66 matches
-
metoda coordonatelor. Thompson a fost În măsură să arate În mod convingător că multe forme din natură nu sînt decît transformări ale altora: osul metacarp al boului este o transformare geometrică a osului metacarp al girafei sau al berbecului; frunzele lanceolate, ovoidate și cordiforme reprezintă transformări radiale ale unora În altele, nervurile frunzelor funcționînd ca un frumos sistem de coordonate izogonale; cochilia dreaptă și conică a ordinului pteropodelor poate fi preschimbată „ În spirala logaritmică a nautiloidelor” printr-o operație matematică simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când zăpada se topește și ploi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răspândite, mai ales la producătorii individuali. Prelucrarea prin deshidratare este diversificată în țările dezvoltate prin metode noi de transformare sau conservare: liofilizarea, congelarea sau extracția uleiului volatil. Tarhonul (Arthemisia dracunculus) este un semiarbust peren de la care se folosesc frunzele liniar lanceolate sau rămurelele tinere, cu proprietăți condimentar aromatice. Este mult apreciat în aromatizarea murăturilor, oțetului sau preparatelor din carne de oaie. Se deshidratează și se liofilizează în cantități importante, iar uleiul volatil se extrage în scopuri medicinale și alimentare, în țările
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ischaemum )și pirul gros (Cynodon dactylon). Leguminoasele cele mai frecvente sunt: Medicago lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
milefolium (coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în gastrite hiperacide și ulcer gastric; -flori de nalbă de grădină (Althaea rosea-var. nigra) cu proprietăți emoliente și antiinflamatoare; -flori de salcâm (Robinia pseudacacia) pentru combaterea acidității gastrice și calmarea senzației de pirozis (arsuri la stomac); -frunze de patlagină (Plantago lanceolata) cu acțiuni antibacteriene și cicatrizante În gastrita hiperacidă și ulcer gastric; - frunze de mentă (Mentha x piperita) pentru combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ținute 8 ore În apă rece; se strecoară și se beau 2-3 căni pe zi, timp de o lună, cu efecte În piroză, gastrite hiperacide, ulcer gastric și constipație ușoară. *Suc din frunze proaspete și zdrobite de patlagină Îngustă (Plantago lanceolata) care se consumă În stare crudă de 3-4 ori pe zi, până la dispatiția arsurilor stomacale. Regimul alimentar Se recomandă alimente alcaline (zarzavaturi, fructe, cartofi, lapte nefiert, frișcă. gălbenuș de ou, apă minerală) și alimente neutre (pâine, făinoase din făină integrală
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
astringente și antiseptice asupra florei microbiene, hemostatice și cicatrizante, la apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sedative și antiinflamatoare asupra intestinelor, cu acțiuni În combaterea durerilor, oprirea eliminării sângelui, reducerea inflamațiilor și a stării de mâncărime la nivelul abdomenului. Rețeta autorului -rădăcini de Cichorium intybus, Glycyrrhiza glabra; -frunze de Althaea officinalis, Convolvulus arvensis, Fraxinus excelsior, Plantago lanceolata, Salvia officinalis; -flori de Sambucus nigra, Prunus spinosa; -semințe de Linum usitatissimum. Apiterapia Intervine cu câteva preparate considerate ca laxative excelente: *miere polifloră (1 lingură) și 4 prune uscate se macerează peste noapte Într-un pahar cu apă rece iar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu dozare În funcție de vârstă. *Infuzie de troscot (Polygonum aviculare) (1 lingură herba uscată la 250 ml apă clocotită); se lasă să infuzeze 5 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, cu efecte specific antidiareice. *Infuzie de patlagină (Plantago lanceolata) (4 linguri frunze uscate la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 20 minute); se Îndulcește și se beau câte 75 ml ceai la intervale de 2 ore. *Infuzie din flori de gălbenele, albăstrele sau petale de trandafir de dulceață, luate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a ajuns la Padova, unde a făcut observații susținute asupra plantelor. Urmărind creșterea unor palmieri a fost uimit de diferențierea morfologică a frunzelor pornind de la bază către vârful tulpinii. La bază se găsesc frunze simple, mai mult sau mai puțin lanceolate, în timp ce spre vârf se desfășoară în evantaie din ce în ce mai mari. Imediat a încercat să-și explice această descoperire, cu atât mai mult cu cât ea era caracteristică și altor specii de plante. Intuiția i-a permis formularea unor ipoteze foarte îndrăznețe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în gastrite hiperacide și ulcer gastric; -flori de nalbă de grădină (Althaea rosea-var. nigra) cu proprietăți emoliente și antiinflamatoare; -flori de salcâm (Robinia pseudacacia) pentru combaterea acidității gastrice și calmarea senzației de pirozis (arsuri la stomac); -frunze de patlagină (Plantago lanceolata) cu acțiuni antibacteriene și cicatrizante În gastrita hiperacidă și ulcer gastric; - frunze de mentă (Mentha x piperita) pentru combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ținute 8 ore În apă rece; se strecoară și se beau 2-3 căni pe zi, timp de o lună, cu efecte În piroză, gastrite hiperacide, ulcer gastric și constipație ușoară. *Suc din frunze proaspete și zdrobite de patlagină Îngustă (Plantago lanceolata) care se consumă În stare crudă de 3-4 ori pe zi, până la dispatiția arsurilor stomacale. Regimul alimentar Se recomandă alimente alcaline (zarzavaturi, fructe, cartofi, lapte nefiert, frișcă. gălbenuș de ou, apă minerală) și alimente neutre (pâine, făinoase din făină integrală
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
astringente și antiseptice asupra florei microbiene, hemostatice și cicatrizante, la apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sedative și antiinflamatoare asupra intestinelor, cu acțiuni În combaterea durerilor, oprirea eliminării sângelui, reducerea inflamațiilor și a stării de mâncărime la nivelul abdomenului. Rețeta autorului -rădăcini de Cichorium intybus, Glycyrrhiza glabra; -frunze de Althaea officinalis, Convolvulus arvensis, Fraxinus excelsior, Plantago lanceolata, Salvia officinalis; -flori de Sambucus nigra, Prunus spinosa; -semințe de Linum usitatissimum. Apiterapia Intervine cu câteva preparate considerate ca laxative excelente: *miere polifloră (1 lingură) și 4 prune uscate se macerează peste noapte Într-un pahar cu apă rece iar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cu dozare În funcție de vârstă. *Infuzie de troscot (Polygonum aviculare) (1 lingură herba uscată la 250 ml apă clocotită); se lasă să infuzeze 5 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, cu efecte specific antidiareice. *Infuzie de patlagină (Plantago lanceolata) (4 linguri frunze uscate la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 20 minute); se Îndulcește și se beau câte 75 ml ceai la intervale de 2 ore. *Infuzie din flori de gălbenele, albăstrele sau petale de trandafir de dulceață, luate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pare că își are originea din "Nicotiana silvestre" "Nicotiana rustica varianta sălbatică, ruda sa nobilă cubaneză fiind "Nicotiana havanensis"! Plantă anuală, cu o înălțime de 2 metri, tulpina dreaptă, cu frunze numeroa-se și mari, lungi de până la 30 cm și lanceolate, cu flori purpurii sau roz, tutunul din Cuba avea să fie apreciat de savantul german Alexander von Humboldt (1769-1859, călător în Cuba la 1799 și 1804), în lucrarea sa "Eseu politic asupra insulei Cuba", drept "celebru în toată Europa, un-de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Țâța vacii (Primula carpathica, Primula elatior, Primula officinalis), Stingătoare (Primula minima), Căciula cucului (Soldanella montana), Preducea (Soldanella pusilla, Soldanella hungarica), Dreață, Buruiană de dor (Soldanella alpina, Lysimachia nummularia), Gușa găinii roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
silvostep.-e.bo.; L4TXC3U7R7N7; Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Atropion, Alnion incanae, Me. *Teucrium chamaedrys L. (Dumbăț) - Ch., Eur. centr. (Submedit) Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia, Fr., Me. *Plantago major L. Ssp. Major (Pătlagina mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU5RXNX; Cynosurion, Lolio - Plantagion, Nanocyperion, Fr., Md.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
bo.; L4TXC3U7R7N7; Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Atropion, Alnion incanae, Me. *Teucrium chamaedrys L. (Dumbăț) - Ch., Eur. centr. (Submedit) Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U2R8N1, Geranion sanguinei, Festuco - Brometea, Quercetea pubescentis, Me. ORD. PLANTAGINALES FAM. PLANTAGINACEAE *Plantago lanceolata ssp. lanceolata L. (Pătlagină cu frunze înguste) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX; Puccinellietalia, Arrhenatheretalia, Fr., Me. *Plantago major L. Ssp. Major (Pătlagina mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU5RXNX; Cynosurion, Lolio - Plantagion, Nanocyperion, Fr., Md. -Plantago media
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
este un gen de plante din familia Zingiberaceae, cu aproape 100 de specii acceptate. Descriere : plantă erbacee de 60 - 90 cm înălțime cu frunze lungi lanceolate de culoare verde deschis. Florile alb gălbui apar pe o tijă cu aspect de spic. În vârful spicului bractele de culoare albă sau alb roz dau impresia unei flori mari cu multe petale. Nu produc semințe viabile. Durata de viață
Curcuma () [Corola-website/Science/315202_a_316531]
-
o băutură mai curând țărănească sau de intimitate. În prima jumătate a secolul XX, era considerat băutura săracului, dar mai târziu conotația s-a pierdut și ceaiul mate Îl beau În marile orașe toate clasele sociale. Frunzele de mate, mici, lanceolate și coriacee, aparțin unui arbust acvifoliaceu (Ilex paraguayensis) Înrudit cu ilica românească, originar din America de Sud (În special Argentina, Brazilia și Paraguay, unde se și cultivă), Înalt de 4-5 m, cu fructe albicioase care se prezintă ca sunt niște mici bace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nazale, În sinusurile frontale sau maxilare ale câinelui, uneori și În ale omului. Embrionul este oval, cu o coadă la spate; gura posedă un aparat perforant. Două perechi de apendice (sau cioturi) sunt Înzestrate cu gheare lungi. Adultul este alb, lanceolat, cu o lungime Între 18 și 85 de milimetri. Corpul este aplatizat, inelat, transparent, acoperit cu spiculi chitinoși. În decembrie 1968, bunica s-a mutat În Seine-et-Marne, mai aproape de fiicele ei. Într-o primă perioadă, viața lui Michel nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]