KorAP: Find »[drukola/base=lateralitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...9 >

216 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

funcționale ale sistemului limbic. 2. Cauze psihologice: - nivelul intelectual situat în zona intelectului de limită; - tulburări afective care induc copilului reacții de opoziție, de demisie, de refuz, de izolare, ușoare dezechilibre emoționale; - tulburări de limbaj și tulburări de schemă corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală; - probleme de percepție discrete și greu de sesizat (insuficiențe discriminative între obiectul și fondul percepției, constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
motorii, cognitive și psihosociale ale persoanei. Modificările din componenta senzorio‑motorie se referă la: - integrarea senzorială cu accent pe dezvoltarea sensibilității, formarea percepțiilor kinestezice, a schemei corporale, localizarea spațială etc.; - zona neuromusculară care cuprinde realizarea reflexelor, a tonusului muscular, dezvoltarea lateralității, antrenarea motricității generale și fine etc.; - controlul și coordonarea mișcărilor, în general, și a mișcărilor fonoarticulatorii implicate în folosirea limbii, în particular. Exersarea componentelor cognitive urmărește dezvoltarea activităților de cunoaștere în ansamblul lor, orientarea în spațiu și timp, activizarea atenției

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
valorificarea resurselor psihice și fizice proprii. 10.4.6. Terapia și educația psihomotricității 1tc "10.4.6. Terapia și educația psihomotricității1" Se referă în principal la activitățile destinate recuperării, ameliorării, dezvoltării și antrenării conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice (schema corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală, realizare motrice). Conținutul programelor de terapie și educare a psihomotricității include metode, procedee și tehnici pentru: - recuperarea întârzierilor în dezvoltarea motrice; - influențarea pozitivă a reprezentării schemei corporale; - recuperarea tulburărilor de lateralitate; - recuperarea tulburărilor de

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
motrice (schema corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală, realizare motrice). Conținutul programelor de terapie și educare a psihomotricității include metode, procedee și tehnici pentru: - recuperarea întârzierilor în dezvoltarea motrice; - influențarea pozitivă a reprezentării schemei corporale; - recuperarea tulburărilor de lateralitate; - recuperarea tulburărilor de orientare, organizare și structurare spațială; - recuperarea tulburărilor de orientare și structurare temporală; - identificarea și discriminarea structurilor perceptive de formă și culoare; - recuperarea instabilității psihomotorii; - recuperarea tulburărilor de tipul disgrafiei, dispraxiei, apraxiei; - recuperarea tulburărilor de echilibru și coordonare

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
comunicare verbală (mișcările organelor fonatorii, coordonarea sunet - gest etc.); - formarea și dezvoltarea activității motorii de exprimare a afectivității (exprimarea de atitudini, emoții și sentimente prin gesturi); b) organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice, cu subnivelurile: - organizarea schemei corporale și a lateralității; - conduita și structura perceptiv‑motrice de culoare; - conduita și structura perceptiv‑motrice de formă; - orientarea, structurarea și organizarea spațială care cuprinde dezvoltarea capacităților perceptive legate de spațiu și dezvoltarea conduitei perceptiv‑motrice spațiale; - orientarea, organizarea și structurarea temporală; c) organizarea

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
ale degetelor solicitate de actul grafic. 6. Activitatea motorie și afectivitatea: a) comunicarea de atitudini prin gesturi; b) comunicarea de sentimente prin gesturi; c) comunicarea de emoții prin gesturi. • Organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice 1. Organizarea schemei corporale și lateralitatea: a) conștientizarea propriei scheme corporale - recunoașterea și denumirea diferitelor părți ale propriului corp (identificare, discriminare, operare); b) reprezentarea statică și dinamică a schemei corporale; c) reprezentarea mintală a acțiunilor; d) coordonarea mintală a acțiunilor; e) cunoașterea digitală; f) recunoașterea și

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
sunt destinate în special copiilor/elevilor suspectați de deficiențe psihomotrice, sunt reprezentate prin cifre de la 1 la 20 (razele de pe diagramă) și se împart în patru categorii: - exercițiile 1, 2, 3, 6, 9, 12, 15 - corespund exercițiilor care nu interesează lateralitatea; - exercițiile 4, 7, 10, 13, 16 - corespund exercițiilor executate cu stânga; - exercițiile 5, 8, 11, 14, 17 - corespund exercițiilor executate cu dreapta; - exercițiile 18, 19, 20 - corespund unor exerciții care evidențiază noi posibilități de coordonare. În ceea ce privește aplicarea, evaluarea și cotarea

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
se corecteze; mișcări lente; - 4 - începe cu mișcări de flexare a membrelor de aceeași parte; ulterior nu reușește să se corecteze; mișcări lente; - 5 - mișcări lipsite de coordonare indiferent de ritm. 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vrăjmaș și Oprea, 2003)tc " 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vr

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
coordonare indiferent de ritm. 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vrăjmaș și Oprea, 2003)tc " 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vr\jma[ [i Oprea, 2003)" Numele și prenumele ................................................................................. Data și locul nașterii ................................................................................. Adresa .................................................................................................. Numele evaluatorului .......................................... Data evaluării ..................... Observații: 14.6. Ghid de apreciere a dezvoltării copilului preșcolar (adaptare

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
cu dizabilități din instituții/centre rezidențiale mari în centre rezidențiale de dimensiuni apropiate locuințelor normale, plasate în interiorul comunităților. dezvoltare psihomotorie - proces de structurare a psihomotricității care debutează la naștere și care urmărește: dezvoltarea locomoției, dezvoltarea sensibilității, a schemei corporale și lateralității, tonusul și motricitatea, procesele de cunoaștere, conduita de autoservire și calitatea mișcărilor. diagnostic - proces complex de recunoaștere/identificare a unui proces, fenomen sau a particularităților anatomice, fiziologice, psihologice și patologice ale unei persoane folosind metode, procedee și tehnici specifice fiecărui

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
situații prin efectuarea unor mișcări inedite sau adaptarea mișcărilor automatizate la condiții deosebite. kinetoterapie - acțiune întreprinsă în vederea refacerii organismului după unele afecțiuni și traumatisme care au influență negativă asupra mobilității segmentelor corpului, prin folosirea mișcării sub diferite forme de tratament. lateralitate - prevalența funcțională a unuia dintre segmentele simetrice ale corpului (dreaptă sau stângă) care implică predominanța unor mecanisme din sfera cerebrală; gradul superior de organizare a activității corporale, bazat pe interacțiunea și coordonarea reciprocă a celor două emisfere cerebrale, dintre care

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
investigații umorale; - investigații genetice. 6. Examinarea psihiatrică adaptată vârstei copilului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: - teste de dezvoltare individuală; - teste analitice și calitative ale inteligenței; - teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor ..................................................... Motivația pentru învățare .................................................................................................... Stilul de învățare .............................................................................................................. Discipline preferate ........................................................................................................... Atitudinea față de: - succesul/eșecul școlar........................................................................... - personalul didactic/colegi ..................................................................... Activități educative extrașcolare

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
I Conduite motrice de bază Postura .............................................................................................................................. Coordonare oculomotorie ...................................................................................................... Echilibrul static .................................................................................................................. Echilibrul dinamic ............................................................................................................... Coordonare dinamică generală ............................................................................................. Conduite neuromotorii Tonusul muscular ............................................................................................................... Sensibilitatea kinestezică (poziția și mișcările părților corpului) ................................................ II Conduitele și structurile perceptiv‑motrice 1. Schema corporală Percepția și controlul propriului corp ................................................................................. Lateralitatea .................................................................................................................. 2. Organizarea și reprezentarea spațială Percepția spațiului ......................................................................................................... Orientarea spațială ......................................................................................................... Organizarea spațială ......................................................................................................... Înțelegerea relațiilor spațiale ............................................................................................. 3. Organizarea și reprezentarea temporală Percepția timpului ............................................................................................................ Elemente de ordine și succesiune temporală ........................................................................ Percepția intervalelor, ciclicității și ritmului ........................................................................ 4. Percepția și reprezentarea mișcărilor Percepția mișcării obiectelor

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_813

oblic intern (când se contractă ambii), mușchiul transvers, mușchiul piramidal și mușchiul psoasiliac. Măsurarea pe flexie se realizează din ortostatism (fig. 11) și din așezat (fig. 12). 3. Măsurarea forței maxime de contracție a musculaturii care participă la mișcările de lateralitate ale trunchiului În acest caz, grupele musculare care participă la mișcările laterale ale trunchiului sunt: mușchii iliocostali, mușchii longissimus, mușchii semispinali, mușchii multifizi și mușchiul oblic extern (când se contractă unilateral). Măsurarea în plan frontal se realizează din ortostatism (fig

SISTEM DE MĂSURARE A DEZECHILIBRELOR MUSCULARE PREZENTE LA NIVELUL TRUNCHIULUI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zenovia Stan, Vasile Marcu, Chiculiță Claudiu, Eugen Baştiurea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_813]
Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661

ale dezvoltării noastre, unele blocaje, unele înțepeniri ale acestor mușchi - reacționând la forme de agresiune trăite uneori deplin inconștient - au putut duce la apariția unor rigidități pe care trupul le-a păstrat. Nu trebuie niciodată să pierdem din vedere importanța lateralității trupului. Funcția atribuită fiecărei emisfere cerebrale are repercusiuni imediate asupra laturii drepte și stângi ale părții superioare a trupului nostru. La o observare atentă a membrelor noastre superioare, pare evident că funcția emisferei drepte este deschiderea emoțională, emisfera stângă ocupându

[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
dea seama. Vezi: Pierre Feyereisen, Le cerveau et la communication, P.U.F., Paris, 1994, p. 213. (Coll. Psychologie d’aujourd’hui). În această carte autorul face o trecere în revistă foarte amănunțită a cunoștințelor noastre cerebrale legate de fenomenul lateralității. Vezi: D. McNeill, „So You Think Gestures are Nonverbal?”, Psychological Review, nr. 92, 1986, pp. 350-371. Vezi mai ales: G. Gainotti, „Emotional Behavior and Hemispheric Side of the Lesion”, Cortex, nr. 8, 1972, pp. 41-55; H. Gardner, H. Brownell, W

[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
Corola-publishinghouse/Science/279_a_493

fizică în dezvoltarea psihomotricității concepând psihocinetica ca metoda de pedagogie activă ce folosește mișcarea umană sub toate aspectele; astfel, se poate educa simțul spațiului, al timpului, creându-se premisele învățării motrice eficiente. Prin componentele de bază ale psihomotricității (schema corporală, lateralitate, ideomotricitate, inteligență motrică) devin posibile: adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale sau intelectuale); adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală); adaptarea estetică tehnici de expresie corporală); adaptarea educativă (educația fizică, antrenamentul sportiv etc.). II Aspecte generale privind învățarea motrică Cea mai

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
și conjugării funcțiilor motrice și psihice nu numai în ceea ce privește mișcările și expresiile observabile, dar și în ceea ce le determină și însoțesc voință, afectivitate, nevoi, impulsuri.”( M. Epuran, 1975). Principalele componente ale psihomotricității și conduitei motrice sunt: schema corporală. coordonarea dinamică, lateralitatea, coordonarea statică, echilibrul, coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257

partitură. În activitatea sportivă, cu precădere în jocuri, este cel mai potrivit context de valorificare a ambidextriei. În privința scrisului, se consideră că acest aspect al ambidextriei nu trebuie să constituie o problemă majoră, copilul fiind lăsat să-și stabilească singur lateralitatea. AMNEZIE (< fr. amnésie, cf. gr. amnesia - uitare, a - fără, mnesis - memorie și mnasthai - a-și aminti; engl. amnesia) - Tulburare psihică exprimată prin pierderea parțială sau totală a memoriei determinată de disfuncții ale activității nervoase superioare. Ea însoțește numeroase afecțiuni sau

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
recomandările terapeutului privind: mobilizările pasive, elemente de prehensiune, echilibrul static și dinamic, mers în evoluție (cu cadru, cu cârje, cu baston). Exercițiile vor fi din ce în ce mai complexe, cuprinzând: a) grupa activităților corporale care vizează echilibrul postural (static și dinamic), elemente de lateralitate, coordonare între segmente, stăpânirea impulsurilor, stăpânirea respirației; b) grupa antrenamentului gestual: exerciții simple de mobilizare a articulațiilor, exerciții de tonifiere musculară, exerciții de coordonare a mișcării, exerciții de atenție, exerciții senzoriale; c) grupa abilităților manuale: agilitate digitală, precizie motrică, coordonare

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
gambele semiflectate pe coapse, picioarele în hiperflexie plantară. În discopatiile vertebrale, pacientul adoptă atitudini antalgice care imprimă coloanei a scolioză sau flectare ventrală. În torticolis spasmodic, capul este înclinat lateral, fața este rotită în partea opusă, iar bărbia este ridicată. Lateralitatea torticolisului spasmodic este definită convențional după partea în care este rotit occiputul. În leziunea nervilor periferici - plexul brahial -, membrul superior atârnă inert pe lângă corp, umărul este mai coborât; în paralizia radială, mâna ia atitudine de „gât de lebădă”; în sindromul

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
musculare, ci și reeducarea reflexului miotatic tributar motoneuronului gama din coarnele anterioare ale măduvei. Ca obiective: organizarea spațială a mișcării, formarea senzației de echilibru în pozițiile joase, reducerea treptată a suprafeței de sprijin, dobândirea sau redobândirea schemei corporale și a lateralității, consolidarea coloanei vertebrale prin însușirea rostogolirilor și a târârilor executate pasiv și pasivo-activ, formarea deprinderii de deplasare în poziții joase; educarea respirației în poziții joase; c) etapa dezvoltării echilibrului în ortostatism este o etapă în care ameliorarea echilibrului aduce în

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
angrena corpul în diferite acțiuni motrice cu schimbarea de poziții și direcții, controlul echilibrului static și dinamic, acțiuni prin care să demonstreze că și-a însușit schema corporală și reprezentarea grafică a spațiului, reprezentarea și înțelegerea structurilor ritmice și temporale, lateralitatea. Se urmărește modul în care copilul reușește să angreneze în acțiune membrele superioare și inferioare, armonia și coordonarea mișcărilor dintre corp, trenul superior și cel inferior. Alcătuirea bilanțului psihomotor impune luarea în considerare a următoarelor funcții: a) de constatare, care

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
disgrafia și disortografia. Această afecțiune este generată și de perturbări ale orientării spațiale, aritmie și tulburări afective. Corectarea acestei tulburări are ca punct de plecare cunoașterea cauzelor care au determinat afecțiunea. Dislexiile sunt asociate - după Străchinaru (1994) - cu deficite de lateralitate sau schemă corporală, cu neajunsuri de orientare spațială sau de organizare temporo-spațială, cu tulburări de vorbire sau de scriere, cu stângăcii contrariate, cu devieri de conduită și eșec școlar. Corectarea sau ameliorarea unor forme de dislexie se pot produce în

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]