4,995 matches
-
grupul parlamentar creștin-democrat din parlamentul european s-au pronunțat pentru recunoașterea în textul constituției a rolului pe care creștinismul l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
sigur că nici nu există așa ceva. Doar o ștafetă care face cu neputință identificarea sursei dintîi, o trecere din mînă în mînă la infinit. Dacă putem numi religioasă lectura textului considerat sacru și prestigios, lectura plagiatorului e pe de-a-ntregul laică. Mi-am dat seama de diferență, remarcînd că principiul celei dintîi lecturi este citatul, în vreme ce al celei de a doua este copia. Diferența este că, în citat, avem sursa la vedere, iar în copie ea rămîne ascunsă. Plagiatorul nu citează
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
William Shakespeare În text ( autorul acestuia ne rămâne necunoscut), A. B. "execută sârguincios «exercițiile» obligatorii ale vremii, scriind despre industrializarea socialistă și sabotorul industrial, colectivizarea agriculturii și reacția chiaburilor de la sate, lupta comuniștilor în ilegalitate etc. etc., "șovăind între oratoriul laic ( sic), comedie și melodramă, fără o preocupare specială pentru formă, urmând însă cu încredere modelele dramaturgiei interbelice. Multe și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar Poate, totuși, luptă pentru el împrejurarea că, de la un moment dat, "A. B.
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
o pădure despuiată, deșertată de simboluri trebuie stabilite corespunderile". E menționată analogia cu expediția lui Claude Vannec și a lui Perken, eroii romanului Calea Regală al lui André Malraux, în jungla siameză, cu deosebirea că acolo se desfășura o ,,cruciadă laică", țintind a dezrobi operele de artă aflate în inima naturii sălbatice. Totodată drumul către ,,zidul neisprăvit" este, în termenii lui Mircea Eliade, un ,,drum spre centru", spre o incintă ce trebuie resacralizată. ,,Și, ca orice drum spre centru, și acesta
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Ziua drapelului și să o faci cu onoruri militare, încurcînd circulația din centru, mi se pare o încercare de a dilua prostește Ziua națională a României. De parcă n-ar ajunge că politicienii încearcă să confiște în folosul lor și sărbătorile laice, și pe cele religioase, ne inventăm sărbători suplimentare cu care nu facem altceva decît să le scădem importanța celor tradiționale. Avem Ziua națională a României. Atunci și numai atunci trebuie sărbătorit și tricolorul, fiindcă altminteri drapelul nțional se transformă întrun
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
de o înaltă performanță artistică, reputat pentru interpretările originale pe care le oferă și pentru succesele bine meritate de care se bucură. Din repertoriul său atât de bogat și variat, corul Symbol ne-a oferit câteva creații românești religioase și laice, specifice sărbătorilor de iarnă. Poeta Rodica Subțirelu, moderatoarea seratei, a acordat părintelui profesor diacon Jean Lupu, și corului, precum și celor trei oratori invitați, câte o diplomă de participare din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Actrița Doina Ghițescu, în chip de
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
acestor zile, că acest eveniment nu a fost atât de mediatizat ca altele, deși ar fi meritat cu prisosință dar, mă rog, trecem și peste acestea cum am trecut noi și peste altele!... Am văzut multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe Părintele lor, simțindu-se, de acum încolo, văduviți, dar convinși că Arhiereul Antonie a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atât dragoste și
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
atât “monotelistul ecclesiologic” - negarea misiunii sale în lume, cât și seminestorianismul - relativizarea adevărului dumnezeiesc în favoarea lumii.” - După cum afirmă Pr. Prof. Dr. Gheorghios Metallinos de la Atena. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic - dialog amplu, sincer și profund cu Domnul Victor Opaschi - Secretar de Stat pentru Culte Din luna februarie anul 2013 este secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte. A fost mai bine de 20 de ani Consilier al președintelui
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
bine așezată și mai predictibilă. Al doilea argument este într-o anumită măsură o consecință directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau să facă trimitere la laicitatea statului român. Ce avem în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
să administrați, din funcția politică, cele 18 culte religioase în relația lor cu statul? - Secretariatul de Stat pentru Culte nu conduce cultele religioase. Acestea sunt autonome, așa cum este normal într-o democrație. În plus, statul român nu este un stat laic așa după cum am mai spus, și după cum vehiculează, din păcate, diverși oameni care vor să inducă opinia lor conform căreia statul ar trebui să fie laic în sensul de a fi total dezinteresat de religie și chiar împotriva religiei. Dimpotrivă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
așa cum este normal într-o democrație. În plus, statul român nu este un stat laic așa după cum am mai spus, și după cum vehiculează, din păcate, diverși oameni care vor să inducă opinia lor conform căreia statul ar trebui să fie laic în sensul de a fi total dezinteresat de religie și chiar împotriva religiei. Dimpotrivă, pentru statul român, religia, cultele religioase au un aport eminamente pozitiv în societate și este important ca mai ales aceste 18 culte religioase, în care se
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici nu putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul francez), și asta de dragul autonomiei și a unei presupuse libertăți, bineștiind că adevărata și autentica libertate nu există decât în Dumnezeu - Cel în Sfânta Treime lăudat. Imparțialitatea, neutralitatea ori nepărtinirea Statului în relație cu cultele nu poate însemna nicidecum
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a lumii care aspiră la ajungerea din „Biserica luptătoare” în „Biserica cea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
el însuși protestant - și el, mai târziu, a avut impudoarea să-mi trimită un volum de poeme bigote (s. n.) în speranța că voi subscrie pentru un exemplar. I-am trimis înapoi exemplarul împreună cu felicitările mele pentru slaba sa memorie." Spirit laic - nemilosul povestitor - și s-ar zice, văzând episodul de mai sus - deloc nemotivat în opțiune. Rând alb, acum, neapărat un rând alb, marcând trecerea la cu totul altceva... Un altceva, dar nu un altcineva decât ireductibilul, mereu nedezmin-țitul, mereu același
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
grup sau în funcție de comandamente politice. Singurul cumpărător cu putere financiară mare era statul, iar el cumpăra discreționar, după cum îi dictau umorile și nevoile propagandistice, pentru că artistul asta era: un simplu agent de propagandă și de influență, un fel de apostol laic al teologiei negative pe care comunismul a reprezentat-o în mod exemplar. Înainte de ’89, statul cumpăra, așadar, fără să țină seama de criteriile reale ale unei piețe. Între instituțiile statului și artiști existau niște înțelegeri tacite în ceea ce privește controlul asupra creației
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
pe Ștefan cel Mare în niște tablouri în care domnitorul sanctificat de BOR apare făcînd amor. Firește că Biserica s-a supărat, doar nu era să le zică bravo. Dar pe lîngă Ea, s-au întărîtat și tot soiul de laici, scîrbiți de ceea ce le-a clocit imaginația acestor comemoratori. Rostul acestei expoziții nu era însă de a stîrni sentimente pioase, ci de a contraria. De ce n-aș recunoaște, pe mine m-a amuzat. Iar ideea în sine nu mi se
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
parte și în alt registru, faptul că Biserica Ortodoxă nu privește cu ochi buni această expoziție e căt se poate de explicabil, pînă la un punct. După sanctificarea lui Ștefan cel Mare BOR nu mai poate rămîne indiferentă față de expozițiile laice care îl au ca subiect pe proaspătul sfînt. Aici intrăm însă într-o discuție ceva mai complicată. Dacă Biserica Ortodoxă sanctifică pe cineva, personaj istoric, el nu mai poate fi tratat și în fosta sa calitate, de laic? Să ne
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
față de expozițiile laice care îl au ca subiect pe proaspătul sfînt. Aici intrăm însă într-o discuție ceva mai complicată. Dacă Biserica Ortodoxă sanctifică pe cineva, personaj istoric, el nu mai poate fi tratat și în fosta sa calitate, de laic? Să ne amintim că trecerea lui ?tefan în rîndul sfinților a provocat diverse nedumeriri, din cauza a diverse amănunte despre existența nu tocmai sfîntă a domnitorului. Ștefan, o știm din Cronici și din documentele vremii, n-avea nici pe departe profil
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
o parte, și seninătatea acceptării ei, pe de altă parte - conferă, într-adevăr, celor două balade un sens mai adînc, oportun de pus în lumină în actul comparației relevante" (p. 13). Nu mai puțin relevante sînt însemnările eseistului despre tînărul laic Vladimir Ghika și acțiunile sale diplomatice purtate la începutul secolului XX. În timpul șederii sale la Roma (între 1898 și 1904) unde fratele său fusese numit secretar de Legație la Reprezentanța diplomatică a României, viitorul Monsenior găsește în arhivele Vaticanului o
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
Acești oameni sînt mai fugaci decît vîntul, mai impreciși decît coca, mai neașteptați decît hazardul și mai stupizi decît pietrele. Seamănă cu habotnicii, cu adventiștii, cu valdimiriștii, cu dogmaticii. Au dogme, intransigențe pe fleacuri și stele polare pe care noi, laicii și spiritele libere, nu le vedem pe cer". Și încă mai rău, acești "dogmatici letargici", cu toate că "au suflet", "pot deveni asasini oricît ar fi de delicați și candizi". Cîțiva "revoluționari de profesie" pe care i-a cunoscut autorul constituie "ilustrațiile
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
de organizare europeană, ar fi voit să limiteze conservatorismul bisericii ortodoxe ruse, autocefale, favorizând protestantismul. El a intuit - înaintea lui Max Weber - că etica protestantă potențează spiritul capitalist, dar, în cele din urmă, s-a mulțumit cu supunerea ei puterii laice. Sub comuniști, biserica ortodoxă a fost sistematic combătută și conducătorii ei lichidați (la instigarea lui Lenin), până când Stalin a realizat că ea poate juca un rol în supunerea creștinilor din teritoriile ocupate după cel de-al doilea Război Mondial. Patriarhul
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
aici efectul artistic remarcabil. Rugăciunile, specie foarte productivă datorită accesibilității lor, marchează părăsirea intimității psalmilor și intrarea în zodia retoricii, în timp ce în cazul imnului, cu o importanță secundară pe parcursul liturghiei, inovația este minimă. Deși odele fac trecerea înspre un caracter laic al poezie rituale, prezența rugăciunii de la finalul elogiului demonstrează geneza religioasă a speciei, iar epigrafele, cu două căi de omagiere (lauda directă închinată eroilor - oda profană și lauda indirectă - glorificarea blazonului prin versurile la stemă), sunt clișeizate și prezintă numeroase
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
este proză, Noul Testament, ideologie. Întâia Carte a lui Moise reprezintă scenariul Creației lumii multimilenară, dacă nu luăm în seamă celelalte construcții ale Univeresului înregistrate de istorie... Recent, filmul american despre Patimile lui Isus a făcut vîlvă, stârnind polemici aprinse. Interesul laic îl depăși pe cel religios. De la marea schismă din secolul patru al erei creștine, interpretarea sacrosantului nu a mai fost întrecută decât de disputele din zilele noastre, căpătând un accent mai mult stilistic, decât dogmatic, al credinței religioase. în alte
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]