131 matches
-
intră, deopotrivă, tradițiile, istoria locală, gradul de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe dimensiunea socială). Al treilea element prin care discursul public este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
acest spațiu? Contează ea? Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență pe măsură a Ortodoxiei în spațiul public. Laicatul rămâne deocamdată statistic... - afirmă și susține, cu multă sinceritate și seriozitate, Domnul Dan Dungaciu. Material întocmit, realizat și redactat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
dacă practica primară a trebuit să fie întreruptă - spun adversarii împărtășirii frecvente și regulate - dacă o distincție radicală a trebuit să fie introdusă între clerici (a căror primire a Sfintei Împărtășanii constituie în mod evident parte a slujirii lor) și laicat (care astăzi poate primi Sfânta Împărtășanie numai în anumite condiții - necunoscute Bisericii primare) dacă, în general, Sfânta Împărtășanie pentru laici a devenit mai degrabă exceptie decât regulă, atunci aceasta se întâmplă din cauza unei temeri bune și sfinte - aceea a profanării
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spovedanie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în lucrarea sa "Tâlcuirea Dumnezeieștei Liturghii"nu face nici o distincție între cler și laicat, referitor la Sfânta Împărtășanie. El scrie: "...dacă însă cineva are putință de a se apropia de Sfînta Masă, dar nu se apropie , nu va dobândi nicidecum sfințirea Sfintelor Daruri; și aceasta nu pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spovedanie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
dacă practica primară a trebuit să fie întreruptă - spun adversarii împărtășirii frecvente și regulate - dacă o distincție radicală a trebuit să fie introdusă între clerici (a căror primire a Sfintei Împărtășanii constituie în mod evident parte a slujirii lor) și laicat (care astăzi poate primi Sfânta Împărtășanie numai în anumite condiții - necunoscute Bisericii primare) dacă, în general, Sfânta Împărtășanie pentru laici a devenit mai degrabă excepție decât regulă, atunci aceasta se întâmplă din cauza unei temeri bune și sfinte - aceea a profanării
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_temeinicia_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în lucrarea sa "Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii"nu face nici o distincție între cler și laicat, referitor la Sfânta Împărtășanie. El scrie: "...dacă însă cineva are putință de a se apropia de Sfânta Masă, dar nu se apropie , nu va dobândi nicidecum sfințirea Sfintelor Daruri; și aceasta nu pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_temeinicia_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
a putea afla soluții la tentațiile dure ale relativizării. Excluzând o sensibilă redundanță ideatică și câteva erori ortografice scăpate de ochiul corectorului, lucrarea prezintă avantaje majore. Obișnuiți, în lumea teologică academică, cu lucrări scrise de specialiști pentru specialiști pe care laicatul (înțelegem aici neavizații) le receptează puțin sau deloc, cartea recenzată se impune ca o scriere a unui teolog pentru teologi și laici, deopotrivă. Depășind planul structural și lexical, rigid și scolastic, al vechilor tratate de morală, lucrarea Părintelui Profesor Ștefan
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432551000.html [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
tabele, în acest sens?” Am răspuns fără să ezit: „Părinte, am încredințarea că nici nu contează cine e și cum îl cheamă. Întâmplător, pe Iulian Capsali îl cunosc bine, e om întreg! Este tatăl a nouă copii!... Contează însă că laicatul ortodox, prin câteva asociații importante, a pornit la această acțiune de strângere a 100.000 de semnături, pe liste. Eșecul ar fi atât de răsunător, încât nici nu poate fi luat în calcul. Cu alte cuvinte, dacă „mușchiul” laicatului și
IULIAN CAPSALI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1395212660.html [Corola-blog/BlogPost/347910_a_349239]
-
că laicatul ortodox, prin câteva asociații importante, a pornit la această acțiune de strângere a 100.000 de semnături, pe liste. Eșecul ar fi atât de răsunător, încât nici nu poate fi luat în calcul. Cu alte cuvinte, dacă „mușchiul” laicatului și preoțimii implicate nu poate strânge 100.000 de semnături, înseamnă că nici nu (mai) contăm ca forță în societatea românească. Înseamnă că, de fapt, suntem o cantitate neglijabilă și cu nimic mai sonoră sau mai importantă decât asociațiile seculariste
IULIAN CAPSALI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1395212660.html [Corola-blog/BlogPost/347910_a_349239]
-
trecut douăzeci de ani de când a început să ființeze (și) la Oradea, pentru întâia oară, în rândul tineretului universitar și nu numai, această dinamică, harnică, duhovnicească și echilibrată asociație care, iată, și-a însușit dimensiunea slujirii prin implicarea tinerilor, a laicatului universitar și a preoților de aici în apostolatul social, misionar, cultural și spiritual. A fost întemeiată, în urmă cu douăzeci de ani, chiar în ziua și prasnicul închinat Sf. Ap. Andrei - care, astfel, a și devenit Ocrotitorul spiritual al filialei
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă by http://uzp.org.ro/ascor-filiala-oradea-la-douazeci-de-ani-de-existenta/ [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
elocință. Și atunci, cum se mai poate întreba cineva sau pronunța contra, despre mărturisirea credinței creștin-ortodoxe a Profetului Neamului-Mihail Eminescu, vreme de decenii, ba secole: cu prostie, cu ură, cu lașitate, cu interes, cu dezbinare, cu profanare, cu mojicie: din laicatul turmentat, din mustul mirenilor zăpăciți, din fierbințeală clericală, din nevroza academică, din struțo-cămila greco-catolică, din turpitudinea serenisimei oculte, din megalomania politichistă, din alte sminteli ori nebunii luciferice. Gândirea metafizică a Filosofului Mihail Eminescu este „dezlegată” hristic prin expresia evanghelică: < >, iar
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
rituri catolice: grec, latin și armean. Pentru ritul grec se stipula următoarea structură organizatorică: o mitropolie la Blaj, cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj Gherla și Maramureș. În activitatea sa, Biserica greco catolică a fost sprijinită de asociații ale laicatului. În anul 1928 a luat ființă Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU). Studenții greco catolici au întemeiat Asociația Studenților Transilvăneni Români Uniți (ASTRU), iar femeile Asociația Femeilor Române Unite (AFRU). După instaurarea dictaturii comuniste, în anul 1948, Biserica Română Unită
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
dacă practica primară a trebuit să fie întreruptă - spun adversarii împărtășirii frecvente și regulate - dacă o distincție radicală a trebuit să fie introdusă între clerici (a căror primire a Sfintei Împărtășanii constituie în mod evident parte a slujirii lor) și laicat (care astăzi poate primi Sfânta Împărtășanie numai în anumite condiții - necunoscute Bisericii primare) dacă, în general, Sfânta Împărtășanie pentru laici a devenit mai degrabă excepție decât regulă, atunci aceasta se întâmplă din cauza unei temeri bune și sfinte - aceea a profanării
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în lucrarea sa "Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii" nu face nici o distincție între cler și laicat, referitor la Sfânta Împărtășanie. El scrie: " ...dacă însă cineva are putință de a se apropia de Sfânta Masă, dar nu se apropie , nu va dobândi nicidecum sfințirea Sfintelor Daruri; și aceasta nu pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
al său. Eu am ales pelerinajul pentru că mi s-a părut foarte ilustrativ, e un soi de fir roșu al comportării Bisericii în lumea modernă. La ce vă referiți când spuneți „Bisericii”? La Biserica Ortodoxă în ansamblu, a clerului și laicatului deopotrivă. Pentru că în toate pelerinajele creștine distingem două componente. Una este cea de religie popu¬lară - oameni care vor să vadă, să audă, să simtă, să stea la rând, să mănânce sarmale, nimic rău în asta, să-și cumpere suveniruri
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
ales pe tinerii ortodocși. Institutul Teologic Sf. Ioan Damaschin (Tripoli, Liban) a fost creat de în 1970, iar în 1988 acesta a fost complet incorporat în Universitatea din Balamand. Institutul funcțioanează ca principal seminar de instruire teologică pentru clerul și laicatul Patriarhiei. Sfântul Sinod al Antiohiei îl cuprinde pe patriarh și pe toți episcopii eparhioți. Acesta se întrunește în fiecare primăvară și toamnă pentru a dezbate problemele Bisericii, pentru a alege episcopii sau pe patriarh, după caz. Patriarhul și Sfântul Sinod
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]
-
a urmării poruncilor lui Hristos. Pe lângă Sinodul propriu-zis, un organism sinodal general se întrunește de două ori pe an pentru a dezbate problemele financiare, educaționale, judiciare și administrative ale Bisericii. Acest organism este alcătuit din membrii Sfântului Sinod și reprezentanții laicatului. Când urmează să aibă loc alegeri pentru scaunul patriarhal, acest organism desemnează trei candidați dintre care Sfântul Sinod îl alege pe noul patriarh. În prezent, patriarhul Bisericii Antiohiei este Prea Fericitul Ignatie al IV-lea, ales în 1979. Patriarhul Ignatie
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]
-
combătut ideologia nazistă. Reîntors din captivitate, și-a reluat învățământul ecleziologic la Saulchoir, de data aceasta la Étiolles, aproape de Paris. a lucrat cu „înverșunare” și a publicat numeroase articole, articole de actualitate în revista "Témoignage chrétien" sau articole despre locul laicatului în sânul Bisericii. Congar se gândea, într-adevăr, că laicatul trebuie să-și primească locul de drept în această "adevărată Biserică, Popor al lui Dumnezeu", și a participat de altfel ca expert la primul "Congrès mondial pour l’apostolat des
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
ecleziologic la Saulchoir, de data aceasta la Étiolles, aproape de Paris. a lucrat cu „înverșunare” și a publicat numeroase articole, articole de actualitate în revista "Témoignage chrétien" sau articole despre locul laicatului în sânul Bisericii. Congar se gândea, într-adevăr, că laicatul trebuie să-și primească locul de drept în această "adevărată Biserică, Popor al lui Dumnezeu", și a participat de altfel ca expert la primul "Congrès mondial pour l’apostolat des laïcs" în 1951. După reîntoarcerea din prizonierat, în 1946, știa
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
pe o cunoaștere profundă a istoriei și o frecventare asiduă a izvoarelor, îndeosebi din Sfânta Scriptură și patristice, el a contribuit la pregătirea teologică a marilor texte ale Conciliului Vatican II despre Revelația lui Dumnezeu în istorie, Biserică, ecumenism, promovarea laicatului și ministere. La începutul anilor 1980, Yves Congar a fost spitalizat, fiind atins de mult timp de o gravă boală neurologică pe care a învins-o până atunci, dar care l-a împiedicat definitiv să lucreze începând cu 1984. A
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
bijuterii jainiste (cunoaștere corectă, credință corectă, practică corectă) încercarea unui om de a progresa spiritual este vană. Cele nouă tattvas sunt următoarele: Călugării jainiști practică un ascetism foarte strict și se străduiesc să transforme existențele proprii curente în încarnări ultime. Laicatul, în schimb, urmează niște norme mai puțin riguroase, scopul lor fiind de a obține o credință rațională, și de a săvârși fapte bune. De asemenea, respectând etica jainistă, ei își aleg de obicei profesii care respectă și protejează natura și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
susțină pe practicanții căii spirituale. Perioada medievală a impus o reflectare asupra menirii precise pe care îl au mirenii în raport cu religia. Conform dezbaterilor ce s-au desfășurat între secolul al V-lea și secolul al VII-lea, principiile morale ale laicatului trebuie să reflecte jurămintele ascetice. Credința laicilor va fi călăuzită de un ansamblu trinitar de principii numit "Cele trei giuvaeruri ale jainismului", care desemnează corectitudinea cunoașterii, credinței și purtării. Ei vor respecta de asemenea și o sumă de opt norme
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
poartă numele "anuvratas" ("jurămintele mici"). Ele sunt o replică laică a "mahavatas" și impun abținerea de la violență, mistificare și fraudă, păstrarea loialității conjugale și limitarea bunurilor materiale. "Anuvratas" sunt întărite de trei "gunavratas" și patru "shikshavratas". Discrepanța dintre monahism și laicat va duce la o despărțire de obiectiv a celor două formațiuni sociale. Un călugăr urmărește să distrugă ("nirjara") întreaga substanță karmică din suflet, în timp ce un neinițiat în tainele ascezei va dori doar să nu acumuleze ("samvara") noi monade de karma
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina mentală, postirea, devoțiunea -"bhakti" sau venerarea -"puja", etc.) nu fac decât să le sporească situația materială. De accea există un puternic contrast între austeritatea extremă a călugărilor și prosperitatea mirenilor jainiști. Laicatul însă se va dovedi un susținător vehement al religiei și se va deda la o filantropie care cuprinde forme multiple. El va patrona iconografia sacră, va înălța, restaura și tutela temple și alte lăcașuri cultice și va fi un promotor
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]