79 matches
-
adâncul apei prin botez,sufletul omului se potrivește atât de bine în adunarea Bisericii, ca șicum aceasta ar fi zidită dintr-un singur duh, deoarece a avut loc o„înviere” ca trecere pascală în Hristos, Care spusese: „Vă voi lua laMine, ca să fiți și voi acolo unde Eu sunt” (Ioan 14, 3); „Eu sunt viu și voi veți fi vii” (Ioan 14, 19). Această „adunare” va dobândi comuniunea în Hristos prin Duhul Sfânt ca „înfiere” (Galateni 4, 6), ca otaină de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O formă particulară și extremă de calcificare a mediei este reprezentată de arteriolopatia uremică calcifică (calcifilaxie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
reticulului endoplasmatic rugos și suprafața sa citosolică este tapisată cu ribozomi, implicați în proteosinteză. Setul de proteine din membrana externă este specializat în interacții cu unele componente citosolice și ribozomi, pe când cel din membrana internă realizează interacții specifice cu proteinele laminei nucleare. Lamina nucleară este o rețea de proteine fibroase, multiplu conectată cu membrana internă a învelișului nuclear, căreia îi conferă o anumită rigiditate, contribuind astfel la inducerea formei nucleare. Rolul esențial al laminei este însă în organizarea cromozomilor în spațiul
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
membrana internă realizează interacții specifice cu proteinele laminei nucleare. Lamina nucleară este o rețea de proteine fibroase, multiplu conectată cu membrana internă a învelișului nuclear, căreia îi conferă o anumită rigiditate, contribuind astfel la inducerea formei nucleare. Rolul esențial al laminei este însă în organizarea cromozomilor în spațiul nuclear prin legarea acestora la situsuri specifice ale învelișului nuclear; totodată, lamina contribuie la organizarea și funcționarea complexelor porale. Învelișul nuclear prezintă un complement de pori tipici, diseminați relativ uniform pe toată suprafața
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
nuclear prin legarea acestora la situsuri specifice ale învelișului nuclear; totodată, lamina contribuie la organizarea și funcționarea complexelor porale. Învelișul nuclear prezintă un complement de pori tipici, diseminați relativ uniform pe toată suprafața sa, topografie dictată de structura diferențiată a laminei dense nucleare. Învelișul nuclear persistă în timpul ciclului celular, jucând un rol important în cariochineză, ce se realizează prin ștrangularea nucleului parental. 1.12.2. Nucleoplasma (carioplasma) Nucleoplasma reprezintă mediul în care sunt înglobate cromonemata, nucleolul și fusul intranuclear, a căror
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul conjunctiv înconjurător, dinspre colagenul, mai întâi perivascular și apoi din porțiunea coronara a epiteliului de joncțiune. În ciuda funcțiilor lui de apărare, epiteliul joncțional și cea mai mare parte a laminei propria rămân intacte structural și funcțional, aparte de faptul că fibroblastele sunt afectate contrar în domeniul țesutului conjunctiv. De aceea, leziunile gingivale timpurii pot reprezenta un țesut limfoid de trecere, măi degrabă decât un înfiltrat leucocitar, atâta timp cât în toate componentele
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
un semn al infecției parodontale și se poate datora sintetizării de compuși sulfurați și mercaptan de către floră bacteriană patogena. Mobilitatea - migrarea: agravarea bruscă și/sau apariția migrărilor (versii, rotații, extruzii) pot reprezenta un semn de activitate infecțioasă. Aspectul radiografic: prezenta laminei dura este asociată leziunilor parodontale inactive, în timp ce absența să poate fi interpretată ca semn de activitate (Rams [269]). c. Criterii biologice Creșterea cantității fluidului gingival poate traduce activitatea unui situs. În cursul etapelor de pierdere activă de atașment crește nivelul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
totuși, nu poate evalua pierderile de atașament vestibulare și linguale, intepretarea unui bilanț radiografic se va face în următoarea succesiune: f Localizarea sau generalizarea pierderilor radiologice de atașament, f Tipul de pierdere de atașament: orizontală sau verticală, f Prezenta/absența laminei dura, f Existența craterelor interproximale, f Existența leziunilor de furcație. Bilanțul radiografic realizat și examinat în bune condiții permite determinarea extinderii și severității pierderilor de atașament, și deci a stadiului de evoluție al bolii. Aspecte radiografice în bolile parodontale Carranza
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
extinderii și severității pierderilor de atașament, și deci a stadiului de evoluție al bolii. Aspecte radiografice în bolile parodontale Carranza [54] prezintă secvență modificărilor radiografice în boală parodontala în raport de modificările tisulare ce le induc: Estomparea și întreruperea continuității laminei dura pe partea M sau D a crestei septului interdentar, descrise că cele mai precoce modificări radiografice în parodontita. Acestea rezultă în urmă extensiei inflamației de la gingie către os, alături de lărgirea canalelor vasculare adiacente și o reducere a țesutului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în formă de semicerc. 2. Tendința la generalizare a pierderii de os alveolar - apare pe masura progresiei bolii, cel mai puțin afectate fiind zonele premolare. Aspecte radiografice în traumă din ocluzie Traumă din ocluzie produce modificări decelabile radiografic la nivelul laminei dura, a morfologiei crestei alveolare, a lărgimii spațiului parodontal și în densitatea osului trabecular înconjurător. Leziunile traumatice sunt mai manifeste la nivelul zonelor vestibulo-orale, deoarece în sens MD dintele are o stabilitate mai mare datorită punctelor de contact adiacente. În
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
spațiului parodontal și în densitatea osului trabecular înconjurător. Leziunile traumatice sunt mai manifeste la nivelul zonelor vestibulo-orale, deoarece în sens MD dintele are o stabilitate mai mare datorită punctelor de contact adiacente. În faza inițială, traumă din ocluzie produce pierderea laminei dura observată la nivelul apexurilor, furcației și/sau crestelor marginale. Ca urmare, apare lărgirea spațiului ligamentar. Faza de reparație se caracterizează printr-o lărgire a spațiului ligamentului parodontal. Forțele în exces exercitate la nivelul dintelui se manifestă radiografic prin variații
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
manifestă radiografic prin variații ale lărgimii acestui spațiu fie între zona marginala și ½ a rădăcinii, fie între ½ a rădăcinii și apex. Aceasta tentativă a organismului de a întări structurile parodontale prin lărgirea spațiului ligamentar, se însoțește de o îngroșare a laminei dura și, uneori, de o condensare a osului trabecular perialveolar. Fază avansată a leziunilor determina alveoliza angulara profundă care, combinată cu inflamația gingivala poate duce la formarea pungilor infraosoase. În fazele terminale aceste leziuni se extind în jurul apexului, producând
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ea devine activă și formează complexul MPF cu ciclina. Rolul „cheie“ al acestei proteinkinaze p34cdc2 constă în fosforilarea histonei H1 urmată de condensarea cromatinei cu formarea cromozomilor; fosforilarea proteinelor centrozomale asociate centriolilor și microtubulilor (operație de reorganizare a citoscheletului); fosforilarea laminei - proteina asociată cu membrana nucleară (această membrană se va sparge ca să permită constituirea fusului mitotic și migrarea ulterioară a cromozomilor în cele două celule fiice). Aceeași operațiune de fosforilare înlesnește desfacerea acelor molecule de proteine „lipite“ de catenele de ADN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai poate schimba destinul. Pentru organism, atât în cazul evoluției embrionului, cât și în cazul apoptozei celulei lezate, este important ca decizia de moarte celulară să fie strict controlată prin mecanisme de reglare. Victimele „demolării“ sunt: a) proteinele care formează laminele nucleare și b) proteinele citosolice. Laminele nucleare sunt structuri proteinice, filamentoase, descoperite în 1966, care leagă partea internă a membranei nucleare de cromatina periferică , pătrunzând uneori și în alte porțiuni ale nucleului. Așa cum precizează în 2003 J. Gruenbaum și colab
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
atât în cazul evoluției embrionului, cât și în cazul apoptozei celulei lezate, este important ca decizia de moarte celulară să fie strict controlată prin mecanisme de reglare. Victimele „demolării“ sunt: a) proteinele care formează laminele nucleare și b) proteinele citosolice. Laminele nucleare sunt structuri proteinice, filamentoase, descoperite în 1966, care leagă partea internă a membranei nucleare de cromatina periferică , pătrunzând uneori și în alte porțiuni ale nucleului. Așa cum precizează în 2003 J. Gruenbaum și colab., un mare număr de proteine celulare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în 1966, care leagă partea internă a membranei nucleare de cromatina periferică , pătrunzând uneori și în alte porțiuni ale nucleului. Așa cum precizează în 2003 J. Gruenbaum și colab., un mare număr de proteine celulare cu importanță funcțională interacționează metabolic cu laminele. Acest fapt recomandă respectiva structură lamelară drept un comportament vital esențial al tuturor celulelor de la metazoare. Laminele nucleare sunt astfel implicate în majoritatea activităților nucleului, incluzând replicarea ADN, transcripția pe ARNm, organizarea structurală cromatiniană, reglarea ciclului celular, dezvoltarea celulară și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
porțiuni ale nucleului. Așa cum precizează în 2003 J. Gruenbaum și colab., un mare număr de proteine celulare cu importanță funcțională interacționează metabolic cu laminele. Acest fapt recomandă respectiva structură lamelară drept un comportament vital esențial al tuturor celulelor de la metazoare. Laminele nucleare sunt astfel implicate în majoritatea activităților nucleului, incluzând replicarea ADN, transcripția pe ARNm, organizarea structurală cromatiniană, reglarea ciclului celular, dezvoltarea celulară și diferențierea, migrația celulară, apoptoza ș.a. După 2005, studii genetice la Drosophila, la viermele nematod Caenorhabditis elegans și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
transcripția pe ARNm, organizarea structurală cromatiniană, reglarea ciclului celular, dezvoltarea celulară și diferențierea, migrația celulară, apoptoza ș.a. După 2005, studii genetice la Drosophila, la viermele nematod Caenorhabditis elegans și pe șoareci, au lămurit o parte din secretele alcătuirii moleculare a laminelor precum și proteinele funcționale asociate acestora. De notat că în ultimii ani a fost pusă în evidență o panoplie de boli ereditare la om, consecință a unor mutații specifice care afectează genele ce codifică sinteza și așezarea spațială a laminelor nuclare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a laminelor precum și proteinele funcționale asociate acestora. De notat că în ultimii ani a fost pusă în evidență o panoplie de boli ereditare la om, consecință a unor mutații specifice care afectează genele ce codifică sinteza și așezarea spațială a laminelor nuclare. Între acestea: distrofia musculară Emary-Dreifuss, o maladie degene rativă a sistemului de conducere al inimii. Lipodistrofia familială parțială (FPLD), neuropatia axonală autosomal-recesivă (boala Charcot-Marie-Tooth, respectiv CMT 2), displazia mandibulo-acrală (MAD), sindromul Progerie-Hutchinson-Gilford (HGS), displazia scheletală Greenberg, anomalia Pelger-Huet (PHA
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
scheletală Greenberg, anomalia Pelger-Huet (PHA). Fără îndoială că o importantă patologie cu etiologie genetic-laminonucleară există și la animale, dar cercetările în acest domeniu abia debutează. Proteinele citosolului sunt și ele clivate de caspaze. Se produc astfel rupturi ireversibile atât ale laminei cât și a altor structuri proteinice din celula vie, care se dezagregă rapid și „curat“, cadavrele fiind repede preluate și digerate prin fagocitare. În fig. 4-21 se observă (de la dreapta la stânga) faptul că apoptoza debutează prin blocarea la nivelul mitocondriei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se cuplează cu factorul de activare Apaf-1. În faza următoare, procaspaza 9 se cuplează la rându-i cu apoptosomii, activând procaspazele 3, 7 și 9, care devin caspazele 3, 7 și 9, adevărații „călăi“ ai structurilor celulare (ICAD, vitamine, actine, lamine ș. a.). Pe parcursul acestui proces distructiv, inhibitorii apoptozei sunt blocați. 4.3.5.3. Digestia proteinelor perimate fiziologic în proteasomi Moleculele de proteină rezultate din demolarea laminelor nucleare și a altor structuri din celulele sinucigașe marcate cu ubiquitină, sunt duse în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
devin caspazele 3, 7 și 9, adevărații „călăi“ ai structurilor celulare (ICAD, vitamine, actine, lamine ș. a.). Pe parcursul acestui proces distructiv, inhibitorii apoptozei sunt blocați. 4.3.5.3. Digestia proteinelor perimate fiziologic în proteasomi Moleculele de proteină rezultate din demolarea laminelor nucleare și a altor structuri din celulele sinucigașe marcate cu ubiquitină, sunt duse în regiunile bogate în proteasomi. Pentru ca aparatul proteasomal să poată prelua respectivele proteine, e nevoie ca el să posede la extremitățile miezului niște subunități reglatoare specializate în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lamină internă elastică, bine dezvoltată), media (celule musculare netede) și adventicea. Lamina elastică externă, prezentă în arterele extracraniene este absentă (media nu are elastică), ceea ce predispune arterele intracraniene în mod particular la formarea de anevrisme. Injurii aduse endoteliului, degenerarea/ distrugerea laminei elastice interne și subțierea stratului de celule musculare la nivelul mediei sunt semne precoce ale anevrismelor. Peretele anevrismal este format din intimă și adventice, îngroșate prin hialinizare. În anevrismele rupte (obținute la autopsie) se găsește un conținut redus în colagen
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
urmare a stresului hemodinamic prelungit; mecanismul de compensare este reprezentat de îngroșarea intimei sau formarea de „pernuțe” intimale. Proliferarea celulară, conținutul crescut de colagen și reconstituirea stratului endotelial, procese observate în anevrismele nerupte pot fi mecanisme reparatorii care compensează pierderea laminei elastice interne și conduc la stabilizarea anevrismului. Leziunile proteolitice ale peretelui vascular cauzate de inflamație (inflamația conduce la eliberarea de metaloproteinaze și alte enzime proteolitice) formează un mecanism fiziopatologic important în ateroscleroză, anevrismul aortic abdominal și arterită. Câteva observații sugerează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
atinge un anumit nivel de intensitate. 1.6.1.2.2 Fascicolul neo-spinotalamic (NST) La om, originea NST se găsește În neuronii din substanța gelatinoasă a lui Rolando (SGR), prezenți În cea mai mare parte (cea mai mare densitate) În laminele Rexed 1,2,4,5 și chiar mai profund În laminele 6-8 Rexed. Fibrele, după un scurt traiect intracornual Încrucișează linia mediană la nivelul comisurii anterioare și trec În partea opusă În cuadrantul ventro-lateral unde se organizează ca tract spino-talamic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]