204 matches
-
Sub flamura LAMUREI Cele două zile și o noapte aproape albă, petrecute la Festivalul Internațional de Poezie de la Ploiești, mi-au oferit bucuria de a-mi reîntâlni prieteni de viță veche, mai toți dintre ei fiind atașați trup și suflet de Maramureș. Doi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
veche, mai toți dintre ei fiind atașați trup și suflet de Maramureș. Doi ziariști de mare har, Dan Lupescu și Romulus Turbatu, mi-au oferit la dezbaterea despre revistele literare una dintre cele mai frumoase și dense publicații din țară: LAMURA. Dan Lupescu este director fondator, care a pus sub titlu înscrisul: Revistă europeană de cultură și educație, editată la Craiova, România. Și se ține de cuvânt. Din prima pagină suntem conectați la marile teme. Se discută pe spații largi, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
numai în Europa de Vest, dar și în România? Cu ce se ocupă istoricii români și reprezentanții României peste hotare? Cine promovează cultura milenară a României? Întrebări arzătoare, din păcate strivite de ruinele vremii. Dar și de indiferența timpului nostru. Sub flamura LAMUREI, am închis televizorul, de aceea nu știu ce scandal s-a mai iscat în trecătoarea șuetă politică românească. Dar am mai aflat despre românii din Timoc, despre Giurești, iluștri istorici ai românilor. Revista este un document extrem de necesar pentru cei care doresc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
-și releva sieși misterul. Acestea sunt câteva dintre considerentele pentru care, în poemele Marianei Didu, revine adesea sintagma ,,omul deplin’’. Creație, ca scriitor, ca doctor în științe, creație sută la sută a prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, director al revistei Lamura din Craiova -, Mariana Didu pare să fi șoptit, necontenit, în gând, ectenia lui Constantin Noica, din care este obligatoriu să reținem deschiderile către universal ale culturii noastre, în întregul ei: către presocratici, către adânca înțelepciune indiană, către cea persană ,,și
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
în presă. Dar faptul că nu au tras învățăminte atestă că au existat momente când sinceritatea lor a fost îndoielnică. La noi, era o situație mai complicată, pentru că se punea problema neamestecului în treburile interne”. DAN LUPESCU Director al Revistei ,,LAMURA” P.S. Textul de mai sus constituie miezul comunicării pe care Dan Lupescu a pregătit-o pentru una dintre secțiunile Congresului Spiritualității Românești, de la Alba Iulia: 28-30 noiembrie 2015. Craiova, 27 noiembrie 2015
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
de închinare la poalele Muntelui, în Moieciu de Jos) -, Doamna Teatrului Românesc și Mondial de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea: Leni Pințea-Homeag este Unica. Așa după cum fiecare ființă umană unică este, chiar dacă, în ADN-ul său interior, în lamura minții și inimii sale sunt comprimate codurile matusalemice ale miilor, poate sutelor de mii de specii precursoare, pe care le ,,rezumă” și le înnobilează, urcându-le pe o nouă treaptă, le perpetuează, la capătul unui lanț trofic pe care nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
revenim acum la originea iudaică a lui N. Steinhardt. Sanda Stolojan, în casa căreia acesta a locuit două săptămîni, practicînd în fiecare dimineață, împreună, lecturi din Biblie și, evident, convorbind pe marginea lor, e de părere că ortodoxia sa ilustrează lamura credinței creștine, "spiritul de milă și de toleranță susținut de spiritul de luptă întotdeauna treaz, neadormirea evreiască". Și încă: "Figura lui, cu trăsături evreiești (privirea ochilor fuge în lături tot timpul), trecută prin transfigurarea ortodoxă, amintește de un tip de
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
printr-o sintagmă din Sf. Augustin, dovadă astfel, la modul cel mai pragmatic, a faptului că opera artistică ori constructul cultural generic nu este, după el, un artefact pur livresc, ci un strigăt țâșnit din străfundul ființei umane, excelența sa, o lamură a existenței, un bun sufletesc major, prin care se poate pune degetul pe rană. Cultura devine deci, prin radicalizare, o armă de luptă socială, iar marile citate ale lumii coexistă, fără teamă, subiacent, într-o conștiință metafizică unificatoare. Nu putem
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
punga numai pentru umanitate; e ursită de la Providență a se sacrifica intereselor universale și e condusă de genii, cărora singuri se închină, dar însă și-i produce sau și-i adoptă. Francia și Parisul sunt și rămîn miezul lumei și lamura umanității" (Scr. XXXV, septembrie 1844). Secolul romantic a fost plin de cópii mai mult sau mai puțin imperfecte ale lui Rastignac - și românii n-au făcut excepție. La Codru Drăgușanu putem urmări direct, pe viu, o asemenea formă de destin
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
ascendentă, chiar cînd e curmat de secole de involuțieť". În situația societății românești, cu o evoluție brutal întreruptă de o jumătate de veac de totalitarism, continuitatea lui Aristarc a jucat un rol salvator. Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, I.Negoițescu întrupează lamura criticii noastre contemporane, chiar dacă le-a fost dat a se rosti în bună parte ori integral de pe baricadele exilului, alături de cîțiva critici mai tineri, rămași în patrie, confruntați cu cenzura și uneori cu propriile lor dileme. Din păcate, alți critici
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
capului de pod dintre Caen și Saint-Lo. "- Vă voi spune un cuvînt - a afirmat într-o zi la curs profesorul Alexandru Graur - pe care nimeni dintre voi nu-l cunoaște". în amfiteatru, atenție încordată: ce cuvînt ar putea fi acela? "Lamură", rostește profesorul. O voce din sală: "Ceea ce-i mai ales!" Graur, ușor descumpănit de pierderea pariului: "...din făină". Precizare utilă, dar care nu schimba datele problemei: sensul metaforic fusese deja enunțat de studentul care reținuse, dintr-un discurs academic al
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
voce din sală: "Ceea ce-i mai ales!" Graur, ușor descumpănit de pierderea pariului: "...din făină". Precizare utilă, dar care nu schimba datele problemei: sensul metaforic fusese deja enunțat de studentul care reținuse, dintr-un discurs academic al lui Sadoveanu, expresia "lamura poeziei noastre populare". Orgoliul mă împiedică să-i divulg aici numele. "Elastic" - un cuvînt cu sens precis și, aparent, fără conotații abstracte. Așa crezusem pînă în ziua cînd, puțin timp după 23 august '44, am asistat la o conversație a
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
stăpînă pe sine, ființa lui trepidà de înțelesuri ce consumă tenace, aidoma cu o flacără de nestins. Te gîndeai la un tînăr prinț printre borfași - cum îl închipuia o dramă shakespeariană pe un viitor monarh -, cînd, pornit să-și vădească lamura talentului, insul acesta de elecție nimerea în vinovata, cinica alcătuire a refuzului sistematic, a combinațiilor inavuabile la care se dedau, voios, comisii de mioapă decizie. Și nu era vorba nicicum despre experiențe îndoielnice, aparținînd unei etape de ucenicie, fiindcă în
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
După ce amintește că a fugit de la curtea părinților săi adoptivi de teamă să nu se împlinească oracolul care îl menea paricidului și incestului, Oedip se declară victima zeilor invidioși pe tăria neprihănirii lui: acei ce-i socoteam mai sus/ de lamura luminii, zeii puri,/ mă pizmuiesc? (9). După părerea sa, ciuma din Teba este o dovadă a iritării divine împotriva celui capabil să înfrângă Sfinxul: Sunt pedepsit de Zeus în măsura/ puterii mele de-a fi drept și pur! (9) Înțelegând
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
2. Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), fiica soților Crainic. Traducătoare și memorialistă. 3. Rabindranath Tagore - Sadhana. Calea desăvârșirii. În românește de Nichifor Crainic. Cu o prefață de Al. Busuioceanu. București, Editura Cultura Națională, 1922, 129 pagini (Literatură universală). 4. Troița în Lamura, 3, nr. 8, mai 1922, p. 467. A fost inclusă, cu sensibile modificări, în volumul Țara de peste veac. Poezii. București, Editura „Cartea Românească“, ș1931ț, p. 32-33.
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Nichifor Crainic și Durerea de Vasile Voiculescu, le reproducem aici. Iar pentru o mai bună înțelegere a ceea ce a însemnat Alexandru Vlahuță pentru tânăra generație de scriitori este imperios necesar a se reciti evocarea lui Vasile Voiculescu - La Bârlad în Lamura, 2, nr. 4, ianuarie 1921, p. 262-267.
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
Literar, 3, nr. 15, 24 aprilie 1911, p. 225-226. 2. Ilarie Chendi - Irina G. Lecca - În urma dragostei în Luceafărul, 10, nr. 8, 16 aprilie 1911, p. 191-192. (Dare de seamă). 3. Ion Simionescu - Irina G. Lecca - Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu în Lamura, 2, nr. 7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
toți motanii"). În "Buruieni", ne investește tăria de arome vegetale, resimțită olfactiv, auditiv și tactil: Sălbatică grădină-i amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și frunză fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu sărutări curate, și părul mi-l resfira cu mâini îmbălsămate. În ultimele 4 strofe, un alt motiv, din regnul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
Craiova și Oltenia, România și Românismul, Pan-Românismul și oștirea purtătorilor de lamură a ființei neamului nostru rămân tot mai sărace. Stinghere, parcă, smerite și sărace... ...Al. Piru, Nestor Vornicescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Ion D. Sîrbu, Marin Beșteliu, Romulus Diaconescu, Alexandru Firescu, Patrel Berceanu, Octavian Lohon, Dan-Ion Vlad, Claudiu Moldovan, Teodor Costin
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
două ore de când, în adânc de seară, la Festivalul Internațional de Teatru ,,Atelier”, motivasem Premiul ,,Dan Turbatu” - pentru cel mai tânăr actor - și Premiul ,,Radu Comănici” - pentru cea mai bună actriță -, acordate de organizatori și sporite în consistență de Revista Lamura din Craiova, prin directorul fondator și editorul coordonator. Laureați: doi tineri slujitori ai artei de la luminile rampei de la Teatrul ,,Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, dar niciunul cu obârșii oltenești, ci în Maramureș și Sălaj. Brusc, sunt trezit din feeria acelei
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
sate, pentru păstrarea și promovarea culturii noastre în formele ei cu adevărat specifice și autentice -, atunci am fi cu un secol mai în față, adică acolo pe unde s-ar cuveni să ne aflăm. DAN LUPESCU, Director fondator al Revistei LAMURA (serie nouă)
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
sublinia că, abia acum, înțelegem de ce Părintele Vasile Prescure ne-a încredințat cu mare greutate, după ani de insistențe din partea noastră, inclusiv la Prislop, un riguros și amănunțit istoric al Mânăstirii Sadova (Dolj), pe care l-am publicat în revista ,,Lamura”, ediția din iunie 2011, în paginile 25-26 (format A3, tabloid). În vara anului 2010, revenind spre Craiova - de la Festivalul Internațional al Cinecluburilor, organizat în seculara cetate a metalurgiei românești Oțelul Roșu (așezare urbană ce a purtat numele regelui Ferdinand, până în
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
până la Prislop, împreună cu prietenii Romulus Turbatu și George Obrocea. Nu aveam de gând să înnoptăm la Prislop, ci doar să vizităm sfântul așezământ, mormântul duhovnicului vizionar Arsenie Boca și să lăsăm, pentru biblioteca Mânăstirii, exemplare din patru-cinci ediții ale revistei ,,Lamura”. Căutând-o pe Maica Stareță (conform sugestiilor oferite de măicuța de la chioșcul de cărți și odoare sfinte), am dat ...nas în nas cu Părintele Vasile Prescure. De fapt, în curte, el ne-a zărit cel dintâi și, cu un larg
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]