163 matches
-
de sarmale. În continuarea cuptorului se află patul pentru odihnă pe care sunt așternute poclăzi și sunt așezate perne. Deasupra patului, sunt agățate de grindă articole vestimentare și textile. De-a lungul pereților de est și de sud sunt așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa acoperită cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pereților de est și de sud sunt așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa acoperită cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei Dornelor. Crâșma este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
interior a bucătăriei și tindei. Au fost păstrate elementele principale ale casei de locuit: sistemul de încălzire cu sobe sau cuptoare folosite mai mult pentru încălzit și mai puțin pentru prepararea hranei, sistemul de iluminat, piese de mobilier: blidare, polițe, laițe, dulapuri, masă-ladă sau alte elemente de decor. S-a renunțat însă la pat. S-au păstrat țesăturile de interior îndeosebi păretarele și lăicerele. Reconstrucția efectuată în muzeu a urmărit eliminarea elementelor din perioada cât construcția a fost folosită ca locuință
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fost separată de tavernă (încăperea centrală) construindu-se un cuptor masiv care face legătura cu soba oarbă. Cele două cămări au fost amenajate provizoriu ca spații de cazare, iar camera laterală a devenit „salonul” crâșmei amenajat cu mobilier specific: blidare, laițe, mese și scaune acoperite cu valoroase țesături de interior. În anul 2008, Regiunea Abruzzo din Italia a inițiat proiectul "„Hanurile Europei Rurale”" în valoare de 1,8 milioane euro, prin Programul de Inițiativă Comunitară Leader+. Acest proiect prevedea constituirea unei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a intrării este amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de arhitectura interioară. Lângă cuptor se află un pat de dimensiuni mari și acoperit cu țesături, perne și velnițe. Deasupra patului este o bârnă masivă din lemn de care se agățau obiectele de vestimentație. De-a lungul pereților se află laițe masive folosite atât pentru odihnă, cât și pentru lucrul în timpul diverselor îndeletniciri casnice. În spatele tindei se află o cămară care era folosita pentru depozitarea produselor alimentare. Casa Gavril Candrea din Dorna Candrenilor a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
30-40 de familii de țigani.In anul 1941 romi care locuiau în zona Pereu au fost obligați să se mute în vatra satului Sandalac deoarece locul din Pereu a fost achiziționat nestiindu-se prin ce formă de un chiabur numit Laița .În anul 1942 o parte din familiile de romi au fost deportați forțat în Transnistria, unde din spusele bătrânilor că o parte dintre ei au fost uciși, au rămas prin alte locuri ori nu sau mai întors. Inprezent această comunitate
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
de lemn împletiți cu nuiele, umplute apoi cu ceamur și lipite cu lut. Acoperișul caselor era din stuf, papură sau paie, de secară. Mobila aproape că lipsea cu totul, ea se compunea din patul de nuiele,apoi din scândură, o laiță dintr-o scândură lată - pentru primirea oaspeților, masa și alte câteva obiecte simple. Cea mai frecvent întrebuințată lampă era opaițul, un vas de ceramică în care se punea grăsime și un muc de cârpă, care dădea o lumină palidă. Pe lângă
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
sărbătoare, nu lipsea din niciocasă, pereții erau acoperiți cu scoarțe diferite, și cu motive naționale, mobila era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. "„Din vremuri vechi, de când plaiurile de-a lungul râului Cașin au
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fier, din materiale naturale create acum douătrei sute de ani de către străbunici, sau blidele vechi, toate având roluri precise în expoziție. Creația elevilor, păpușa de cârpă, reprezintă anul vechi, care moare, și culminează cu cea mai mare păpușă așezată pe laiță și bocită de fetele din sat. Remarcate se fac și păpușile care reprezintă strigoii călare pe butoi în noaptea Sfântului Andrei și care sunt deosebit de expresive. Toate sunt unicate, materialele din care sunt făcute fiind diferite în orice casă, iar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu mi-l mai amintesc. La lumina chioară a lămpii, pe un capăt de laiță și stând în genunchi m-am apucat de scris. Când am ajuns la propoziția Moșul era mai țanțoș ca un cocoș, am scris cuvintele mai și țanțoș legate între ele. Dându-mi seama de greșeala făcută am exclamat: vai, am
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pașii, bătrânul și-a ridicat cu mâna sprâncenele grele de ani, a privit lung spre drumeț a înțeles că-i om bun și dorește sfat cinstit. L-a poftit în chilie. Sunt voievodul țârii, a zis Ștefan, așezându se pe laița de piatră. M-a înfrânt dușmanul, la Războieni. Ce zici, să-i închin țara au ba? Cum sta în picioare, sprijinit în toiag, sihastrul a prins a tremura ușor. Gândea: «La mare cumpănă trebuie să fie Moldova, dacă vodă însuși
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu frecvente alunecări de teren); - D. Chicerei- "deal cu formă conică" sau de acoperiș de casă, având și sensul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
trebuincios, ca să nu i se întîmple nici un rău, ia moașa o vănuță sau o covățică numită altminterlea și albie, mai pe scurt, vasul care mai înainte de aceasta au fost în stare să-l pregătească părinții; așază vasul undeva pe o laiță sau pe un scaun și toarnă într-însul apă din oala cea nouă. Ia apoi o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, unul sau mai mulți bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
materiale și cum li s-a realizat conturul și înfloriturile; cum era casa și patul lor, ce puneau pe pat și la cap când se odihneau, cum se îmbrăcau și ce podoabe întrebuințau, unde le era masa așezată, cuptorul și laița, cu ce se ocupaseră înainte de a se fi așezat la masă ori pe pat, din câți oameni le era constituită familia, comportamentul lor, pentru că de ce să n-o spunem, de la an la an, arheologia dă rezoluții din ce în ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu lucrări realizate de gospodina locului, pentru că oamenii de atunci erau artiști înnăscuți în toate, ceea ce făcea ca decorația caselor să se deosebească de la casă la casă, de la localitate la altă localitate. În camera mare se afla cuptorul, lângă el laița iar pe laiță puse piei de animale sau rogojini ori vase pentru păstrarea alimentelor de uz curent. Gospodarii aveau masă și scaune, veselă din ceramică împodobită, din care mânca întreaga familie. Venea la rând camera mică, din care nu lipsea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de gospodina locului, pentru că oamenii de atunci erau artiști înnăscuți în toate, ceea ce făcea ca decorația caselor să se deosebească de la casă la casă, de la localitate la altă localitate. În camera mare se afla cuptorul, lângă el laița iar pe laiță puse piei de animale sau rogojini ori vase pentru păstrarea alimentelor de uz curent. Gospodarii aveau masă și scaune, veselă din ceramică împodobită, din care mânca întreaga familie. Venea la rând camera mică, din care nu lipsea cuptorul, uneltele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două nopți, a omorât și a mâncat 12 oi la stâna lui I. Sularu și V. Romedea din Tarnița. În 1931, lupii au prădat multe oi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete ale culorilor pastelate, obținute prin vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o temelie din piatră se construia casa din bârne încheiate prin întapare și coadă de rândunică. Golurile dintre bârne erau umplute cu mușchi și cu lut. În interior era un cuptor și o vatră de foc, iar în jur erau laițe acoperite cu țesături din lână și blănuri de oaie. Îmbrăcămintea și alte lucruri erau ținute pe o culme, la grindă. Inventarul era din lemn și lut: vase din lemn, unelte, ustensile casnice, imagini ale unui trai modest cu preocuparea principală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]