104 matches
-
împrejurare, la joaca, pe stradă, în casa părinteasca ș.a.m.d. Casa lui a devenit cea dintâi casă din Rishon Letzion în care se vorbea numai ebraica. Misiunea lui nu era ușoară, fiindcă evreii din tânără localitate vorbeau limbile idiș, ladino, rusă și română, părinții nu erau obișnuiți cu formele mai noi de predare în școală, iar limba ebraica însăși era încă arhaica și săracă în termeni, îi lipseau încă chiar și cuvinte de uz cotidian precum „ciorapi”, „dată”, „batistă”, „indiferență
David Judelovitch () [Corola-website/Science/326108_a_327437]
-
calitate, tehnică și interpretare consistentă și o atenție deosebită la detaliile stilistice și dinamice. Este și un respectat dirijor de orchestră. Perahia s-a născut în orașul New York în familia lui David și Flora Perahia, evrei sefarzi vorbitori de limba ladino care au emigrat din Salonic (Grecia) în SUA în anii 1930. A început să cânte la pian de la vârsta de patru ani dar s-a apucat serios de studiu doar la cinciprezece ani. La șaptesprezece ani a intrat la Mannes
Murray Perahia () [Corola-website/Science/311747_a_313076]
-
2000 un „factor de balcanizare”, care dă fiecare limbi un scor proporțional cu numărul de proprietăți pe care le are în comun cu alte limbi din uniunea lingvistică balcanică. Rezultatele au fost: Altă limbă influențată uniunea lingvistică balcanică este limba ladino (iudeospaniolă), vorbită de evreii sefarzi (sau spanioli) odinioară în număr destul de mare în Balcani. Unii cercetători au considerat că „sistemul [ei] gramatical” a fost „probabil împrumutat din greacă”. Vocabularul este romanic (preponderent iberic), cu elemente lexicale ebraice, turcice și altele
Uniunea lingvistică balcanică () [Corola-website/Science/299076_a_300405]
-
nordică, respectiv româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund și exhaustiv de lingvistică comparată între valonă și română, ar putea fi cele trei limbi romanice retice (sau rețiane), retoromana, ladina și friulana, aranjate aici stric geografic, de la nord la sud. Este demn de remarcat, că cele cinci limbi menționate moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei vulgare (vezi latina vulgaris) de nord și, respectiv, elemente gramaticale și fonemice care sunt
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
22 la număr, fiecare având o triplă semnificație: un semn grafic reprezentând un sunet, un număr și o idee. Acesta se scrie de la dreapta la stânga, fiind folosit pentru a reprezenta mai multe limbi, inclusiv limba ebraică modernă, limba idiș și ladino. Literele nu au forme majuscule. Cuvântul "alef-bet" rezultă din alăturarea primelor două litere ale alfabetului ebraic. Structura aceasta poate fi constatată deasemenea la alfabetul fenician, din care derivă și cel ebraic, precum și la alfabetul grec ("alfa-beta"). Datorită conformației sale, alfabetul
Alfabetul ebraic () [Corola-website/Science/298797_a_300126]
-
ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română). Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea „evreu” care a intrat
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă și cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită în trecut de evreii romanioți era bazată pe greacă și ebraică. Alte limbi cu caracter mixt similar au apărut în Maroc, Kurdistan, Georgia etc. Multe sunt pe cale de dispariție din cauză că
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
în continuare cultura proprie. Filosofii, teologii, poeții, scriitorii și alți creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraică, de limbile popoarelor majoritare lângă care au trăit și uneori (în muzică, literatură, publicistică) și de limbile evreiești locale (idiș, ladino etc.), cu diferențe de la o epocă la alta. Filosofi evrei ca Saadia Gaon, Moise Maimonide, Joseph Albo, Isaac Abravanel, Nachman Krochmal, Baruch Spinoza, Moses Mendelssohn, Martin Buber, Emmanuel Levinas și alții au fost influenți în cultura și societatea evreiască și
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau Șalom Aleihem), Isaac Leib Peretz, Sholem Asch până la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer și Israel Joshua Singer. Unii dintre acești autori au scris în ambele limbi, idiș și ebraică. În limba ladino au fost create multe cântece religioase, de dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască, în special în limbile idiș, ebraică și ladino, dar și în limbile locale. În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești, dar numai șase dintre ele cu limba de predare
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești, dar numai șase dintre ele cu limba de predare ebraică. Limbile folosite erau idișul, ladino, araba, germana și franceza. Ebraica era folosită numai ca limbă de ritual și era învățată ca atare în școlile religioase tradiționale, împreună cu aramaica talmudică. Noii imigranți sioniști au reluat limba ebraică pentru uzul cotidian, dar nu toți evreii din Palestina
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
și cristalizat și conservat de ei în țările de exil unde au ajuns după izgonirea lor de către regii catolici în 1492 (din Spania) și 1498 (din Portugalia). Este cunoscută și ca "limba iudeospaniolă" sau "judezmo". Nu trebuie confundată cu limba ladină, o limbă romanică retică (rețiană) vorbită în zona munților Dolomiți din Italia. Între evreii care au locuit în Oran în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
Este cunoscută și ca "limba iudeospaniolă" sau "judezmo". Nu trebuie confundată cu limba ladină, o limbă romanică retică (rețiană) vorbită în zona munților Dolomiți din Italia. Între evreii care au locuit în Oran în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
care au locuit în Oran în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă a cărei sintaxă e foarte influențată de cea ebraică și a servit mai ales la traducerea textelor liturgice și religioase. Ea a fost prezervată mai mult în comunitățile
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă a cărei sintaxă e foarte influențată de cea ebraică și a servit mai ales la traducerea textelor liturgice și religioase. Ea a fost prezervată mai mult în comunitățile sefarde din Anglia, America de Nord și
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
sintaxă romanică ca și cea a spaniolei, și care vreme de secole a fost folosită în familie și în cartier de evreii sefarzi din Balcani, Turcia, Palestina, Italia și de cei din Maroc, Algeria și Egipt. Astăzi însă, termenii de ladino și iudeospaniolă sunt în general considerați sinonimi. Vorbitorii de ladino - evreii spanioli și portughezi și urmașii lor se numesc evrei sefarzi sau s'faradim - după numele ebraic medieval al Spaniei - S'farad (ספרד). a fost vreme de cinci secole limba
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
de secole a fost folosită în familie și în cartier de evreii sefarzi din Balcani, Turcia, Palestina, Italia și de cei din Maroc, Algeria și Egipt. Astăzi însă, termenii de ladino și iudeospaniolă sunt în general considerați sinonimi. Vorbitorii de ladino - evreii spanioli și portughezi și urmașii lor se numesc evrei sefarzi sau s'faradim - după numele ebraic medieval al Spaniei - S'farad (ספרד). a fost vreme de cinci secole limba maternă a majorității evreilor din Turcia, Grecia, Macedonia, Bulgaria , Bosnia
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
menționate de Vidal Saphiha) și între evreii sefarzi din Anglia, Olanda, America de Nord, Caraibe (Curaçao, Trinidad, Porto Rico etc), Brazilia și Mexic. În România evreii sefarzi au înființat în secolul 15-16 primele comunități evreiești, iar vechimea lor in țară, apropierea limbii ladino de limba română și numărul lor mai mic, a făcut ca ei să beneficieze mai curând de încetățenirea individuală legiferată în România după independență la sfârșitul secolului al 19-lea. Circulația limbii ladino, (asemănător cu cea a limbii idiș, limba
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
iar vechimea lor in țară, apropierea limbii ladino de limba română și numărul lor mai mic, a făcut ca ei să beneficieze mai curând de încetățenirea individuală legiferată în România după independență la sfârșitul secolului al 19-lea. Circulația limbii ladino, (asemănător cu cea a limbii idiș, limba folosită în trecut de către milioane de evrei așkenazi), a scăzut extrem de mult în urma pieirii multor comunități evreiești (Grecia, Bosnia, Olanda) în Holocaust, precum și în urma aculturației - a trecerii la uzul ebraicei moderne în Israel
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
pieirii multor comunități evreiești (Grecia, Bosnia, Olanda) în Holocaust, precum și în urma aculturației - a trecerii la uzul ebraicei moderne în Israel și la cel al limbilor oficiale ale diverselor țări ale Diasporei (engleza, turca, franceza, bulgara, româna etc) În Israel, limba ladino este vorbită de circa 100.000 persoane - majoritatea evrei originari din Bulgaria, Turcia, Grecia - și de unii din evreii proveniți din Maroc, Egipt, sau din comunitățile vechi sefarde din Ierusalim și Galileea. În Turcia limba mai este vorbită de circa
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
cu cel al evreilor ieșiți din Peninsula Iberică. În realitate, evreii sefarzi autentici (sau "sefarzi puri" - s'faradim tehorim sau "sameh tet" după literele ebraice inițiale ale acestor cuvinte) sunt cei care în cursul veacurilor au fost vorbitori de limbă ladino sau iudeospaniolă. Literatura in ladino s-a dezvoltat încă în Spania, unde s-au tradus în această limbă mai ales scrieri religioase din ebraică și arameică. După expulzarea evreilor din Peninsulă Iberică, în noile țări de adopțiune a crescut și
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
din Peninsula Iberică. În realitate, evreii sefarzi autentici (sau "sefarzi puri" - s'faradim tehorim sau "sameh tet" după literele ebraice inițiale ale acestor cuvinte) sunt cei care în cursul veacurilor au fost vorbitori de limbă ladino sau iudeospaniolă. Literatura in ladino s-a dezvoltat încă în Spania, unde s-au tradus în această limbă mai ales scrieri religioase din ebraică și arameică. După expulzarea evreilor din Peninsulă Iberică, în noile țări de adopțiune a crescut și mai mult această activitate de
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
în noile țări de adopțiune a crescut și mai mult această activitate de traducere. Pe lângă traduceri ale Bibliei ebraice (Tanah) s-a tradus codexul juridic iudaic Șulhan Aruh (Shulkhan Arukh) (care deja în originalul ebraic conținea câțiva termeni împrumutați din ladino sau din castiliana contemporană)., de asemenea scrieri didactice și de morală ca de pildă Shevet Musar שבט מוסר. Creația cea mai importantă în limba ladino este cartea cu caracter enciclopedic "Me'am lo'ez" "מעם לועז"- (titlul în ebraică - însemnând
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
iudaic Șulhan Aruh (Shulkhan Arukh) (care deja în originalul ebraic conținea câțiva termeni împrumutați din ladino sau din castiliana contemporană)., de asemenea scrieri didactice și de morală ca de pildă Shevet Musar שבט מוסר. Creația cea mai importantă în limba ladino este cartea cu caracter enciclopedic "Me'am lo'ez" "מעם לועז"- (titlul în ebraică - însemnând aproximativ "De la alții adunate") a rabinului Yakov Kuli (Yaakov Kuli) din Istanbul, conținând povestiri - midrașim - și comentarii. Literatura laică în ladino a cuprins în principal
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
mai importantă în limba ladino este cartea cu caracter enciclopedic "Me'am lo'ez" "מעם לועז"- (titlul în ebraică - însemnând aproximativ "De la alții adunate") a rabinului Yakov Kuli (Yaakov Kuli) din Istanbul, conținând povestiri - midrașim - și comentarii. Literatura laică în ladino a cuprins în principal romanse, balade populare transmise oral. De la finele secolului al 19-lea a început să se traducă în ladino și literatură străină, mai ales franceză. De asemenea s-au scris cărți în domeniul istoriei și popularizării științei
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]