256 matches
-
profunzimea junglei. Și aici tandemul Django -.doctorul Schultz funcționează magistral, sicitatea replicii tăioase își are complementul în volutele unui discurs rafinat, fermecător. Înainte de pistoliada finală, terenul de luptă este unul al discursului, ca și în Inglourious Basterds, unde colonelul Hans Landa își documenta investigația cu considerații filologice, în timp ce prea puțin cultivatul yankeu îi scrijelea stângaci pe frunte semnul infamiei: swastika. Plăcerea discursului este definitorie pentru felul în care a evoluat ca regizor Tarantino și ea stă alături de supralicitarea ludică până la buf
Sânge și manieră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3970_a_5295]
-
Acasă > Poezie > Imagini > ȘI PĂMÂNTUL DOARME Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata
ȘI PĂMÂNTUL DOARME de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366497_a_367826]
-
Autorului Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și dilegua nel gregge scostante di nubi turgide o segaligne. Un mormorar di foglie al frinir di cicale, mano divină sulla testa di noi sognatori.. e la terra
ȘI PĂMÂNTUL DOARME de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366497_a_367826]
-
pisicii îndreptat spre orient,căpșuni la masaultimei profeții răsturnate de nonsens,o schija de sticlădiamant acumce va ști aduceefectul fluturevântul favorabil,mătăsos de nisip.... III. ȘI PĂMÂNTUL DOARME, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
2015. Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și dilegua nel gregge scostante di nubi turgide o segaligne. Un mormorar di foglie al frinir di cicale, mano divină sulla testa di noi sognatori.. e la terra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și dilegua nel gregge scostante di nubi turgide o segaligne. Un mormorar di foglie al frinir di cicale, mano divină sulla testa di noi sognatori.. e la terra dorme. Citește mai mult Landa descojităa nuanțelor cereștiși a hainelor fluorescente,negre de smoală.Secera dispareîn turmă îndepărtatăa norilor umflați sau subțiri.Un murmur de frunzela târâiala greierilor,mâna divinăpe capul nostru de visători..și pământul doarme.Landa scrostatadi ținte cilestrineed abiti fluorescenți,neri di
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
e la terra dorme. Citește mai mult Landa descojităa nuanțelor cereștiși a hainelor fluorescente,negre de smoală.Secera dispareîn turmă îndepărtatăa norilor umflați sau subțiri.Un murmur de frunzela târâiala greierilor,mâna divinăpe capul nostru de visători..și pământul doarme.Landa scrostatadi ținte cilestrineed abiti fluorescenți,neri di pece.La falce și dileguanel gregge scostantedi nubi turgide o segaligne.Un mormorar di foglieal frinir di cicale,mano divinasulla testa di noi sognatori..e la terra dorme.... IV. IMPERFECTA, de Luca Cipolla
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă așa de repede în pat... mi-aș mai dori un land, o landă în care versurile curg pe bandă... izvorând ca dintr-un ciur, să fie fără de cusur că cititorul e pretențios, eu știu are gusturi, are fler dar după draperii pândește răzbunător, un cavaler ce are în mâna lui o spadă și
MI-AM PROPUS de ION UNTARU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344122_a_345451]
-
peri-panonice ... – 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase ... – 7230 Mlaștini alcaline ... – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun ... Pe lângă cele menționate, în teren a mai fost identificat următorul habitat: – 5130 Formațiuni de Juniperus communis în lande și pajiști calcifile ... Habitate de pădure fără corespondent Natura 2000: R4129 Păduri dacice de gorun - Quercus petraea- și fag -Fagus sylvatica- cu Festuca drymeia și R4130, R4129 Păduri dacice de gorun -Quercuspetraea- și fag -Fagus sylvatica- cu Lembotropis nigricans. În
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
-Fagus sylvatica- cu symphytum cordatum 10744,44 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană - Vaccinio- Piceetea 687,41 R4208 Păduri sud-est carpatice de molid -Picea abies- și brad -Abies alba - cu Luzula sylvatica 687,35 5130 Formațiuni de Juniperus communis în lande sau pajiști calcifile 96,4 R0 96,4 R0 Fără cod Natura 2000 7247,4 R4129 Păduri dacice de gorun -Quercus petraea- și fag - Fagus sylvatica- cu Festuca drymeia 637,89 R4130 Păduri dacice de gorun -Quercus petraea- și fag - Fagus sylvatica- cu Lembotropis
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă așa de repede în pat... în care land, în care landă mai curg astăzi versurile pe bandă... izvorând ca dintr-un ciur, să fie fără de cusur că cititorul e pretențios, eu știu are gusturi, are fler dar după draperii pândește temut, un cavaler ce are-n mâna lui o spadă și
MI-AM PROPUS... de ION UNTARU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372598_a_373927]
-
Innamorate w bella; Era îl suo nome Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Der Schatz des Königs Dromichetes [Comoara regelui Dromichet], I-II, București, 1971; Traian Coșovei, Sumpfseen in Flammen [din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice: Pädagogin
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
raft ultima mea carte, am avut exact impresia aceea: „Au trecut trei ani.” Cimitirul, cripta familiilor Belval și Castelot și cartea aceasta, în marchetăria colorată a coperților, sub eticheta: „Noutăți din romanul francez”... Spre seară am ajuns la pădurea din lande. Voi merge acum, mă gândeam eu, timp de două zile sau poate mai mult, presimțind, dincolo de colinele acoperite de pini, eterna așteptare a oceanului. Două zile, două nopți... Grație Însemnărilor, timpul dobândise pentru mine o densitate surprinzătoare. Trăind în trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că ața trebuie 'nnodată și vine c-un proiect de lege. De astădată se face iar sfară 'n țară cu ștergerea rămășițelor de dări din trecut. Dăruite vă fie rămășițele pentru șapte neamuri suitoare, zice "Pseudo - românul ", spre mai marea landă a tagmei noastre patriotice. Nu mai luăm dări decât de la cei de față și viitori. Altfel conservatorii ar fi în stare de-a pretinde aceste restanțe și a echilibra bugetele cu ele. Și toate astea "Pseudo - românul " le spune cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este atotputernică. Valoarea ei este Întotdeauna condiționată, amplificată sau diminuată În raport cu restul componentelor subiective și obiective ale contextului structural În care este aplicată. Dacă În anumite Împrejurări, o metodă și-a dovedit eficacitatea, În altele ea poate să eșueze lamentabil (Landa, 1977, p. 91), ajungând să fie contraindicată. Am putea spune că nu există metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate. De aici, necesitatea ca profesorul să stăpânească un repertoriu cât mai larg de metode, să cunoască
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
până unde Începe și se sfârșește adevăratul activism al elevului. De multe ori sub aparența unei pasivități se ascunde o intensă participară și trăire a momentului de Învățare dat. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema dată, dar vor acționa și În același mod (L.N. Landa). Activitatea subiectului este, deci, dirijată În Întregime, pas cu pas, În mod riguros, În detaliu; - metode nealgoritmice (semialgoritmice și euristice), cele care nu au proprietatea determinării și condiționării univoce a acțiunilor subiectului. Prescripțiile nealgoritmice, arată L.N. Landa, au un anumit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
același mod (L.N. Landa). Activitatea subiectului este, deci, dirijată În Întregime, pas cu pas, În mod riguros, În detaliu; - metode nealgoritmice (semialgoritmice și euristice), cele care nu au proprietatea determinării și condiționării univoce a acțiunilor subiectului. Prescripțiile nealgoritmice, arată L.N. Landa, au un anumit grad de nedeterminare, nu sunt rigide, de unde decurge posibilitatea ca subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție, să poată Îndeplini acțiuni diferite și să ajungă la soluții diferite. Deci, prescripțiile nealgoritmice dirijează incomplet acțiunile elevilor, cerându
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele Înregistrate de fiecare elev În parte. 2. Metode algoritmice de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință spontană de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de probleme; sau a oricărei probleme din clasa respectivă; - rezolubilitate - chiar fără cunoștințe speciale În problema respectivă, toate persoanele care aplică corect același algoritm trebuie să ajungă În mod corect la rezolvare, la aceeași soluție (finalitate certă). Algoritmul - arată L.N. Landa (1973), părintele algoritmizării - are proprietatea determinării, „...adică proprietatea de a direcționa univoc acțiunile individului În rezolvarea problemelor. Îndeplinind o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema și nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
calea cea mai scurtă la rezolvarea sarcinilor didactice” (1979, p. 75). Este normal, prin urmare, ca extensiunea algoritmizării să fie favorizată de interpretarea cibernetică a procesului de Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca de exemplu: - cercuri = : care desemnează „Începutul” (a) și „sfârșitul” (w) procedurii; - dreptunghiuri = : pentru descrierea operațiilor care trebuie executate și - romburi = ÷: care exprimă condițiile logice. Toate reunite prin săgeți uni sau bilaterale. Un exemplu elementar de algoritm didactic, elaborat de Landa (1969) șiprezentat de G. Lariccia și P. Gherardini (1977), este cel utilizat pentru a conduce elevii spre noțiunea de „circumferință” prin descoperire treptată (fig. 13, după 1977, pp. 248-245): Fig. 13. Algoritm didactic (G. Lariccia) - metasimboluri: a = Începutul procedurii (start
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
B - organul efector; a) comanda; b) conexiunea inversă; c) controlul (reglajul) Pentru aceasta, modul de lucru al subiectului este determinat În principiu, de un algoritm de predare de dinainte elaborat, de o prescriere strictă de desfășurare a procesului pedagogic (N.L. Landa). Ceea ce deosebește actuala concepție a instruirii programate de varianta inițială, skinneriană, este tocmai această interpretare a Învățării (a procesului de instruire) din perspectiva teoriei generale a sistemelor dinamice cu comandă și control. Acest nou mod de abordare a instruirii programate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În structura rezolvării de probleme (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Kurt, Heinze (1968), „Folosirea metodei cazurilor” În Anwendung der Fallmethode im beruaflichen Unterricht, Berlin, Verlag. Lafon, R. (1963), Vocabulaire de Psihopédagogie et de Psychiatrie de l’Enfant, Paris, PUF. Landa, L.N. (1977), „Procedeu - metodă - algoritm (analiza conceptelor)”, În Probleme de tehnologie didactică (coord. E. Noveanu), București, Editura Didactică și Pedagogică. Lariccia, G., Gherardini, R. (1977), „Algoritmi și instruirea programată”, În Probleme de tehnologie didactică (coord. E. Noveanu), Caiete de pedagogie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]