63 matches
-
de conglomerate, la care se adaugă bazalte și tufuri spre nord, gresii și marne la sud. Calcarele răspîndite în zona estică și, fragmentar, În cea vestică a acestor munți, au generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spre exemplu, în porțiunea centrală a Defileului Oltului, pe văile Vîrghișului, Săratei, Lupșei, precum și cea mai înaltă cotă a regiunii, Măgura Codlei. În funcție de vîrstă și de gradul de cimentare, conglomeratele, mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
UNESCO), situate în Sovenia și Grotta Gigante în Italia. Aria este drenată de două râuri importante - Pivka și Reka, pe al căror parcurs alternează sectoarele de suprafață cu cele de adâncime. Formele de relief de suprafață sunt reprezentate de doline, lapiezuri și în special de polii. Cea mai mare parte a acestui podiș este situată în Slovenia, ocupând aici o suprafață de 429 km², cu o populație de aproximativ 19.000 locuitori, distribuiți în 100 de așezări. Orașul Sežana este centrul
Podișul Karst () [Corola-website/Science/305885_a_307214]
-
este împărțit în trei sectoare: cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
stație meteorologică. Parcul cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusetea peisajului și prin interesul științific: Peștera Ialomiței, Peștera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile Urșilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Pe vârful Caraiman la altitudinea de 2291 m, a fost înălțată Crucea Eroilor Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. Munții Bucegi (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
carstică de pe cursul mijlociu al râului Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
suprafață acestuia. Parcul reprezintă o zona montană cu forme de relief diversificate: vârfuri (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m, Lucaciu - 1778 m, 12 Apostoli - 1760 m, Ciomatu - 1.301 m), abrupturi stâncoase, chei, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
morene, creste alpine, dar și relief glaciar actual. În Munții Carpați se conservă relieful glaciar cuaternar. Relieful litoral: Relieful carstic s-a format carstificându-se (calcare, sare, ghips) și este diversificat în raport de condițiile locale. Curpinde relief carstic de suprafață: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime, endocarstul, alcătuit din peșteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podișul Karst (Slovenia) și Munții Alpi din Austria. Relieful de loess/sedimentar: microdepresiuni
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Dunării, cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre. În partea de sud-est a Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peșteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peșterile La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
orașului Zlatna. Este mărginit la vest de Valea Morilor spre care coboară o pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri în zona nord-vestică a bazinului, relief tip „babe”, Sfinxul, Babele.
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
in partea de sud-vest a Muntelui de sare Praid. Aici apa a străpuns sarea și canionul format este din stânci de sare și creste de sare ce asociază fenomene de carst salin cu doline, polje, diaclaze, pâlnii de dizolvare și lapiezuri ce asociază existența unor izvoare cu ape sărate. Din canion prin potecile laterale, se pot vizita câteva doline mai mari semiînchise cu vegetație și microclimat specific, care sunt străjuite de stânci și pereți de sare ce prezintă o frumusețe exotică
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
se pot vizita câteva doline mai mari semiînchise cu vegetație și microclimat specific, care sunt străjuite de stânci și pereți de sare ce prezintă o frumusețe exotică cu totul aparte. Carstul salin are o evoluție rapidă, din forme de exocarst (lapiezuri, doline, diaclaze) se ajunge într-un timp scurt la endocarst (ponoare, hornuri, diaclaze de adâncime, mici peșteri, avene). Aceste fenomene influențează în sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Hășmașul Mare), șisturi cu mică albă (Piatra Singuratică), roci microcristaline (Hășmașul Negru), grohotișuri, gresii și conglomerate, cu o mare varietate de forme reliefale: vârfuri stâncoase (Hășmașul Mare 1.783 m, Oatra Ascuțită 1.668 m, Curmătura 1.610 m), doline, lapiezuri, chei, văii. Masivul Hășmașul Mare este locul de obârșie a mai multor cursuri de apă ce brăzdează întreaga zonă muntoasă, astfel: Râul Olt cu afluenții adunați în amonte (valea Fierului, Fagu Oltului, Șerpatacul, valea Sărăturii, râul Șandru); Râul Mureș cu
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
național - Secțiunea a -III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2.382,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Domogled - Valea Cernei. Aria protejată (suprapusă sitului de importanță comunitară - "Domogled-Valea Cernei") reprezintă un relief diversificat (doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Natural Bucegi și se întinde pe o suprafață de 3.478 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală cu un relief bine diversificat (stâncării, crește, vai glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (păduride conifere
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
stâng al râului Dâmbovița și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu relief carstic rezultat din procesele de eroziune, coroziune și alterare biochimică a rocilor, alcătuit din abrupturi stâncoase, coloane, vârfuri, calcare stâncoase, lapiezuri; de interes geologic și peisagistic.
Microrelieful carstic de la Cetățeni () [Corola-website/Science/326025_a_327354]
-
Desi inițial a fost declarată de interes geologic este de tip mixt datorită prezenței unor elemente peisagistice, floristice și faunistice. Pe plan local, apare o mare varietate de fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
500-600 m, unde similar calcarele și gresiile meoțiene au condiționat altitudinea mare a acesteia. Depozitele calcaroase apar sub forma unor cueste cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, pe flancurile sudice ale anticlinalului. În formațiunile argilo-marnoase de la baza calcarelor de la Năeni, apar doline. Lapiezuri de mici dimensiuni dezvoltate pe calcare ocupă suprafețe reduse. Depresiunile intracolinare au aspect de butoniere. Numeroase văi coboară de pe versanții sudici. Acestea însă sunt puțin semnificative, ele fiind organisme torențiale de diferite mărimi. Numai văile mai mari precum Sărata, Tohani
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Aria naturală protejată atrage anual mii de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt niște repere impresionante ale acestei zone, dintre care
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
protejate") și se întinde pe o suprafață de 3.864,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul National Domogled - Valea Cernei, parc suprapus sitului de importanță comunitară omonim. Aria protejată reprezintă un relief diversificat (peșteri, abrupturi stâncoase, avene, pereți calcaroși, lapiezuri, cascade, zone de chei), pajiști și păduri; cu o deosebită importantă floristica, faunistica și geologică (cu roci constituite din calcare, gresii și granițe). Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
cu versanți scurți și înclinați în partea superioară și versanți lungi la baza rezervației, cu izvoare (izvoarele Nerei ce adună în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
de 578 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]