5,345 matches
-
rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii vecilor stăpîn mulțumire casă lată-mă și pe mine aici nu știu unde Asta nu este viața mea asta nu știu ce este nici a cui Asta nu este viața mea și-asta nu sînt eu Nordul destinului unde se află străinule și ce spune - păsăroiule - busola ta Lumina
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
cu țîță Și cu buric lăsat la întîmplare Pe pîntecele-avid de dezmierdare. Lui i-e-o rușine grea cînd ocrotește Locul acela cu parfum de pește, Ba-l mai și cîntă, laudă întruna Divina-i clipoceală-n rouă, spuma Prelinsă pe patlaginile late În zori. O, bucurii nevinovate. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Oare cu fluturi? Poate roua, poate îngeri O să-mi străbată clipa-naltă-n mal Izbit de pieptul meu cu
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
Emil Brumaru Nu are rost să stai chircit în tine Cînd e atîta frumusețe-n jur, Din faguri curge mierea de albine Ca un rîu gros, izvoarele le-nduri În suflet, clipocind sub grele lintiți Și nuferi lați loviți în miez de-un soare Ce își îndoaie razele și-n mintea-ți Trează din zori și-adînc nerăbdătoare S-ajungă la amiază, să se umple De amănunte forfotind în lucruri. O, ce păcat să treci fără să-ți bucuri
Nu are rost să stai chircit în tine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6620_a_7945]
-
poezia română tzone nu e tzara nu e eminescu zis și mihai nu e mazilescu zis și virgil tzone ca să nu-l vedeți voi niciodată dormind doarme în adîncul dunării într-o știucă lungă de o sută de metri și lată de o sută de metri și concomitent în adîncul nilului în burta uriașă a împăratului crocodil sau mai poeticește spus a faraonului crocodil tzone nu e vinea tzone nu e păun zis și paul nu e nici mugur zis și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
cu amândouă mâinile și i-a trăsnit acestuia, cu măciulia ghintuită, vâjâind, una la mir de s-a zdruncinat din măruntaie întreaga pădure și vale până peste Dunăre în bălți. Oricare altă vietate, primind o asemenea izbitură, ar fi căzut lată jos și dusă ar fi fost pe ceea lume. Dar zmeul, chiar dacă se descumpănise destul de tare în urma păliturii, tot zmeu rămânea și nu putea fi îngenuncheat, cu una, cu două, de către un biet om făcut din carne, oase și sânge
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
nici de zgomotele sinistre, nici de palele inexplicabile de lumină venind, mai bine zis țâșnind haotic dinspre Piața Rosetti unde (aveam să aflu a doua zi) se prăbușise un impresionant bloc interbelic pe care îl știam dintotdeauna, cu mari și late scări de marmură neagră la intrare, emblematic pentru acel loc. și totuși, tributul oroarei abia urma să-l plătesc... Intrasem bâjbâind pe strada destul de strâmtă a Colței, când prin negreala aceea densă din cauza norilor de praf îngreuind respirația și iritând
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Emil Brumaru Îngerii sînt tot mai triști. Pentru dînșii zădarnic îți miști Coapsele printre flori late. N-au voie să-ți steie la spate Și nici să arunce cu nucile, Ochindu-ți blînd ceafa și bucile Și uneori chiar și călcîiele Ce sfarmă în iarbă tămîile. Oh, sînii le sînt interziși Să-i gîdile cu un
Îngerii sunt tot mai trăiti... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7220_a_8545]
-
de pe urmă. Nimerise într-un vis straniu pe care nu l-ar fi putut încă socoti coșmar. Au luat-o în primire două gardiene cam de vîrsta ei și la fel de înalte, doar că blonde și mai bine clădite și hrănite, late-n umeri, cărnoase, cu fese și coapse semețe, bombate deșănțat prin pantalonii strîmți; interviul de o oră a fost la fel de formal ca la unguri, căpătînd însă treptat, pe măsură ce interlocutoarele se încălzeau, menirea explicită s-o pună cu botul pe labe
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
puritate, Ba chiar au văzut cum își mișcă, la spate, Dînsele fesele mari, orbitoare, În găurica din mijloc c-o floare! De-aceea stau rușinați și spășiți Și-așteaptă să fie pocniți De mînia lui Dumnezeu C-un proaspăt și lat curcubeu...
Îngerii de duminică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7361_a_8686]
-
seara vin, pînă în pragul ușii, Rădaștele, piticii, cărăbușii, Pîndind de haine cum tu lin te scuturi Și iei în brațe perne fin brodate Cu scene de amor medieval În care cavaleri suiți pe cal Cad, în turnir, sub platoșele late, Cu ochii tot la sînii tăi purtați pe tavă De paji preacredincioși, umil plecați, Ca nu cumva și dînșii să-ntrevadă Ceea ce-omoară falnicii bărbați: Floarea cu patru dulci petale moi și-un tare Parfum ce chiar și pe
Ți-s rochiile-aduse-n zbor de fluturi... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7541_a_8866]
-
îngropa dumneata până la următorea sărbătoare din calendar? S-a terminat așteptarea: bătrâna Liusia, de la doi, care umbla mereu beată, a ieșit împleticindu-se pe scară, cu părul vâlvoi și, ronțăind o ultimă coajă de pâine amară, a căzut în mijlocul holului, lată. Vremuri mai bune... Greu peste greu, da' poate vei prinde tu vremuri mai bune, îmi zice cu amar mătușa Polina și mai înhață două piroști, înfulecă gâfâind șașlâc, pelmeni și cârnați cu votcă, înghesuie blinele și întinge lacomă cu degetu-n
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
în timp ce s-a făcut nevăzut. Priveam pe geam. Grădina și curtea mi se păreau teritorii îndepărtate, la care ajungi doar atunci când te hotărăști să deschizi larg ușa casei, să cobori scările și să pășești în iarba moale sau pe dalele late de beton. Gardul viu, tăiat scurt, separă pomii fructiferi de straturile de flori care înconjoară casa. Stăpânul acestui teritoriu este Cuți, un câine de statură mijlocie, cu o blană neagră și creață, un exemplar foarte reușit pentru rasa "maidanez". Inteligent
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
așa cum, cu câțiva ani înainte, se obișnuiseră cu el stând sprijinit de tei, la ieșirea din sat. Odată ce păși pe prispă, se sprijini, ca de obicei, cu mâna stângă de stâlpul din lemn pătrat care ținea acoperișul. Pe o porțiune lată cât palma lui, lemnul se tocise și se lustruise de atingerile repetate, ca tejgheaua măcelarului din colț, care se adâncise ca o copaie de atâtea tăiat carne pe ea și de atâta curățat, la sfârșitul fiecărei zile. Pisica îl întâmpină
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
nu, poate c-o să se calmeze. Așa mi-ai spus și tu, râzând cu gura până la urechi, când ți-am povestit visul: las-o, că n-ai să mori dintr-atât! Pe urmă am făcut dragoste îndelung până am căzut lați, sleiți de efort... Cred că din cauza asta nici nu puteam să-i citesc romanele, iar tu te enervai și mă tratai în fel si chip, mai ales când mă auzeai spunând cu dispret că le găsesc afectate: populism din vârful
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
sub soare și reușește să convingă spectatorul că acest truism e adevărat. Dacă mai era nevoie. Construcția scenariului e mult mai laborioasă, din punct de vedere structural, în Eu, Peter Sellers. Acest film ia în primire o idee mare și lată - "cel ce poate da viață atâtor personalități distincte nu are o personalitate" - dar o exploatează folosind o găselniță interesantă, chiar originală pentru un film biografic. Actorul principal (Geoffrey Rush) își abandonează din când în când personajul pentru a impersona altele
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
Odin. Pe pereții sălii, genială intuiție, se pot vedea, ca într-un memorial, plăcuțe ce indică spectacolele cu datele lor, cu numărul lor de reprezentații, plăcuțe însoțite, fiecare, de un singur element puternic evocator pentru noi, cunoscătorii: pălăria cu boruri late a lui Torgeil pentru Milionul, Faust al lui Goethe pentru Kaspariana, drapelul roșu sfâșiat pentru Cenușă-Brecht, neuitatul eseu despre ceea ce mai subzistă din lupte și din speranțe. Ne sunt astfel oferite puncte de sprijin pentru reconstituirea aventurilor lui Odin și
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
că Loinvescu mă precedase, părăsind sala unde tocmai își ținuse lecția de latină, îndreptându-se cu catalogul sub braț spre cancelarie. Așa că l-am văzut numai de la spate și ceea ce m-a izbit a fost părul alb, statura masivă, trupul lat din umeri, mișcându-se lent și apăsat, purtat de niște picioare la fel de voinice, într-un pas cadențat, ușor târșâit sub greutatea corpului, fără să pot spune că era un mers legănat, ci doar condiționat ritmic de deplasarea continuă a făpturii
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
justificatoare. Aceasta se vede încă din subtitlu, jucăuș-asigurator: ,fals roman de zvonuri și mistere" poate însemna totul și nimic, o structură spartă, convenabilă deopotrivă autorului și personajelor sale. În genere vorbind, în fața prozatorilor se deschid două mari posibilități, două benzi late de circulație epică, divergente sau convergente. Un conflict bine pregătit și susținut, întărit în articulațiile lui, segmentat în mod savant, pentru ca abia finalul să întregească, la propriu și la figurat, romanul. Cărți atât de diferite precum Răscoala lui Rebreanu și
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
secretara lui Einstein, și Banesh Hoffmann, profesor de matematică care a colaborat la cercetările care au condus la descoperirea teoriei relativității. Cu ocazia Anului Mondial al Fizicii, editura Einaudi din Torino a republicat traducerea italiană a cărții (Albert Einstein: Il lato umano. Spunti per un ritratto), însoțită de prefața lui Claudio Bartocci, Alle origini del mito di Einstein. Din episoadele biografice, din fragmentele de corespondență și amintirile contemporanilor rezultă portretul unui personaj accesibil, spiritual, afectuos, fără manifeste retorsiuni ale spiritului de
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
the sky with diamonds și ,iubește tot ceea ce crește/ (mai puțin unghiile și părul)"; patru fecioare gemene, agente secrete, îi percheziționează fără succes frizeria pentru a-i afla ,secretul succesului"; deși nu doarme niciodată, nea Gică are pijamale cu dungi late bleu și albastru, cu desene înfățișînd ,baistruci, mițifize, jumenei și popilaci"; după moarte, nea Gică, ,cel mai mare frizer din lume", vrea să fie împăiat cu păr de către Vasilescu Dorel, ,cel mai mare taxidermist din lume"... Meseriaș fără cusur, neobosit
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
Ziua întâi, a interiorului casnic, și ziua a doua, a exteriorului social și a debordării peste pragurile morale, sunt perfect complementare sub raport simbolic și ca gradație dramatică. Fiindcă protagonistul e mai întâi static, vegetativ, legumă umană ascunsă după frunzele late ale ipohondriei; iar apoi activ, dinamic, în plină acțiune, în aerul greu al realității provinciale. Pe cât de natural în mișcări, pe atât de atent elaborat (până la detaliul infinitezimal), "funcționarul neantului" e transpus și văzut în decoruri, registre și lumini diferite
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
întâlnire, spune Antipa. Vă salut. În drum spre ușă. Mâna pe clanță, de fapt nu pentru a deschide, ușa este pe jumătate deschisă. Preotul Zota se repede pe neașteptate spre el, se oprește la jumătatea drumului, pare mai înalt, pieptul lat, umerii osoși. Obrazul lui de anahoret se schimonosește. Nu huli, urlă el. Proptit pe picioarele larg desfăcute, bărbia repezită înainte, mâna întinsă spre Antipa care fără să se întoarcă tocmai deschide larg ușa. Nu huli, urlă preotul, ceilalți încă râd
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
de o pan-ficțiune sau de o realitate cam debilă, sprijinită pe manuscrise făcute sul. Am citit, cu alte cuvinte, niște memorii de "autor", nu de "actor" (împărțirea, cunoscută nouă din mai vechile romane ale lui Constantin }oiu, în "personaje", lato sensu, care trăiesc/ fac istoria și "personaje" care doar o scriu se actualizează și aici...). și, chiar fără pretenții de palimpsest, niște memorii de memorii. Întîi, niște caiete din studenție, din vremurile de "răsucire", sucite: primăvara tîrzie a lui '44
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
buzdugane, / Măzdrace și iatagane,/ Suliți, hangere, cuțite, / Ca acele ascuțite, / Măciuci, mai puști ghintuite, / Toate prin păreți lipite".1 Cînd nu erau expuse pe pereții conacului, armele puteau fi văzute la brîul arnăuților care îl însoțeau pe boier: "un brîu lat de piele aurită - notează Ulysse de Marsillac prin anii 1860 -, plin cu pistoale cu mîner de argint, pumnale și iatagane cu mîner de fildeș, etc.".2 În 1825, aflîndu-se la Viena, Dinicu Golescu este entuziasmat de "acea mare zidire întru
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
frumoase din viață.“ Și scoțând o fotografie din buzunarul de la piept al salopetei de piele, mi-a pus-o în fața ochilor. Fotografia înfătișa un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, cu mustăți mari, în haină de piele, cu revere late și cordon pe măsură, cu cască de piele și ochelari, călărind șaua unei motociclete, dar cu picioarele pe pământ. „Unchiul meu Karl“, m-a informat Magdalena. „Odată, amețit de băutură și trecând peste lacul Ossiach a fost cât pe-aci
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]