11,415 matches
-
sănătoasă... O blondă robustă, - se lasă doctorul dus de val. - Dumneavoastră, - întreb, - sunteți căsătorit? - Sigur. - Și aveți copii? - Un băiat. - Nu v-ați gândit la ce-l așteaptă? - Ce să mă gândesc? Știu prea bine ce-l așteaptă. Îl așteaptă lagărul cu regim sever. Am vorbit cu avocatul. Mi s-a cerut deja și semnătura... Teppe vorbea liniștit și simplu. Ca și cum ar fi fost vorba de ceva normal și bun. L-am întrebat, cu voce scăzută, încrezător și conspirativ: - Cazul Soldatov
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
anunță: - La cererea prietenilor noștri, care s-au întors din stațiunea balneoclimaterică Azalemma... Făcu o pauză semnificativă: - Se execută cântecul liric "Ploicica picură pe rât!..." - Știi ce-i aia Azalemma? - se înveseli Kuzin. - Cea mai mare colonie cu regim de lagăr din Estonia. ITK, - deportare, BUR... Hai, dă-i drumul! Ridică paharul. - În cinstea ta! În cinstea fiului tău! - Pentru întâlnirea noastră! Și să nu fie ultima... Kuzin înfulecă repede ceva și începu: - Cum s-a întâmplat la noi e teatru
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
probabil, Antarctica) în care să nu fie create propriile organisme de partid, mase de manevră (fie ele numite "socialiste" sau "comuniste", contează mai puțin), fiind antrenate, dotate, pregătite pentru revoluție și, în cele din urmă, convinse să înceapă revoluția". Declarativ, lagărul socialist "lupta pentru pace", în realitate organiza lovituri, organiza terorismul și pregătea "planurile amănunțite de începere a campaniei teroriste în Orientul Mijlociu"; conform documentelor, campania teroristă are "ca punct inițial Israelul, apoi SUA și aliații lor din întreaga lume". Toate acestea
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
cadavrele evreilor, deși mormintele nu sînt marcate. Una din problemele pe care și le pune Gross e cît se poate de simplă și îndreptățită - ce-ar mai putea șoca în materie de oroare o generație crescută cu imaginea recurentă a lagărelor de concentrare, a cadavrelor împinse cu buldozerul, a săpunului din grăsime umană? El însuși mărturisește că, auzind pentru prima dată povestea eliminării tuturor evreilor dintr-un sat polonez, a luat-o drept o metaforă; ceea ce nu putea admite era acel
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
Cristian Măgura Tentația de a deveni scriitor" (titlu dat unui pasaj autobiografic din carte) a fost încă o dată prea mare pentru Anatolie Paniș când, la respectabila vârstă de 70 de ani, oferă publicului o culegere memorialistică cu un titlu cheie: Lagărul e viața noastră. Unele experiențe personale sunt inedite, altele au circulat deja prin intermediul câtorva reviste culturale (România literară, Cronica, 13 Plus). Unele capitole sunt rezervate mărturisirilor unui basarabean, conațional cu autorul, altele unui profesor pensionar din Buftea ori chiar unui
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
au asmuțit o haită de câini care l-au sfâșiat. Imaginea patrupedelor cu câte o bucată din corpul copilului în gură este teribilă, mai ales că toate acestea se întâmplaseră sub ochii mamei. Ultima experiență selectată este una petrecută în lagărul de la Poarta Albă, loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost totuși întorși
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
trebuia să se prezinte ca un lider capabil de înnoire. Naționalismul lui Ceaușescu, mai vizibil după 1971, a fost la origine un antisovietism, prelungind acțiunile lui Dej. Ceaușescu era îndeajuns de paranoic spre a se visa un lider al întregului lagăr comunist. Scriitorii au înțeles asta mai repede decît alții. Relaxarea cenzurii din ultimii ani ai deceniului 7, accesul la patrimoniul național prin publicarea unor opere anterior interzise, traducerile din literatura occidentală contemporană (alta decît cea sovietică) au fost biruințe ale
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
care nici ei nu au habar. Realismul socialist e, în fond, propagandism socialist și, ca atare poate duce la izbînzi de ordin propagandistic, nu însă la opere artistice valabile sau capodopere. Tot ce e operă vie și viabilă în literatura lagărului socialist nu are decît contingențe de conținut, contingențe tematice cu eticheta "realism socialist", încolo e artă. Dacă ar fi să te iei după confuziile sau prostiile unor critici puritani realist socialiști, n-ai mai pune mîna pe toc sau penel
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
torturile îndurate. Lumea liberă închide capitolul cruzimii omenești la înfrîngerea lui Hitler. Mulți occidentali nici nu vor să asculte. Războiul le este de ajuns! Celor care cunosc totuși realitatea și știu că în țările comuniste există mii de închisori, de lagăre de concentrare, de azile psihiatrice, le pot spune că, în ciuda "testelor" ce mi s-au aplicat, pacea sufletului meu, care a rămas mereu, prin rugăciune, în legătură cu cerul, n-a fost nicidecum tulburată...Și că, în timp ce înduram cu resemnare torturile fizice
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
aduna cu pumnii/ În mizerie îi țineau nebunii,/ Erau considerați animale de muncă,/ Ca bine ei s-o ducă./ Îi îngropau de vii/ Pe prizonierii pirpirii./ Ivan Crivină oftează,/ Fața i se crispează/ Căci cumplite amintiri îi vin,/ pe când în lagăr trăia în chin./ Unii prizonieri ajunse canibali,/ Deveniseră oameni anormali,/ Pâinea rușilor era amară/ Și-l măcina dorul de țară./ Simte și acum bătăile crunte,/ Muncind ca niște vite,/ La scos granit din munți/ Și doborând copaci mulți./ Scuipa sânge
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
împreună cu țăranii,/ S-a opus colectivizării/ Și alți ani a fost închis,/ Faptă de neadmis./ Ororile războiului au trecut,/ Comunismul praf s-a făcut./ Ne bucurăm că supraviețuiești./ Ca adevărul să ni-l povestești". Ca o scrisoare pe front, din lagăr, din închisoare, acest text rămâne ca document, ca dovadă, fără altă pretenție și fără alt scop decât acela pe care i-l arată, în final, autoarea, inimoasă și eficientă în demersul ei, în condiția ei. ( Didina Duca, Moinești) * Confirm primirea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
ai Serbiei. Familia Miloșevici e descrisă cu aceleași unelte comparatiste și cu privirea jurnalistului care știe bine și istorie contemporană. Cele mai tari relatări sunt însă cele în care Merrill vorbește despre soldații participanți la uciderea musulmanilor, despre așa-zisele „lagăre de violare" a femeilor musulmane potrivit principiului că cel mai eficient atac este cel îndreptat împotriva bazelor religioase și sociale ale unei comunități. Cu toate astea, cartea nu mizează pe șoc. După mine, această carte e o terapie prin discurs
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
se apropie de alte culturi. Eu unul pur și simplu nu pot pricepe cum un om de eminența lui Bloom, cu învățătura lui și cu al lui esprit de finesse, poate identifica, senin, cultura germană cu nazismul (el vorbește despre "lagărele morții în așteptarea iubitelor și surorilor lui Kafka un sfert de secol mai târziu, atunci când cultura germană a triumfat"). Printre cele mai dezamăgitoare lucruri peste care am dat în această carte sunt aceste comentarii asupra lui Dostoievski: "Obscurantismul lui, ceea ce
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
artistică de "a da un răspuns lumii". Probabil, se va obiecta că tema nu se prea pretează unei scrieri artistice. De fapt, te poți gândi să scrii o carte "frumoasă" despre o experiență înspăimântătoare precum cea a șederii într-un lagăr de exterminare nazist? Se poate "povesti" un astfel de subiect? În Greața lui Sartre s-a pus problema dacă, din punct de vedere existențial, este posibil să "povestești" pe scurt viața fără să o trădezi, fără să minți și fără
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
decît în măsura în care conține un mesaj. Și eu am vrut să transmit un mesaj, altfel n-aș fi scris un roman", citim în Eșecul. Din acest tip de tehnică romanescă sau de mărturie, sub forma narativă a unei vieți dintr-un Lagăr, există un model foarte reușit, dacă putem spune așa, din punct de vedere uman, dar și din punct de vedere literar, și anume cartea lui Primo Levi, Dacă acesta este un om, publicată în Italia în 1958, al cărei subiect
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
furnizeze documente pentru un studiu lipsit de pasiune al anumitor aspecte ale sufletului uman". A vrut să lanseze în primul rînd, tuturor, un "semnal sinistru de alarmă" asupra urii față de străini, care poate duce "la capătul lanțului logic" la existența Lagărului. Jorge Semprun s-a confruntat cu aceeași problemă, mai degrabă filozofică la el: imposibilitatea de a povesti "moartea", din imposibilitatea de a o putea "trăi" și, în consecință, de a o "retrăi" prin scris: "Moartea nu poate fi trăită" (Wittgenstein
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
se rezumă la experiența fundamentală a "refuzului", a eșecului, a cărui încarnare este personajul central Köves din partea a doua a romanului Eșecul, provine din refuzul publicării primului roman, Fără destin, sub pretextul lipsei de expresie artistică a experienței trăite în Lagăr. Amintim că prima carte a lui Primo Levi, Dacă acesta este un om, a cunoscut aceeași soartă în Italia. Or, conștientizarea acestui eșec se situează în chiar prelungirea experienței de la Auschwitz, agravată în plus de întoarcerea în țara natală plonjată
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
bucuria de a crea" îl face să uite timpul, ba chiar și destinul, într-un sens extrem de pozitiv, excepțional, izolînd omul de lume și de oameni, făcîndu-l "diferit", dar fericit. În acest sens Kertész a ajuns la condiția dobîndită în Lagăr: faptul de a fi privat de destin poate fi trăit ca o "libertate", singura ce ne permite "să fim noi înșine destinul". Este uimitor să constatăm că în plină "demolare" a omului (Primo Levi), Imre Kertész a știut să păstreze
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
uimitor să constatăm că în plină "demolare" a omului (Primo Levi), Imre Kertész a știut să păstreze intactă printr-un efort supraomenesc, aproape mistic, această forță spirituală, reușind să o facă să vorbească, la sfîrșitul cărții Fără destin, despre "fericirea lagărelor de concentrare": Da, într-un anume sens, acolo, viața era mai limpede și mai simplă". Cu siguranță că aici stă esența experienței trăite în Lagăr și este tot la fel de sigur că maturizarea prin scris, prin "bucuria de a crea" l-
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
forță spirituală, reușind să o facă să vorbească, la sfîrșitul cărții Fără destin, despre "fericirea lagărelor de concentrare": Da, într-un anume sens, acolo, viața era mai limpede și mai simplă". Cu siguranță că aici stă esența experienței trăite în Lagăr și este tot la fel de sigur că maturizarea prin scris, prin "bucuria de a crea" l-a făcut pe autor să spună această frază care la prima vedere pare ofensatoare: "aș vrea să mai trăiesc puțin în acest frumos lagăr de
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
în Lagăr și este tot la fel de sigur că maturizarea prin scris, prin "bucuria de a crea" l-a făcut pe autor să spună această frază care la prima vedere pare ofensatoare: "aș vrea să mai trăiesc puțin în acest frumos lagăr de concentrare". Identitate și creație literară Sunt extrem de dificil de descris, pe calea criticii literare, principalele concepte estetice care formează fondul însuși al gîndirii lui Imre Kertész. De altfel, el numește Auschwitz-ul "o transcendență străină și inabordabilă." Începe prin a
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
ca purtător de mesaj uman, implicare în mișcarea vie, prezentă a literelor în relație cu societatea, dezavuare implicită a izolării în desuetul "turn de fildeș". "Preocupările politice", cum sună un titlu, nu sunt abandonate nici după momentul troțkist, întoarcerea din lagărele naziste (și sovietice!) ale unor vechi camarazi de crez obligă la reconsiderări majore, revelațiile lui Soljenițîn despre Gulagul comunist îl fac, ca membru al unui juriu important, să susțină premierea romanului Primul cerc, apărut în traducere franceză. Va edita apoi
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
gesturi semnificative de apărare din partea criticului, devenit și "propagandistul" unor scriitori opozanți precum cehul Kundera, maghiarul Tibor Déry ori albanezul Kadare, abia tolerați în țările lor. Un chestionar adresat scriitorilor comuniști francezi, cerându-le reacția la dezvăluirile celor trecuți prin lagărele sovietice ori atitudinea față de invazia tancurilor sovietice în Budapesta anului 1956, semnnarea "Manifestului celor 121", privind războiul din Algeria, aderarea la un "Comitet scriitori-studenți" în mai 1968 marchează, la rândul lor, un parcurs de implicări semnificative pentru felul în care
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
condus la încălcarea în impunitate a oricărei reguli și norme de conviețuire socială. Comunismul a potențat exponențial defecte care, datorită europenizării rapide, se atenuau vizibil. În anii cincizeci, când a fost construită Casa Scânteii, elitele au fost lichidate fizic în lagăre de exterminare. Un malaxor cumplit a zdrobit oameni politici, intelectuali de mare anvergură, țărani harnici care-și construiseră gospodării prospere, muncitori cu spirit de inițiativă. Nimic nu a scăpat forței destructive puse la punct de stăpânirea sovietică. Cei care au
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
construiseră gospodării prospere, muncitori cu spirit de inițiativă. Nimic nu a scăpat forței destructive puse la punct de stăpânirea sovietică. Cei care au reușit să rămână în viață au ieșit în marea lor majoritate grav amputați fizic, nu moral, din lagărele de exterminare comuniste. O generație de mare valoare, produs al unei Românii care, în ciuda dificultăților și carențelor se apropia într-un ritm rapid de nivelul european, a fost lichidată. Absența ei își face simțite efectele și în zilele noastre. În
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]