619 matches
-
SOrd, II, 33 sq.). Criticul literar Alex. Ștefănescu sublinia dinspre „avântul“ formei în istorie, lăsând în plan secund substanța lirosofică: «Un poem ca În dulcele stil clasic este, de pildă, o piesă lirică galantă - sinteză între elegantul stil trubaduresc și lamentațiile amoroase din timpul lui Ienăchiță Văcărescu - supusă de Nichita Stănescu unui asemenea tratament de regenerare-caricaturizare. Poetul a intensificat în general caracterul aleatoriu al combinațiilor de cuvinte, sugerând că, oricum, într-un apel erotic contează, mai mult decât „argumentația“, tonul galeș
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Vini Popescu, Între porți de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viață toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneană pe Ceahlău, pe mare, pe Alba, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plangând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică vălul prăfuit de pe valorile noastre naționale. Este o cronică în versuri, elaborată tematic, minuțios, parcă temându-se să nu
O CRONICĂ MINUȚIOASĂ DE RESTAURARE A VALORILOR NAȚIONALE de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1462967413.html [Corola-blog/BlogPost/378522_a_379851]
-
vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt vopsit român și cel care se află în elementul său atunci când este manipulat a început lamentația împotriva construirii unui templu de artă și spiritualitate ca acoperiș spiritual peste capitala țării. Așadar, au și apărut acțiunile de împiedicare a realizarii acestui edificiu, necesar unui popor care vrea să lucreze la propria lui demnitate. Un popor își arată
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt vopsit român și cel care se află în elementul său atunci când este manipulat a început lamentația împotriva construirii unui templu de artă și spiritualitate ca acoperiș spiritual peste capitala țării. Așadar, au și apărut acțiunile de împiedicare a realizarii acestui edificiu, necesar unui popor care vrea să lucreze la propria lui demnitate. Un popor își arată
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
vesnica.Vine o zi...http://www.youtube.com/watch?v=8N-y9wgFxUI... XII. ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ, de Ioan Ciobota, publicat în Ediția nr. 411 din 15 februarie 2012. www.ioanciobota.wordpress.com Zăpezile de altădată Mai auzi din când în când lamentații de genul: "Ce zapezi erau dom'le pe vremea mea"... sau "Unde sunt zăpezile de altă dată?" Priviți afară, uitati-va pe geam sau în timp ce mergeți pe stradă și veți vedea "zăpezile de altă dată". Asta doar în Timișoara, fără
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
va mai fi, ce se va mai întâmpla mai pe urma nu va lăsa nici o urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai tarziu. Citește mai mult www.ioanciobota.wordpress.comZapezile de altadataMai auzi din când în când lamentații de genul: "Ce zapezi erau dom'le pe vremea mea"...sau"Unde sunt zăpezile de altă dată?"Priviți afară, uitati-va pe geam sau în timp ce mergeți pe stradă și veți vedea "zăpezile de altă dată". Asta doar în Timișoara, fără
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
în carne/ și crescându-mă sălbatic,/ văd zilele verii sfătuindu-se/ și dăruindu-mi un zbor lăuntric/ spre universuri paralele;/ cerul se scaldă-n cercuri concentrice/ până-n lumina ochilor tîi,/” Uneori, tonuri de pastel! Alteori, imaginea ființei iubite dincolo de discrete lamentații, ținute la ideea de nefericire, de durere. O reflecție mai veche întâlnită în doctrina indiană a lui Buddha („nașterea e suferință, iubirea e suferință, ...” etc). O vom regăsi în poeziile lui Eminescu („Ce e amorul?”, ”Te duci”, „Kamadeva”). Imaginare și
LIRA DE PE OLT de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1421842508.html [Corola-blog/BlogPost/340438_a_341767]
-
transmiterii acestei știri, Robert Turcescu nu a putut fi contactat. Articol publicat în DC News Andrei Păunescu a făcut referire și la un articol publicat în ziarul în urmă cu jumătate de an. "Ziarul online publică, în 14 ianuarie 2015, lamentația de Facebook a celui care a furat un cal și ulterior se plânge că i l-a furat altcineva: "Era în septembrie 2010. Plecasem de la Realitatea TV și mă pregăteam să încep o nouă emisiune la B1 TV. N-am
Robert Turcescu, făcut praf. Acuzațiile din războiul care i-a fost declarat by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101817_a_103109]
-
rîu printre stînci. Lecția de abis Prea târziu ai venit fericire prea târziu ai cântat întomnata mea carne! Aici unde se-amestecă minciuna cu plânsul amar și în orice om un Petru se leapădă am putea asculta împreună mezza-voce a lamentației am putea decripta istorii sigilate sau vedea cum se vinde schimonosita legendă a legendei și se recondiționează bandajele istoriei. Sunt cel ce aprinde ruguri de vorbe. Poți privi mâna care scrie și mâna care cerșește lumina și aripile de ceară
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
cafenelele literare. Muzicalitatea poeziei e un artificiu tehnic de amplificare a sunetului melodic, o agresiune asupra urechii, menită să contracareze indiferență auditorului, textul are o fonetica turbulenta de efect. Apoi aduce sonoritatea neologismelor, sonoritatea numelor proprii, el schimba șoaptă, îngânarea, lamentația cu declamația și emfaza. Nouă romanța practică un narcisism agresiv, pe un fond muzical asurzitor: „Eu sunt o-ncrucișare de harfe Și trompete De leneșe pavane Și repezi farandole, În lacrimi port impertinente sonorelor mandole.” Sau: „Eu sunt o-mperechere
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
seninătate a naratorului din romanele cu Ilie Moromete și se plânge, ca un copil, cititorilor. Ni-l imaginăm adeseori cu obrajii scăldați în lacrimi. „Cel mai iubit dintre pământeni” este o mărturisire completă, un raport către Dumnezeu, dar și o lamentație. Dar stăm și ne întrebăm dacă astăzi romanul mai prezintă același interes ca atunci la apariție. Unii critici îi minimalizează importanța estetică și eseistică. Eugen Simion îi laudă substanța epică. El spunea despre scriitor: ,,În secolul nostru s-a văzut
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401603350.html [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
Se sprijină în imagini ce nu ignoră greul rafinamentului, aspirând la inocenta transfigurare. Zice: „fiecare cuvânt/ să-l aștern în eter/ să uit să mai mor,/ să uit să mai cer“ („Femeia de fum”). Prea multă ezitare a gravitației. Altcum, lamentațiile pot deveni “arhivă” de oftată tandrețe, zbucium eclipsat“ în sâmburi de cireșe amare”, gol sonor de violă „în scorburi de întuneric”, târâș de „umbre călătoare”. Când ochiul neliniștit vede „dincolo” infamia fără măsură și se întoarce în cearcănul cât o
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Horia_zilieru_lelia_mossora_sau_horia_zilieru_1335456896.html [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
de muncă a rumânilor , o făcea vulnerabilă . În același timp , situația familială a Hârșovei, rămasă singură și cu mari datorii de pe urma tatălui său Curuia , hărțuită de creditori , au determinat-o la acest act extrem ,argumentat de ea printr-o adevărată lamentație : .. murind părinții mei și toți frații mei și rămânând de moșii noștri și de părinții noștri o mănăstire ce se chemă Topolnița , la care iastă hramul Useacnovenia Cinstitului Cap al Sfântului Ioan Prediteci , noi din vrearea lui Dumnezeu și cu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Sfânt./ Să-L preamărească laic și monah./ Să-L adorăm cu toți. Hallelu Yah!” Ecclesiastul este, fără comentarii, cea mai desăvârșită (sic!) transpunere în versuri a vorbelor (în proză) ale fiului lui David. Amplul poem respectă cotele biblice. Satisfacția și lamentația, înălțarea și căderea, optimismul și deznădejdea contrapunctează versul epic sub cezura metrului endecasilab, care este pus în alertă de iamb, sub sentința tragică a fatalistului „Havel Havalim” (Deșertăciune a deșertăciunilor, în orig. ebraic - n. n.). Ecclesiastul lui Eugen Dorcescu reduce tragismul
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
furie trezitoare. Întâi împotriva propriei noastre netrebnicii. Apoi împotriva lehamitei înseși. Aflu din dicționare că ''lehamitea'' e un cuvânt de proveniență bulgărească (liha-mi-ti, ''mi-e silă, m-am, săturat''). Cert este că nu era musai să ne blocăm într-o lamentație. * Sunt convins că a fi bun scriitor înseamnă să încerci să nu faci compromisuri. Cu plecăciune, Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: jurnal cu capul in jos / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_cu_capul_in_jos.html [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
reprezentativi în poezia română contemporană, din toate generațiile, și credem că lecturile lor (deloc puține, fiind, în fond, un mic maraton poetic) reprezintă cea mai bună modalitate de a-l omagia pe autorul lui mopete. Fără inutile lupte generaționiste, fără lamentații privind canonul literar și ierarhiile de conjunctură, va fi, sperăm, o frumoasă celebrare a Poeziei. - An de an, din 2006 încoace, lista invitaților devine tot mai bogată. Cine vor fi de această dată invitații, cine va susține lecturi, cine va
Maraton poetic de toamnă by http://www.zilesinopti.ro/articole/638/maraton-poetic-de-toamna-colocviile-transilvania [Corola-blog/BlogPost/96913_a_98205]
-
și cercetez acel punct luminos pe hârtia acului de ceasornic am trecut pe lângă tine femeie singura cale de a rămâne am plătit pentru asta tu nu râzi citești înainte.” Poem cu simțul răspunderii „m-am rătăcit în codrul urban o lamentație înăbușită e halta asta care arde într-o sclipitoare viteză a nemișcării ațipit este gestul tău voluptos de zilele trecute dar poți să te joci de-a mușcătura lămâii ca să-i lași fără continuitate pe ceilalți cu propriul gât înjugat
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poesis_ioan_dragos_al_florin_tene_1375005606.html [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
mai avem timp de lectură. Cu toate astea, nevoia de literatură nu a scăzut, doar a îmbrăcat forme noi. Se scrie și se citește, poate chiar mai mult. Este evidentă o efervescență a scrisului românesc. Nu de puține ori auzim lamentații pentru că se scrie mult și cumva mai altfel. Îndeosebi scriitorii consacrați sunt cei mai nemulțumiți, considerând că operele lor sunt umbrite de prea multe scrieri noi. Tumultul acesta al scrisului românesc a impus apariția unui mare număr de antologii, culegeri
STARPRESS 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1458774975.html [Corola-blog/BlogPost/373324_a_374653]
-
cu jind la castroanele aburinde, realizând brusc că nu simt nicio aromă, și am luat prima înghițitură: nada, nothing. De ciudă, îmi venea să plec cu barka pe Apa Sâmbetei! Doamne, nu puteai fi și tu indian în seara asta? Lamentațiile L-au înduplecat pentru o secundă, clipa de aur în care sosul și-a dezvăluit tenta divină de ghimbir și cardamom, orezul picant a căpătat un sens și, în sfârșit, am putut simți aroma cărnii fragede de miel. Repede, am
Secunda şi cardamomul by http://www.zilesinopti.ro/articole/917/secunda-si-cardamomul [Corola-blog/BlogPost/99869_a_101161]
-
acest context faptul că tristețea, ca și categorie estetică, implică preponderent trăirile subiective, dar nu arbitrariul. Poeta redă în detaliu propriile trăiri sufletești aflate în conexiune cu experiența creștină acumulată, păstrând însă un ton grav, serios, fară a cădea în lamentație. Mai mult, tristețea se actualizează prin categorii artistice precum ritmul, rima sau melodia, pe care Cristina Frâncu le stăpânește în mod exemplar. Autoarea însăși afirmă că atât experiența de viață, cât și cea religioasă reprezintă pentru ea surse de inspirație
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dumnezeu_este_cu_noi_intr_o_iubire_inlacrimata_versuri_de_cristina_francu.html [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
sfidărilor și amenințărilor pe care le identifică, îmi pare necesară separarea temelor și tratarea lor oarecum distinctă. O primă asemenea temă privește limitarea intelectuală și criza harului conducător în lumea contemporană. Domnul Leu începe și își sfârșește eseul printr-o lamentație referitoare la imaginea dezolantă a summit-urilor europene, unde epigonii marilor fondatori ai creștin-democrației și ai Europei valorilor postbelice, se manifestă aidoma acelor sacerdoți care urmează dogmatic ritualul întrucât au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
Toronto, Canada); *** Frumoasă carte și amețitoare printre fumurile gândurilor și frământărilor tale interioare. Cursul lin al stofei mă duce cu gândul la melodia melancolică a psalmilor pe care îi auzeam în copilărie la biserica din Câmpeni-Deal. Dar, poezia ta transcede lamentația psalmică și se înalță pe coloane de curcubeu, sprijinind cerul îndoielii, pe care orice om îl are... Dincolo de aserțiunea cuvintelor, poezia ta e rugă, mulțumire, recunoștință, dragoste, izbândă, frumusețe, legământ, fereastra spre cer, acolo unde sufletul fuge prin icoana răsăritului
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1433673893.html [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ Autor: Ioan Ciobota Publicat în: Ediția nr. 411 din 15 februarie 2012 Toate Articolele Autorului www.ioanciobota.wordpress.com Zăpezile de altădată Mai auzi din când în când lamentații de genul: "Ce zapezi erau dom'le pe vremea mea"... sau "Unde sunt zăpezile de altă dată?" Priviți afară, uitati-va pe geam sau în timp ce mergeți pe stradă și veți vedea "zăpezile de altă dată". Asta doar în Timișoara, fără
ZAPEZILE DE ALTADATA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Zapezile_de_altadata_ioan_ciobota_1329331526.html [Corola-blog/BlogPost/346343_a_347672]
-
am fost dezamăgită să găsesc doar informații despre activități de team-building și sfaturi generale. Nu știm cât ne costă lipsa de motivație și poate nici nu ne gândim la ea ca la un cost. Există o avalanșă de statistici și lamentații cu privire la pierderile suferite de economia noastră datorită plecării în străinatate a concetățenilor noștri, dar paradoxal nu știm cât ne costă cei care nu pleacă fizic, dar pleacă motivațional. După cum, în mod similar, știm aproximativ câți bani se cheltuie pentru acțiuni
Fenomenul angajaților care „își dau demisia” fără să plece din firmă. Cum pot deveni oamenii mai implicați, îndeplinindu-și în același timp visele by https://republica.ro/fenomenul-angajatilor-care-zisi-dau-demisia-fara-sa-plece-din-firma-cum-pot-deveni-oamenii-mai-implicati [Corola-blog/BlogPost/338138_a_339467]
-
iar la momentul potrivit realizează asaltul în urma căruia obține rezultatul dorit; - prezenta substantivului comun "venin" (sau derivatele acestuia) în poeziile din volumul în lucru ("Ziua despărțirii", " Glasul tău", "Eu și tu", "Lacrimi seci", "O inimă", "Numai tu" etc.).” Străină de lamentațiile stridente,Florentina Dinu cercetează lumea prin fereastra sufletului primăvăratic, plin de vigoare și neîmblânzit de timp. Dezlănțuindu-se în aventura sublimă a scrisului, poeta încearcă să intre în grațiile muzei, promițându-i poeme stilizate la care va lucra cu migală
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/_note_de_lector_volumul_vi_valentina_becart_1359717803.html [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]