53 matches
-
români de etnie maghiară care refuzau, pur și simplu, să vorbească limba oficială a statului român - româna? Oare ce ar fi făcut un adevărat român, chiar dacă nu era un șef de stat? Cred că le-ar fi aruncat în cap laibărul ăla secuiesc cu care îl cadorisiseră în râs boanghenele și ar fi plecat. Dar dacă ai fi coșcogea președintele României? Ehei, un președinte de țară are destule pârghii de acțiune, pârghii perfect democratice și eficiente. Dar el n-a făcut
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în ochii lui: ― Lasă-mă... Trebuie să mă duc la biserică... E Vinerea mare... Denii... Și poimâine sunt Paștile... Apostol îi văzu numai buzele și nu-i auzi glasul. Pe urmă privirea îi coborî pe sâni gata parcă să spargă laibărul care-i apăsa. Deodată se făcu roșu, o apucă de mână și-i șopti cu altă înflăcărare, că fata își feri obrajii: ― Ilona, am să te aștept de la biserică... Fiindcă ea tăcu, Apostol continuă mai fierbinte, înfigîndu-și ochii aprinși în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
observator zbuciumat, la ora când amurgu să perde pân miriști, dă la miazma aproape fetidă care o puțeau porcii decedați fără număr. Împrofitându-mă dă frigu care-ți crăpa buricu, la care mai pune și costumu dă pânză de in fără laibăr, da și fără surtuc, care un Duroc-Jersey Îl luase pă el la ăle din urmă horcăituri care-a scos când mierlea, și fără halatu mascat care i-l cadorisisem, ca să-mi ducă persoana cu camioneta peizană la un agent dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Pirosanto, c-a zis că să-i dăm foc la primitoru dă pietre, nainte de a-i licita bicicleta și hainele. Dă licitație s-a ales prafu. Bicicletele Îi iera bolmăjite cu urdori dân faruri și costumu dă haine fără laibăr se Încleiase dă sânge. Cărțile au fost la urma urmelor și iele tot o pagubă, fincă erau saturate cu resturi organice. Noroc că camionagiu (care iera chiar Graffiacane) a putut cumpăra ceasu pă sistem Roskopf cu șapșpe rubine, Bonfirraro a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Nr. 2. Margareta Berbier Wangner, Curtea de Argeș, strada Negru Vodă Nr. 31. Velicu Clementa, Curtea de Argeș. Laboratoare particulare Analiza medicale, Pitești, str. D - na Bălașa Nr. 28. Dr. Cerchez. Drogherii Fărm. N. Demetrescu, medic, Pitești, str. Lascăr Catargiu Nr. 58. Drog. Constantin Laibăr, nemed., Pitești, str. Șerban Vodă Nr. 40. Farmacii particulare din județul Bacău Marcu Nachmansohn, Bacău, str. Porumbacu Nr. 1. Olga Silberman, Bacău, str. 10 Mai Nr. 1. Ioan Balaban, Bacău, calea Reg. Ferdinand Nr. 38. Most. Malhasovici, I. Malhasovici, Bacău
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
cu țigară în gură. Îi legam zgardă, o îmbrăcam în pene frumos. Chemătorii la nuntă strigau: «Șocăriță, țâpă gacii/ Că-ți rupe stegaru cracii!» - Cum era îmbrăcată o mireasă? - Ave cunună, chimeșă (cămașă), pindileu (fustă) și zadie (șorț, pestelcă). Un laibăr sau un cojoc, dacă era răce. În picioare, cizme sau pantofi. Mărgele mici, împletite în zgardă la gât. - Pe coafezele din oraș nu le-ați învățat să împletească mirese? - Nu vor să învețe. - Cât vă plătea pentru împletirea unei mirese
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar fi insuportabile, fiind la polul opus cu frumusețea lor proverbială : „Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
str. Petre Ispirescu nr. 23 țel: 287880; 0744545971 12872 JIANU TUDOR (n. 1960) Pitești, str. Ț. Vladimirescu, bl. P30/A/10 țel: 214546; 0745138318 6668 KRAMER MARIANA (n. 1966) Curtea de Argeș, str. Unirii, bl. Z8/ A/2 țel: 724285; 0744183978 16224 LAIBĂR IONELA (n. 1972) Pitești, str. Frasinului nr. 16, bl. 20/A/19 țel: 804277-504676; 0723600765 6690 LAZĂR DUMITRU (n. 1949) Pitești, str. Banat, bl. B3/ A/11 țel: 625285; 0745063167 21175 LICACIU VALENTINA CARMEN (n. 1973) Pitești, Str. Gârlei, bl.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
6631 DIN DANIELA (EC) Mărăcineni, Bl. 486/ A/3 țel: 0744475974 268 DOBRE ILIE (EC) Pitești, Str. Eremia Grigorescu, Nr. 14 țel: 0248/214846 196 GIURCA AUGUSTIN (EC) Pitești, Str. Negru Vodă, Bl. F1, B/4 țel: 0248/632958 16224 LAIBĂR IONELA (EC) Pitești, Aleea Frasinului, Nr. 16, Bl. 20/A/19 țel: 0788438022 16218 NICOARĂ STELA ELENĂ (EC) Pitești, Cartier Trivale, Nr. 34A țel: 0248/222622 219 POPESCU LUCIAN (EC) Pitești, Cartier Craiovei, Bl. 8/ A/9 țel: 0248/253719
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie". La fete îmbrăcămintea este compusă din "spătoi și poale brodate", "zadie cu cârpa de încins", "cojoc" și "cârpa pe cap".
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului [[1900]], în sat începe să pătrundă costumul femeiesc „[[săliște]]nesc” , care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
unul dintre brațe, cu care se blochează o ușă, o fereastră etc. (germ. Vorreiber) găbănaș = cămăruța de alimente harănge = clopote hocăr = scaun mic (germ. Hocker) hoher = ticălos (mag. hóhér - calau) hozontrongane = bretele hambar = siloz pentru cereale imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
eventuale scântei într-o direcție dorită pentru a se evita eventualele incendii (reg. trans.=fumar, sl.=horn); bobotaie= foc mare în general cu jar mult și fum puțin; becheș= denumire generică pentru o haină de luat în spate provizoriu ca: laibăr, lăibăruț, sfetăr, căput,cojocel,etc; bănat= regret (cu bătaie mai lungă), dor, alean, părere de rău. -"cu litera C" -ciuparcă=ardei; -cină=noroi; cindă=pridvor mai mare de regulă interior; -cerfari=oaspeții, invitații la o nuntă care aparțin celui care
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la brâu. Lenjeria de corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la brâu. Lenjeria de corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac ( mai recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iarnii. Mai târziu (primele decenii a secolului XX ) au pătruns din comerț cămăși confecționate numai din ,jolj”-bumbac. Peste poale și cămașe (partea de jos) purtau rochie largă colorată (după portul unguresc), iar mai târziu la tinere au apărut și ,laibăre” (veste) din mătase. Aceste laibăre, în trecut, erau confecționate din materiale plușate (la vârstnice) și se încheiau cu nasturi sau cu ,copcii”. Femeile purtau peste rochie în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a secolului XX ) au pătruns din comerț cămăși confecționate numai din ,jolj”-bumbac. Peste poale și cămașe (partea de jos) purtau rochie largă colorată (după portul unguresc), iar mai târziu la tinere au apărut și ,laibăre” (veste) din mătase. Aceste laibăre, în trecut, erau confecționate din materiale plușate (la vârstnice) și se încheiau cu nasturi sau cu ,copcii”. Femeile purtau peste rochie în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta) erau făcute din pânză de cânepă cu o bordură din broderie aplicată în partea de jos. Peste poale, în partea din față se purta o "zadie
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
sus și pletele lungi până la umeri. Se înțelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” și de un „spențer” (haină și jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fină, iar în picioare, indiferent de anotimp, poartă cizme. Pe cap poartă pălării din catifea, împodobite
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
acest costum și cel al românilor din ținutul montan al Orăștiei, ceea ce conferă o notă în plus a autohtoniei obiceiului, infirmând teoriile care susțin originea sud-dunăreană a lui. Pentru ieșirea călări la Pietrele lui Solomon, în trecut junii purtau doar „laibărul” fără „spențere”, indiferent de vreme, lucru păstrat până astăzi. Cei trei conducători, (vătaful, armașul mare și armașul mic) se deosebesc de restul companiei prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului 1900, în sat începe să pătrundă costumul femeiesc "săliștenesc", care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]