264 matches
-
în diverse colțuri ale lumii sînt copiii „Primăverilor arabe”, copiii „democratizării” prin forță armată a țărilor arabe libere. N-ar trebui ignorate intervențiile Franței în Libia și Mali, dar și faptul că Occidentul vrea cu tot dinadinsul să impună o laicitate fără limite. Și o libertate la fel. Printr-o propagandă agresivă face eforturi considerabile pentru înlocuirea sistemului religios cu unul laic, extrem de permisiv unor manifestări comportamentale radicale, unor orientări sexuale deviante, ele însele, atentate asupra moralității tradiționale și familiei creștine
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
nu iasă depravată? Nu sincronic și în extensiune, ci pe linia de adâncire a misterului individual, vom descoperi fondul nostru de identitate generală: culoare ultimă și rembrandiană, ireductibilul animal de lumină. Experiența pe care se va întemeia un clasicism fără laicitate, o muzică fără pasiune. Cine își închipuie (fără ironie) sincronismul - o idee? Câinele în cerc după coadă e mânat de o idee. Idee de acest fel este la rigoare sincronismul. Însă, poezia și critica ei nu rabdă asemenea mizerii. Ea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Statele europene au afirmat apartenența lor la credința în Dumnezeu în textul din Constituțiile lor. Moștenirea religioasă este precizată chiar în Constituțiile unor state ce se numesc laice. Spectrul larg al relațiilor juridico - religioase, referitoare la Bisericile de stat și laicitate, neutralitate și cooperare își au originea în imanenta diversitate din țările comunitare. Cum ar fi spre exemplu: Franța prezintă șapte sisteme legislative religioase diferite. Particularitățile lor se întâlnesc în Alsace - Moselle, în Guyana ori La Mayotte. Regatul Unit trebuie să
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Statele europene au afirmat apartenența lor la credința în Dumnezeu în textul din Constituțiile lor. Moștenirea religioasă este precizată chiar în Constituțiile unor state ce se numesc laice. Spectrul larg al relațiilor juridico - religioase, referitoare la Bisericile de stat și laicitate, neutralitate și cooperare își au originea în imanenta diversitate din țările comunitare. Cum ar fi spre exemplu: Franța prezintă șapte sisteme legislative religioase diferite. Particularitățile lor se întâlnesc în Alsace - Moselle, în Guyana ori La Mayotte. Regatul Unit trebuie să
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
maghiarii, în plan geo-politic.) Pentru popoarele care s-au dezvoltat în interiorul granițelor unui stat (cazul francezilor sau englezilor) omul a primit valoare în sine ca individ, comunitatea având o importanță derivată. Organizarea acestor popoare s-a bazat pe principiile secularismului/laicității (potrivit căruia toate credințele și religiile, inclusiv agnosticii, au drept egal la existența și la protecție statală) și drepturilor individuale. Atunci când unei atari mulțimi i s-a spus „națiune”, s-a înțeles că este vorba despre o comunitate voluntară și
DEMOCRAŢIE ŞI EGALITATE (2) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352047_a_353376]
-
Mulți laici, puțini aleși; Nevoia dialogului; Miniștri sau călugări?; O veste bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării și inflația retorică; Despre bun-simț, discernământ și civilizație; Clericalism, laicitate și sacerdoțiul universal, p. 175-241), punctează construcții ale mentalului și comunicaționalului din aria Ortodoxiei, identificând și propunând spre reflexie o serie de probleme ale vieții socio-pastorale contemporane. Incitante și curajos propuse, acestea consumă multe din dilemele rostite anost de alții
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau să facă trimitere la laicitatea statului român. Ce avem în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
pact social (printr-un “Contract natural”) între noii oameni planetari și preoții creștinătății și a altor confesiuni religioase (inclusiv cu preoții, imami, ai islamului) și nu în ultimul rând cu preoții Divinității și ai “Artei-transformării”, care reprezintă religia civilă, noua laicitate. În al doilea rând este imperios necesar să se încheie, în plan geopolitic, militar, economic și cultural, un nou pact politic între nouă puterea religioasă (reformata) și puterea militară mondială, respectiv între România, SUA & Anglia, Germania & Rusia și emisarii spioni
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
pact social (printr-un “Contract natural”) între noii oameni planetari și preoții creștinătății și a altor confesiuni religioase (inclusiv cu preoții, imami, ai islamului) și nu în ultimul rând cu preoții Divinității și ai “Artei-transformării”, care reprezintă religia civilă, noua laicitate. În al doilea rând este imperios necesar să se încheie în plan geopolitic, militar, economic și cultural, un nou pact politic între noua puterea religioasă (reformată) și puterea militară mondială, respectiv între România, SUA & Anglia, Germania & Rusia și emisarii spioni
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
unele mesaje sunt benigne, niște glume proaste, sau sunt ceva cu potențial real de pericol. Corectitudinea politică îmi pare un semnal de suprainterpretare primitivă a lumii, a vieții, a limbajului. O transformare a țânțarului în armăsar. Sunt o adeptă a laicității la orice nivel, dar mi se pare derizoriu să spui că „înainte de Cristos“ ar putea ofensa pe nu știu cine, deci biata expresie e vinovată și trebuie schimbată. BBC, far de iluminare, dă în gropi cu chestia asta, din exces de zel
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe () [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
căsătorie civilă pentru a putea beneficia de o căsătorie religioasă. Nu în ultimul rând, formularea anterioară care condiționa îndeplinirea unui act cultural de îndeplinirea prealabilă a unui act de către o autoritate a statului intră în profundă contradicție și cu laicitatea statului român, toate aceste încălcări și contradicții ale principiilor, valorilor și drepturilor constituționale constituind motivele pentru care a trebuit operată modificarea alineatului (2) din art. 48. În concluzie, propunerea de revizuire a alineatelor (1) și (2) ale acestui articol este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
De aici și dificultatea de a lupta contra secularizării, odată pentru că este o mișcare istorică începută de la Renaștere și care a continuat până în prezent, și în al doilea rând pentru că este un fenomen foarte complex. Nu trebuie confundată secularizarea cu laicitatea. De exemplu, Statele Unite ale Americii sunt o țară foarte puțin laică, unde bisericile joacă un rol fundamental, dar o țară foarte secularizată. De aici obținem un alt sens al secularizării, și anume că secularizarea presupune abolirea eshatologiei. Mai înainte trebuie
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
a supraviețui, argumentul național. Și deci în aceste experiențe ale popoarelor ortodoxe, experiențe extrem de dificile (în mod contrar ideii răspândite, este o lume a martirilor), a fost și o experiență foarte complicată cu puterile politice. Aici intervine un principiu al laicității care nu este urmat de cel al secularizării, de a ști că Biserica este câștigătoare dacă ține distanța față de stat, că Biserica asumă viața popoarelor și le apără în fața statului. Iar aici este o lecție nouă născută din Kremlin, de la
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Gomboș, are drept autor pe Părintele Profesor George Remete de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, care adduce în atenția noastră un subiect incitant: Ființa și Credința, ce preocupă și frământă pe fiecare credincios, în această perioadă, marcată de cruciada laicității împotriva Bisericii Creștine, când organizații oculte, în cadrul "marelui proiect de creare a Noii Ordini Mondiale", urzesc la pregătirea, în vaste laboratoare, a apariției unei noi religii universale. Autorul subliniază că "Iisus Hristos rămâne întrebarea și reflecția inevitabilă, oricât ar vrea
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
sau facultativ al acestui obiect de studiu). În Franța, țară În care religia nu are nici o tangență cu Învățământul public, s-au Înmulțit vocile ce declară necesitatea unei introduceri a studiului „faptelor religioase”. Istoricul și sociologul Mireille Estivalezes descrie eșecul laicității, indicând faptul că societatea franceză, chiar dacă poartă peceți profund creștine În realizările sale culturale, nu este În stare să le descifreze convenabil, datorită necunoașterii dimensiunilor religioase și simbolice ale propriilor Încarnări culturale. Ministerul Educației din Franța a instituit o serie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
instituțional, organizatoric, școala rămâne autonomă, echidistantă, „laică”, dar din punct de vedere cultural ea trebuie să se situeze la confluența mai multor formațiuni spirituale (religie, filosofie, știință, ideologie etc.), pe care le va capta În mod specific. Se exagerează În legătură cu laicitatea ei - Înțeleasă simplist, mecanic, autarhic - și cu principiul despărțirii unei instituții de stat (Școala) de Biserică. Ar fi mai nimerit să vizăm confluențele, legăturile, și mai puțin deosebirile, rupturile și dizarmoniile. Se tot vorbește despre descentralizare, autonomie și rolul comunității
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care pot garanta o anumită „neutralitate” și un control deontologic. În situațiile delicate de pluralitate religioasă care Încă mai generează conflicte (cum este cazul țărilor din fosta Iugoslavie), forurile laice trebuie să gestioneze cu inteligență aceste procese. În acest caz, laicitatea poate preveni prozelitismul și fundamentalismul religios. Ar fi de dorit ca Însăși programa la disciplina religie să fie gândită Într-o manieră comparatistă, interculturalistă, istoristă și mai puțin centrată confesional. Deconfesionalizarea, măcar și parțială, se justifică În situațiile de criză
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și voci care au susținut necesitatea unei diferențieri conceptuale. B. Alexander (1987, vol. III, p. 179) susține că distincțiile dintre cele două concepte se Întemeiază fie pe obiectul manifestării (riturile sunt mai legate de sfera religiosului, ceremoniile de aceea a laicității), fie pe funcția manifestării (riturile implică și contestarea ordinii, ceremoniile sunt mai ales conservatoare). Cea mai cunoscută pledoarie pentru prima idee aparține antropologului englez Max Gluckman (1977), care susține că termenul ritual ar trebui să se refere la acele manifestări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al Marii Ființe, el voia să-i îndepărteze pe preoți de prefecți, să facă diferența între ordinea rangului și cea a puterii. Sociocrații, sau cadrele pozitiviste, erau meniți să controleze clasele afective în folosul claselor active, dar păstrîndu-și propria independență. Laicitate fatală, din punct de vedere epidemic. Eroarea mediologică constă în această separare a spiritului de trup, care l-a îndemnat să perceapă întruparea sau momentul religios ca posterior și dedus din momentul intelectual "definiție a științei". Acordînd, la modul teoretic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
zei pentru a nu putea comunica. Credința evoluționistă își reprezintă progresul ca pe o înlocuire treptată a vechiului cu noul, acolo unde în rubrica "vechi" există războiul, națiunea, religia, pasiunile colective etc., iar în rubrica "nou" există schimbul economic, mondializarea, laicitatea deschisă, rațiunea, individul. Ca un "cară-te de-aici, vrăjitorule, ca să-ți iau locul" al inginerului și savantului. Această expresie a uitat că progresul tehnic înseamnă și neîncetata întinerire a vechiului prin nou și a etnologicului prin tehnică. Sub forma
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este subordonată uneia de dincolo și există o îndepărtare maximă între Cer și Pămînt. Occident secular pregătit pentru dedublarea cîrmuirilor, pentru desprinderea domeniilor de competență între puterea civilă și puterea ecleziastică, Stat și Biserică, desprindere pe care noi o numim laicitate și care nu are echivalent în Orientul Apropiat și în Orientul Mijlociu. Certurile cristologice au sfîșiat creștinătatea orientală inima istorică a acestei religii pînă la sfîrșitul secolului al VII-lea (sinodul de la Constantinopol, 681), cînd au cedat primul loc marii dispute
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atunci încoace considerabil. Scrisul a adus încă de la început supunerea analfabeților față de cei cu știință de carte, dar a venit și cu o posibilitate de emancipare ulterioară prin alfabetizarea celor dintîi. La început apanajul clericilor, scrisul a devenit purtător de laicitate. Instrument de dominație, agent al revoluției. De asemenea, ce a determinat cîștigul limbajului binar în raport cu semnele analogice? Timp, precizie, maniabilitate? Ce trebuia să se piardă? Profunzime, finețe, recul? Ce s-a cîștigat în omogenitate, deci în traductibilitate și viteză de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
referință intelectuală solidă fără să ne dăm seama că sînt cel mai bine adaptate la suporturile aeriene. Deplîngem decadența noțiunilor de lege, de universal, de virtute civică, vorbind despre criza principiilor în privința serviciului public, a interesului general, a civismului și laicității. Iată-le "literă moartă". Și pe bună dreptate, de vreme ce pe cînd trăiau exista un cult al lor, o asceză a Literei. Trebuie să mai amintim că legea există doar scrisă? Universalitatea, numai consemnată pe un punct stabil? Universalul nu este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]