292 matches
-
rapidă această practică. Spuneți-vă simplu cu voce tare: Renunț la ..... ce vreți voi. Sunt multe exemple de bagaje psihice la care se merită să renunțăm și am să scriu câteva dintre ele, dar fiecare poate renunța la ce vrea ... Lamentările, plângerile, criticile, bârfele, lingușirile, sarcasmul, înbufnarea... Suferința amară cauzată de un eveniment din trecut și așteptarea că prezentul ne va aduce aceeași suferință! Insistența și supărarea că ceilalți nu fac cum vrem noi și forțarea lucrurilor până obținem ce dorim
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
lună. O revistă joacă în viața comunității rolul drojdiei în aluat: dă consistență, gust și o indescriptibilă savoare cenușiului trudei de fiecare zi. Ceva misterios iradiază din orice redacție, trecând prin ziduri și peste clădiri. Chiar dacă auzim tot mai des lamentări că au dispărut cititorii, că tirajele sunt mici, că mizeria din jur și vulgaritatea sufocă totul, cred că realitatea ne contrazice. Nu are importanță că o revistă apare într-o mie sau în treizeci de mii de exmplare. Important e
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
mine, și te-am găsit, te-ai ascuns din nou, și iarăși te-am găsit. Câte zile se pierd cu căutările astea! În curând, ceasul masiv din nichel lucios va bate ora cinci după-amiază și tu n-ai terminat cu lamentările,, ,,Bunicului meu i-au fost furate trei kilograme de aur, colecția de sculpturi din bronz, picturi scumpe, cinci covorașe de rugăciune vechi de câteva secole, tacâmurile rusești din argint aurit, o panoplie cu arme și o colecție de monede, impresionantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
formule magice. Afară - nopțile calde ecuatoriale, cu cerul micșorat de stelele ce păreau mai tangibile aici decît În oricare altă parte a globului sau furtunile furioase care făceau vîntul să mugească, Îndurerat că se izbește de țărmul Înalt, Învingînd cu lamentările sale zgomotul asurzitor al valurilor aflate cu o sută de metri mai jos. Și tot afară, trei bărbați terorizați, pe a căror retină rămînea vie amintirea unui cap ce se făcea zob de pietre sau a unor ochi Încă vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
totuși o simțea în momentul de față mai apropiată decât familia lui cea zgomotoasă. Deși chipul Lalei abia și-l amintea, doar că o simțea mai aproape..., dar nu atât de vie precum Lucreția, pe care n-o văzuse. Toate lamentările și istorisirile străbunicului locuiau acum neadumbrite în capul lui, ca și cum acea parte de mult îngropată a memoriei îl împingea deodată cu forță către suprafață și se suprapunea peste straturile recente. Faza 7. Lumina ce se închide De câteva zile, verișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
omorît ăla, bătu-l-ar Dumnezeu. L-am văzut cu ochii mei. Și-a omorît adversarul politic, gemea Cîrteală. I se trage de la muieri, șușotea Darie. Prea se dădea cocoș. La alegeri a ieșit ăla și Cîrteală a rămas cu lamentările. Doar Saveta își exprima plenar bucuria la prietenele ei de taină. L-am îmbrobodit pe al meu, pe Darie. Prea era înfocat și-l ridica în slăvi pe Cîrteală. Doamne, ce ți-a dat prin gînd! Cînd am zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
bani să-și cumpere încă două mandate. Sărut stâng, tovarășe! Sărut dreapta, domnule! Sunt procurorul Ieremia, sluga dumneavoastră credincioasă, tocmai ce v-am înlocuit portretul! Acum purtați cravată albastră, cea mai albastră cravată purtați, domnule prefect! Gata, ajunge! Termină cu lamentările, Ieremio! Dă fuga la Mihalache și vezi ce le coace mintea găozarilor din presă! Dacă este cazul, transmite câteva ordine și fugi la beciul poliției, poate bolândul n-a dat ortul popii! Peste 10 zile îi bați din nou la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Dobrescu, care tocmai voia să intre. Ce-ai pățit, mă?!... Cine te-a caftit în halul ăsta? mai apucă acesta să se mire. În clipa următoare, cei doi securiști îl înhățară și pe el de guler, cu toate protestele și lamentările lui, și îi siliră pe amândoi să se urce într-un camion militar cu prelată staționat nu departe, după colțul străzii. Autocamionul era deja plin cu studenții arestați în acea dimineață. ... Mai târziu, în seara aceleiași zile, într-o celulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a venit în sfârșit momentul să reflectăm critic și în același timp autocritic asupra fundamentului spiritualității creștine. O reflecție care are scopul de a contrasta pierderea enorma de încredere înregistrată de Biserici, despre care vorbesc statisticile. Nu mai este suficientă lamentarea cu privire la decadența valorilor epocii noastre și a spiritualității, produs al pluralismului său. Dar creștinismul poate încă să ofere o orientare? În lumina realității Bisericii prezente, nu ar trebui mai curând să avem dubii cu privire la această religie? Creștinismul nu a pierdut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ascuțimea lor jupuitoare de meninge, instrumentele lui Bacovia, este Nihil: ,Privește și-ascultă - / Ce liniște goală?/ Solemnă?/ Și mută!...". Înapoi, însă, la ,iubire, bibelou de porțelan", Minulescu este el însuși. , Tot mai străin de cel ce-am vrut să fiu". Lamentări de circumstanță, avînd regia la vedere. Înstrăinările, retragerile, dialogurile la distanță, cu un Dumnezeu destul de inaccesibil, ca mai tuturor moderniștilor, au aceeași ușurătate a vorbelor, cum se spune, mai mari decît inima. O mostră: ,Doamne!.../ Lasă-mă să stau de
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
cu această sensibilitate atât de proprie mie, încât mă împiedică să mă simt cât de cât în largul meu în timpul veghilor amăgitoare și resemnate. Îmi pierd propriul teatru, și (deși pot lua parte la întruniri de conversație și simulare, cu lamentări și fraze perforate) nu sunt în stare să-mi găsesc un rol în teatrul celorlalți - care poate că se simt ca și mine, dar improvizează mai bine, cu apeluri speciale la rezervele de stoicism. Dacă de moartea mea ar fi
Moartea actorilor by Dinis Machado () [Corola-journal/Journalistic/6854_a_8179]
-
dus-întors pentru zborul cu avionul rachetă până la o stație spațială confortabilă plasată pe orbită va putea fi redus, pentu clasa economică, până la câteva mii de dolari», în timp ce o călătorie pe Lună va costa cam 10.000 de dolari. Intre două lamentări despre iminența unui Armageddon nuclear, Herman Kahn a prezis că suprafața lunară va deveni o destinație populară pentru luna de miere cam prin 2009. Nu va fi nevoie de bagaje, deoarece toată lumea va purta costume de unică folosință. La aproape
Saltul uriaș spre nicăieri by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6129_a_7454]
-
fortificat odată cu trecerea anilor și a dobîndit noi argumente prin transplantarea lui pe sol autohton. Iașul legendar inventat de Anghel devine centrul lumii. Mai mult decît în poezie, psihoza sfîrșitului capărtă tonuri obsedante. Cîteodată, această uniformitate a plîngerii obosește cititorul, lamentarea continuă pe ruinele trecutului și auto-înduioșarea devin iritante. Nu e însă mai puțin adevărat că din această psihologie au luat naștere cîteva capodopere rămase pînă astăzi, dincolo de timp, exemple canonice de proză poetică românească (Mama, Fata din dafin, Garda imperială
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
cei care s-au grăbit să-l psihanalizeze înainte de-a dispune de documente autentice ale discursului său privat. Cioran este surprinzător de cald și de cordial în această corespondență, putând trece foarte repede de la reflecții despre spiritul european la lamentări pe tema dificultăților bătrâneții și de la remarci nihiliste la observații aplicate, pătrunzătoare, pe marginea cărților la care lucra Kraus. Simplul fapt că relația epistolară dintre acești scriitori, pe care nu îi leagă aparent nimic (în afara unei deziderale apartenențe la defuncta
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
din mediul privat", a declarat Tăriceanu, potrivit Mediafax. El a precizat că actualul Executiv nu a făcut decât să dea vina pe guvernele precedente și s-a complăcut în această situație, fără a încerca să schimbe ceva. "Asistăm la o lamentare permanentă, la încercarea de a găsi explicații care sunt legate de guvernările anterioare, dar nimic care să demonstreze că au o viziune și o determinare. Mie mi se pare că actualul guvern nu face decât să se complacă în actuala
Tăriceanu: România nu a ieşit din criza economică. FMI să-şi ia valiza şi să se care cât mai repede () [Corola-journal/Journalistic/53038_a_54363]
-
însuflețit de un fățiș spirit de frondă, revoltîndu-se împotriva autorităților politice, a mitropolitului, a semenilor și chiar împotriva bolilor îndurate (s-a îmbolnăvit la un moment dat de holeră). Numai că ceea ce dăunează textului făcîndu-l sîcîitor este înclinația autorului spre lamentare. E o pornire vădită spre văicăreală la acest călugăr cu umori melancolice și tente răzbunătoare. De aceea, Eufrosin Poteca este un duios iremediabil fără sfieli morale și fără ținută dogmatică. E un nostalgic cu recidive dese de furie pedepsitoare, dar
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
mai micile sau mai marile lui stări de disconfort fizic, plângându-i-se ba de gripă, ba de un furuncul sau de intoleranța lui bolnăvicioasă față de zgomote, dar scuzându-se uneori pentru că „te plictisesc probabil de moarte cu veșnicele mele lamentări". Chiar dacă presupunerea lui era îndreptățită (într-o scrisoare adresată unuia dintre fiii ei, Sand se declara exasperată de pisălogeala „tânărului (ei) prieten"), scriitoarea a rămas până la sfârșit perfect conștientă de disparitatea dintre ei în prezentul de atunci și în eternitate
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
au telegramele asupra oamenilor" și-și imagina „cât de plină de fapte și de liberă de incertitudine va fi viața atunci când aceste procedee vor fi și mai simplificate." Intre 1997 și finele lui 2009 au apărut puzderie de studii, analize, lamentări, proorociri sumbre, dar și proiecte de accelerare și de perfecționare a schimbului de informații pe cale electronică. Unul dintre ele (citat de Mallon), dezvinovățește e-mail-ul „blamat, pe nedrept credem, pentru moartea scrisorii. Email-ul este răspunzător pentru moartea apelului telefonic inutil
Poștașul nu mai sună la ușă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6397_a_7722]
-
clasici și care „Ceartă" avea să fie reluată secole mai târziu... De precizat, anul 1668... Din epoca homerică și mai de din coace... Tibul, Propertiu, Catul, - scandaloșii, - nu mai scriau ca Virgil, Horațiu, Ovidiu, - deși acesta din urmă tulburase cu lamentările lui oglinda splendidă, celebrată de Horațiu, a fântânei Blanduziei - mai splendidă, mai clară decât cleștarul, „splendidior vitro"... Prea multă claritate strică, ziceau moderniștii, „furioșii" antici, excesiv de senzoriali, cântăreții curtezanelor romane, care introduceau în literatură femeile, milioanele de săruturi și vrăbiile
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
ca atunci când încercam să-mi amintesc momentul în care am alunecat în somn. Clipele astea de amnezie îmi trădau superficialitatea, dar, era, evident, o superficialitate salvatoare. Numai așa reușeam să nu mă afund permanent în penibile și false depresii, în lamentări sterilizante și epuizante”. Sigur că neajunsurile de construcție și-ar putea găsi, oarecum, salvare în intenționalitatea ironică și umoristică a prozatorului, evidentă din primele pagini ale romanului. Doar că scenele comice sunt atât de banale, încât mă tem că, departe
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
cotidiene, nu subestimez potențialul malign al situațiilor. În adolescență, una dintre mătușile noastre pentru care viața era un șir de calamități, ne scotea, pur și simplu, din minți. Împreună cu fiul ei, vărul meu primar, alcătuiam un grup iritat, comentând exasperați lamentările nesfârșite ale „tragedienei de serviciu” a familiei: „Ah, iar se crede Irene Papas!” (întâmplător, era născută în același an, la o zi diferență față de marea actriță grecoaică!). Din acest motiv, bucuriile mele nu au fost și nu sunt niciodată complete
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
singură întrebare: ” Cum comentează Comisarul Viviane Reding previzibila arestare a judecătorilor de la Curtea Constituțională din România și intenția Guvernului Victor Ponta de a desființa CCR? Ei bine, de aici, de la o jurnalistă din România, a început avalanșa de comentarii și lamentări internaționale cu privire la ”soarta crudă” a judecătorilor de la CCR. Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independența Curții Constituționale a României”, a postat Viviane Reding pe contul său de Twitter. Șova a spus că înregistrarea audio a discuției dintre Carmen Valică
Dan Șova acuză: Carmen Valică, corespondentul RRA, se află în spatele scandalului legat de arestarea judecătorilor de la CC. Drept la replică al lui Carmen Valică () [Corola-journal/Journalistic/43834_a_45159]
-
și căscau din când în când, în vreme ce tocmai despre ei era vorba. Cu un cuvânt: se simțeau plictisiți. Când profesorul D. ajunse la finalul lecturii sale monotone, unde cele mai sacre convingeri ale lui Tolstoi luau forma celor mai obișnuite lamentări (așa mi se părea în momentul acela), și era vorba despre faptul că sufletul uman rupt de natură este condamnat la pieire, apoi despre planurile unei mutări generale de la oraș la sat și despre alte asemenea lucruri... atunci el începu
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
2 un grup de amici nu-și pot stăpâni râsul în fața evidenței că un prieten comun a comis ridicola greșeală de a muri. Din pricina asta, pentru că l-am cunoscut și l-am îndrăgit atât de mult, am refuzat să împărtășesc lamentări și elegii pentru Julio Cortázar. Am preferat să mă gândesc mai departe la el așa cum neîndoios își dorea, cu satisfacția imensă că a existat, cu bucuria copleșitoare de a-l fi cunoscut, și cu recunoștința că a lăsat lumii o
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
a construi tragicul fără nicio retorică, în absența evenimentelor, dincolo de cuvinte, dă măsura filmului lui Popogrebsky. Laconismul, ca și în filmul lui Zviaghințev, este purtătorul unor tensiuni tectonice, la suprafață apa rămâne ca o oglindă. În absența expresiei directe, a lamentării, durerea se desface ca sufletul de trup și plutește pretutindeni în nemărginirea peisajului. În final, paricidul simbolic este reconvertit în iertare și uitare undeva la marginea lumii, pe Ultima Thule.
Tristețea de sfârșit a verii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5671_a_6996]