia Pospesch își extrage stările emoționale dintr-un acvariu...lacustru bacovian, chiar și când invocă iubirea: “Îngerul meu s-a îmbolnăvit/ de iubire/lustruiește oglinzi/retușează pereții plini de riduri/coase pământul/fumează iarbă/și croșetează noroi,/pe acoperișul casei/a sădit larve,/desenează drumul lor/cu degetul pe geam
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]