86 matches
-
lumii. Provocarea este aceea de a demonstra că, din punct de vedere existențial, evanghelia poate fi mărturisită și trăită în orice împrejurare. Ținând cont de această perspectivă, nu trebuie să deviem nici la dreapta, nici la stânga: nu trebuie să ne «laicizăm», nici nu trebuie să ne «ierarhizăm», ci se cuvine să stăm la locul nostru, pe «pământul din mijloc», acceptând greutatea și bucuria viețuirii «în mijloc». Poate că s-ar cuveni aici să aflăm motivul și urmările faptului că preoția și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
originară de mister și de sacru. Același simbol care a evoluat În planul artei, chiar dacă și-a păstrat structura arhaică, Își pierde În mare măsură forța de sugestie prin literaturizare, adică prin accentuarea profanului. Chiar dacă miturile se degradează, simbolurile se laicizează, ele nu dispar niciodată, pentru că: „vin de mult prea departe: ele nu fac parte din ființa umană și este cu neputință să nu le găsim În oricare ipostază existențială a omului În cosmos”. (/31-32). II. 2. Arhetipul Omul societății primitive
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Atât locul, cât și funcția elementului fantastic, din recuzita miraculosului popular sunt lesne de sesizat. Din punct de vedere cantitativ, miraculosul fantastic deține o poziție minimă și, am putea spune, cu totul accidentală. Curiozitatea este de a vedea cum ,,se laicizează’’ atât recunoscuta solemnitate a tonalității narative, cât și hieratismul ce domină descripția în basmul popular. În fine, exuberanța înfiorat-impersonală a acestor relatări, ca să nu mai discutăm de ,,imponderabilul’’ felului de a exista, în sens biografic, al eroilor, alte caracteristici ce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale lui Geoffrey Chaucer, întâlnim o critică mult mai acidă la adresa clerului și a neajunsurilor morale de care acesta dă dovadă. Din suita pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury fețele bisericești nu puteau lipsi, deși grupul pestriț este atât de laicizat și de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva din impudoarea, truculența limbajului sau înclinațiile lumești ale celorlalți călători. Descrierile pe care naratorul ni le oferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale lui Geoffrey Chaucer, întâlnim o critică mult mai acidă la adresa clerului și a neajunsurilor morale de care acesta dă dovadă. Din suita pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury fețele bisericești nu puteau lipsi, deși grupul pestriț este atât de laicizat și de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva din impudoarea, truculența limbajului sau înclinațiile lumești ale celorlalți călători. Descrierile pe care naratorul ni le oferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de slăbiciune. ,,Republica nu poate accepta să fie subminată din interior" (Raffarin). Ea trebuie să își creeze mijloacele de apărare împotriva unui sistem de credințe care vrea să reglementeze întreaga viață, care justifică recurgerea la forță, care nu poate fi "laicizat". 5. Legea este una. Fără ea, primii actori implicați în această miză, adică responsabilii instituțiilor școlare, nu au puncte de reper, nici baza juridică pentru a acționa. 6. Nu este întâmplător faptul că atenția publică s-a fixat asupra vălului
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
limităm la școli? Putem generaliza, asemenea revoluționarilor francezi. Calendarul nostru are ca punct de plecare nașterea unui personaj religios, anume Iisus Hristos. Necredincioșii sunt nevoiți să utilizeze acest sistem fără a-și da acceptul. Nu ar fi mai corect să laicizăm timpul și să ne întoarcem la calendarul republican? Partea a treia Studii de caz Continuăm lucrarea prin două studii de caz. Ele folosesc drept ilustrare pentru părțile precedente: prezintă valorile în circulație în două contexte istorice determinate, încercând să le
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
primele comunități creștine, dar nu guverna raporturile sociale. Abia odată cu Iluminismul și, mai târziu, cu doctrinele socialiste, va obține o semnificație socială. La fel se întâmplă cu fraternitatea: toți oamenii sunt frați, deoarece sunt copiii aceluiași Tată. Această idee se laicizează și duce la solidaritate. Bunăvoința și-a păstrat mai mult coloratura creștină, dar ea poate fi o valoare-ghid fără a fi o credință religioasă. O serie de valori care gravitează în jurul acțiunii sociale, politice, umanitare, caritative, ca spiritul de întrajutorare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
politicile publice din sistem se impun să reconsidere caracterul de resursă personală și instituțională a variabilelor religioase, includerea lor în ansamblul diagnozelor și intervențiilor organizaționale putând optimiza activitatea specifică din acest teritoriu social. Concluzii De câteva secole, procesul separării puterii laicizate de puterea eclesială este tot mai evident. Relația stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. În domeniu ca asistența socială, în țara noastră, relația
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
minoritate educată. Cât despre marea majoritate, ea s-a fixat pe suferință și pe corolarul acesteia, victimitatea, cei doi piloni ai identității evreiești contemporane, cu o istorie foarte veche, așa cum am văzut. Suferința și victimitatea au căpătat pentru mulți evrei laicizați valoarea unei cvasi-dogme. Prin urmare, să le contești, chiar să le abordezi ține pentru unii de sacrilegiu. În sânul unui grup unde ea a ținut mult timp loc de istorie, în perioada contemporană, chiar curățată de componentele ei religioase, memoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
riscă pe termen lung să acopere în Franța adevărata dezbatere politică. Cu atât mai mult cu cât universalismul din care Republica și-a făcut stindard este și el o identitate construită pentru a uni națiunea. El este alb, catolic, deși laicizat pe parcurs, și mai degrabă masculin. În ciuda evoluțiilor pe care le-a traversat, acest "universal" a creat de la Revoluție încoace o comunitate națională imaginată, care intră astăzi, la rândul ei și în felul ei, în arena concurenței memoriale, în timp ce memoriile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întreolaltă? Scientia se îngemănează firesc cu philosophia perennis care nutrește orice teologie, orice direcție spirituală în ansamblu. Dacă am evocat aici mai ales rolul învățătorului este pentru că în ultimele secole, cu deosebire după Revoluția franceză de la 1789, societatea s-a laicizat progresiv, ceea ce a făcut ca preotul să piardă pe alocuri preeminența în favoarea omului școlii. La noi, ca și în restul Europei sud-estice, lucrul acesta e mai puțin frapant, totuși destul de limpede ca sens. Se poate spune chiar că învățătorul și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ulterior, față de neliniștea crescândă a omului, protestantismul a căutat un suport al mântuirii în credință, pe când biserica Romei practica o serie de mijloace spirituale, de la sacrament la indulgențe, preconizând evitarea infernului prin purgatoriu. În epoca Luminilor, nevoia de asigurare se laicizează în bună parte. Corpul uman devine obiect al unei protecții tot mai stringente, asistența medicală un imperativ. Se luptă contra focului, se luminează orașele, se întăresc măsurile de poliție. Avutul celui bogat e pus sub protecție, diverse forme de solidaritate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
A. Colin, 1953, apud Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Editura Univers Enciclopedic, București, traducere de Marcel Aderca, postfața de Cornel Mihai Ionescu, 1998, p. 404. 90 "Măștile "sunt în avangardă împotriva morții", după care se laicizează și devin un sprijin al emoției estetice pure. Tocmai în această trecere de la religios la estetic se situează magia și ritualul sau imitativ și de dublare a lumii: inițial marea mască e o imitație (Biblie) imputrescibila a strămoșului. Abia când
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
alternând paradoxal stările de exaltare cu stările de prostrație, scandate de nevroza care o acompaniază mai ales în literatură, de la nevrozele lui Baudelaire și Rollinat, la cele ale lui Bacovia. Melancolia figurează în registrul sensibilității decadente și ca o formă laicizată de damnare, de consacrare pe dos. Prima trăsătură devine interesantă pentru pictură, în măsura în care portretele melancolicilor sunt extrase unui decor realist, înlocuit cu un cadru adaptat oniric stării melancolice, ruine sau ape litificate, sau un cadru neutru, lipsit de referenți obiectuali
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Imperiu atacurile cele mai violente la adresa Statului au venit din tabăra politică și ideologică din care face parte cel care va scrie Cuvintele unui credincios, el vorbind nu despre un stat laic, ci despre unul pe cale de a se laiciza, un stat tolerant față de numeroasele confesiuni, ce lasă fiecăruia libertatea de a-și alege religia. Stat "ateu", tună Lamennais acuzînd Concordatul și prevederile Cartei din 1814, stat pentru care religia nu este decît "ceva ce se administrează", "care își face
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o va clarifica, va fi susținută (nu fără a o slăbi sau o altera profund) de posteritatea pozitivistă... Rezultă că acest apel la reconstituirea unei noi consubstanțialități între credință și știință, această dublă condamnare, a științei pe cale de a se laiciza cu totul, și a credinței religioase pe cale de a se înstrăina din ce în ce mai mult de evoluția gîndirii științifice, dobîndesc, dacă le introducem în istoria culturală a veacului, o semnificație deosebit de importantă. De fapt, putem vedea aici o dublă mărturie. Mai întîi
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că păgânii, persoanele care recurg la avort, adepții feminismului, homosexualii și lesbienele care încearcă în mod activ să creeze un stil de viață alternativ, Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (UALC), Oamenii pentru Stilul American toți cei care au încercat să laicizeze America sunt cei pe care trebuie să îi arăt cu degetul, spunându-le: Voi ați contribuit la acest lucru""129. Falwell nu era singurul care vedea mâna Atotputernicului în spatele atacurilor teroriste. Liderii Al Qaeda erau siguri că succesul lor era
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pompierii, nu salvarea ! Ca orice balanță, și cea a justiției are o oarecare toleranță. Nu știm de ce s - a supărat Dumnezeu pe noi, că doar postim de câteva secole. Unii au fără să fie, alții sunt fără să aibă. Tinerețea laicizează toate dorințele. În mod cert, nu suntem canibali. Ne hrănim doar cu cadavre. Ca orice comoară, femeia este foarte greu de păzit. Când fac ceva, unii își murdăresc mâinile, alții - sufletul. Și armonia universală a intrat se pare în criză
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de adevăr. Nu este totuși prea rău dacă pierzi bani și câștigi minte. Ca orice comoară femeia este foarte greu de păzit. Când fac ceva, unii își murdăresc mâinile alții sufletul. Occidentului i s-a lenevit sufletul: orientului - trupul. Tinerețea laicizează toate dorințele. Indiferent de marcă, un avion nu se prăbușește decât o dată. Misiunea salvamarului e să scoată omul din apă și apa din om. Tot vrăjitoare au rămas femeile. Dar lumea actuală nu mai are posibilitatea să încingă atâtea ruguri
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
rețin suficiente exemple în acest sens90. Astăzi, la noi, cleromanția se practică sub forma ghicitului în bobi sau în cărți. Totuși, urmele ei se pot descifra în cele mai neașteptate situații. Putem spune că, mai degrabă, această practică s-a laicizat, fiind "domesticită" în democrațiile curente. Procedeul tragerii la sorți utilizat în diverse competiții care se doresc a fi democratice este o metodă acceptată de toată lumea. Faptul că astfel fiecare are șansa de a fi ales sporește încrederea în acest sistem
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al XVIII-lea Europa Occidentală se separă atât de restul lumii cât și de trecutul său, prin saltul tehnologic și rațional (iar miturile fiind considerate, cum o făcea Alain, o trăsătură a infantilismului omenesc), Luminile nu au făcut decât să laicizeze și să materializeze vechile figuri ale imaginarului, să recupereze și să dispună după propriile reguli geometrice, mecanice, carteziene, materialiste "toate fantasmele esențiale ale omenirii".69 Știința actuală pe globul pământesc este știința impusă în Europa, cea axată pe acțiune (mecanică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
implicită. Ibid., p. 7. 318 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. La sfârșitul secoului XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
spirituale, a două tipuri de culturi, două forme de litere și de literatură. Procesul de laicizare spirituală și culturală se reflectă și în terminologia literară. Sub presiunea noului context cultural sensul de bază a literaturii sacre se complică și se laicizează. Alături de cultura sacră a bisericii, oficializată, canonică, apare o nouă formă de sacralitate puternic culturalizată: cultura umanistă. Efectul valorizării sacralizate a literelor este foarte important. Putem vorbi de o adevărată „sanctificare” a studiilor literare. Apare, precum la Erasmus, ideea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]