163 matches
-
grijă, cu băgare de seamă, precum un farmacist medicamente pentru furnici. Călugării, oameni de toată spița, făceau nevoință, post, rugăciune, supușenie. Jupânul era Dumnezeu, cuvântul părintelui stareț bilet de odihnă în grădina cerului. Fraților, în ușa voastră o să bată, pe laița voastră își va hodini oasele, din strachina voastră se va hrăni. Așteptați-l în post și rugăciune, ziua celei de-a doua veniri e aproape! Dar grijă mare, fraților, în taină, în mare taină să-l primiți! Aici trufia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Dacă vă împinge păcatul și vă băgați mâinile, vi le tai cu drujba! Pe tataia nimeni nu l-a furat vreodată. Hai, fuga, fuga! Acolo am bani pentru încă trei mânăstiri. Să scoateți și lădița cu odoare! Este ascunsă sub laiță. Cozma, dă fuga-n biserică și adu-mi cutia milei! Dar este goală, părinte stareț! Ieri am scos 600 și vi i-am dat cu chitanță. Gol este capul tău, pămpălăule! Și un leu dacă are, tot nu-i goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de acasă... A zâmbit unei amintiri de când Încă nu știa ce sunt aceia pantaloni... Aducerea aminte Îi juca aievea În fața ochilor... Era o dimineață de primăvară ca asta... Mama Maranda a plecat la treburi, lăsându-l În fața geamului pe o laiță din bucătăria de vară. Casa, așezată Împotriva soarelui, arunca peste toată curtea o umbră grea - aproape materială. Dincolo de umbră era portița care dădea spre câmpul cu brazdă reavănă și neagră. Din Înalturi, cu fâlfâit amplu de aripi, s-a lăsat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
apoi cu pas nobil, meditativ... Din când În când, ciugulea ceva cu mare rapiditate de pe răzor... “Doamne, ce frumoasă e! Tare aș vrea să mă joc cu ea”. Și gândul, s-a preschimbat pe dată În faptă... A coborât de pe laiță, a ieșit pe portiță și a pornit către pasăre... Când a ajuns Între brazde, a Început să 23 22 se lupte cu Înălțimea lor... Împiedicându-se În poala cămășii, se rostogolea peste brazdele de pământ afânat. Aroma de pământ proaspăt
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nevoie mare. „Mâine mă duc În târg să caut o cușcă pentru păsări. Și atunci să vezi!” - nu mai putea el de mândru ce era... A doua zi - curios - m-am dus să-i vad cușca, dar... omul ședea pe laiță și plângea. „Ce-i cu tine?” - l-am Întrebat. „Uite aici” - a ridicat el sita. Sub sită, ghemuit, cu o gheară Înfiptă În gât... zăcea pițigoiul, fără suflare... Nu se atinsese nici de o firimitură sau poate nici de o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
opincile, apoi ai de lucru cu mine, măi Gheo și măi Văsâi! De azi înainte eu răspund de satul Arini! Eu sînt tata vostru!! Urechea lui nu-i lungă... Îi numai clăpăugă, i-a șoptit un gospodar vecinului său de laiță. Vorbește tu mult, că poate ți s-a urât cu binele! i-a răspuns vecinul și a zâmbit. De la sine înțeles că mișcarea nu a trecut neobservată de către vorbitor, care totuși și-a continuat perorația oarecum satisfăcut că și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că sunt gata să te ajut. Căiță a înlemnit. La multe aiureli s-a gândit dar la așa ceva nu. A coborât coatele de pe fereastră a făcut câțiva pași înapoi cât să-i permită să se îndepărteze de fereastră și de laița care stătea acolo unde îi era locul lângă peretele în care era încastrată fereastra și a ieșit în tindă. Acolo, ființa de pe umăr îi glăsui din nou: -Nu te speria, sunt atât de mică încât nu pot să-ți fac
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
tindă goală, rece și neprimitoare, de unde printr-o ușă care scârțâia de m-a speriat, am intrat într-o cameră cu un cuier pe un perete în care erau agățate o polcă și un surduc. Lângă perete se afla o laiță acoperită pe jumătate cu un lăicer, un pat peste care se vedea așternută o saltea cu paie peste care era întins de asemenea un lăicer și unde se mai aflau o pernă și un ogheal. Urma o sobă în a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de câmpie existent în județul Neamț, s-a dezvoltat aici, o adevărată arhitectură populară a lemnului regăsit în sistemul de construcții folosit pe Valea Bistriței, zona Românului, Humulesti sau Bargauani. În muzeu, putem admira obiecte din mobilier masiv (patul, masa, laița), sobă, bogatele țesături din lână, lada de zestre, costumul popular românesc la portul femeiesc dar și la cel bărbătesc. Ocupațiile de bază a oamenilor din acestă zona au fost creșterea animalelor, agricultură și prelucrarea lemnului. Până la sfârșitul secolului XIX, principalul
Muzeul de Etnografie [Corola-blog/BlogPost/96626_a_97918]
-
Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Referință Bibliografică: am motive să reclădesc iubirea / Ana Maria
AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364015_a_365344]
-
boi, cei care nu aveau nimic la îndemână în cârcă, cum au putut și-au strâns câte ceva din agoniseală și au plecat care încotro din fața năvălitorului ... Eu mi-am băgat la repezeală niște lucruri de îmbrăcăminte în desagii așternuți pe laiță, i-am pus pe umeri, pe tine te-am luat în brațe, pe frate-tău de 3 anișori de mână și pe soră-ta de 5 ani la fel, făceam cu schimbul, ba cu unul ba cu altul să nu
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina seceratul, din spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
departe, zilele fără să ne supunem. o umbră drum de praf sau drum de piatră oiște de car nețăsălată, se rup iar haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt gol și umbra-i vie, pustie ca un
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
SĂ RECLĂDESC IUBIREA, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013. te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Citește mai mult te chem de unde eștila o margine
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
de nisip de pe Bistrița Aurie și a constatat că mai există și astăzi particule de aur vizibile cu ochiul liber. Într-o altă sală a muzeului este amenajată o cameră tradițională în care se află: patul cu saltea din fân, laiță (băncuță), noptieră, ladă de zestre, costume populare, o colecție de icoane vechi, portretul senatorului Nistor Giosan din perioada interbelică, portretul soției acestuia, portretul celei care a fost aleasă miss Bucovina în 1907 la Cernăuți, Maria Tomoioagă și al surorii sale
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
tavan era o rudă pe care stătea tot timpul o cergă faină. Alături era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
era un cuptiori -cuptor cu vatră- pe care eu când eram mic dormeam în serile geroase iar când eram mai mare îmi plăcea să dorm pe o laiță -bancă- pe care puneam multe cergi sa fie moale, îmi plăcea pe laiță pentru că îmi lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
Acasa > Strofe > Comic > ȚÂPURITURI FB Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de tradiții și nesecat izvor de creație populară
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sunt gata încălțată: - Vreau să merg și eu! Nu-mi răspunde nici da, nici ba, așa că urmez ritualul: el inainte, eu după! - Bună ziua moș Petre! - Zâua bună, no hai poftiți! Atenție să nu călcați bobocii! No, ședeți unde vreți, că laițe sunt; cine să șadă pe ele, lipsește! M-am obișnuit să șed acasă, dar cu un lucru nu! să nu-mi intre nim’nea-n curte. - Lasă moșule că se rezolvă, mutăm ulița prin curte și trec toți. Ha! Ha
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
am dat examen și din limba rusă, pentru a intra la Politehnică...În prima noapte, ... XV. ȚÂPURITURI FB, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]