KorAP: Find »[drukola/base=lateralitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...9 >

213 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

i) investigații genetice etc. 6. Examinarea psihiatrică adaptată vârstei subiectului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: a) teste de dezvoltare individuală; b) teste analitice și calitative ale inteligenței; c) teste colective de inteligență; d

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de auz mediu) - o pierdere de auz de 40‑70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70‑90 dB; - anacuzie/cofoză (deficit de auz profund, surditate) - o pierdere de auz de peste 90 dB. În funcție de lateralitate, putem întâlni: - deficiențe unilaterale; - deficiențe bilaterale. După criteriul etiologic și după momentul apariției deficienței, au fost clasificate următoarele tipuri: a. - deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică etc.) pot fi de următoarele tipuri: tipul Siebenmann - presupune lezarea capsulei osoase și leziuni

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
despre sine: a) identificarea schemei corporale proprii; b) identificarea schemei corporale a partenerului; c) identificarea schemei corporale pe manechine, păpuși demontabile etc.; d) raportarea propriei persoane la obiectele din mediul ambiant; e) senzații și percepții ale propriului corp; f) identificarea lateralității și a dominanței; g) descifrarea/înțelegerea expresiilor care corespund/exprimă anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea (șezând, culcat pe spate / dorsal, culcat pe față / ventral, culcat pe o parte / lateral etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Categoriile etiologice care determină aceste tulburări au în componența lor afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, disfuncții metabolice sau ale sistemelor endocrin, muscular și osos, alimentație necorespunzătoare (mai ales în primii

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Zazzo considera că educația psihomotrice constituie o educație de bază în școala elementară, întrucât ea condiționează întregul proces de învățare școlară. Procesul de învățare nu poate fi eficient „în cazul în care copilul nu are conștiința corpului său, nu cunoaște lateralitatea sa, nu se poate situa în spațiu, nu este stăpân pe timp și nu a câstigat o suficientă coordonare și stabilitate a gesturilor și mișcărilor sale” (Zazzo, 1979). Consecințele tulburărilor de psihomotricitate sunt dintre cele mai diverse și cu efecte

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
timp și nu a câstigat o suficientă coordonare și stabilitate a gesturilor și mișcărilor sale” (Zazzo, 1979). Consecințele tulburărilor de psihomotricitate sunt dintre cele mai diverse și cu efecte importante asupra evoluției și dezvoltării persoanei. Astfel, în cazul tulburărilor de lateralitate, efectele contrarierii lateralității pot fi: - din punct de vedere fiziologic - enurezis, onicofagie, strabism, cecitate; - din punct de vedere motrice - instabilitate motrice, hiperexcitabilitate la nivel manual, ticuri, lipsă de îndemânare etc.; - din punct de vedere cognitiv - lentoare generală, dislexie, disortografie, bâlbâială

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
a câstigat o suficientă coordonare și stabilitate a gesturilor și mișcărilor sale” (Zazzo, 1979). Consecințele tulburărilor de psihomotricitate sunt dintre cele mai diverse și cu efecte importante asupra evoluției și dezvoltării persoanei. Astfel, în cazul tulburărilor de lateralitate, efectele contrarierii lateralității pot fi: - din punct de vedere fiziologic - enurezis, onicofagie, strabism, cecitate; - din punct de vedere motrice - instabilitate motrice, hiperexcitabilitate la nivel manual, ticuri, lipsă de îndemânare etc.; - din punct de vedere cognitiv - lentoare generală, dislexie, disortografie, bâlbâială, scris în oglindă

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
pe patru capitole: a) mișcările globale - solicită organismul și permit persoanei să‑și simtă propriul corp și capacitățile acestuia prin exerciții motrice; acțiunile sunt direcționate către educarea echilibrului general, coordonarea dinamică generală și coordonarea ocul‑manuală; b) schema corporală și lateralitatea - acțiunile sunt direcționate către trăirea, perceperea și reprezentarea corporalității și a lateralității; c) organizarea spațio‑temporală - concentrare și memorie vizuală, noțiuni spațiale, orientare și structurare spațială, structurare temporală, noțiuni motrico‑ritmice; d) educația prin mișcare - contact, schimb, adaptare, cooperare, mobilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și simtă propriul corp și capacitățile acestuia prin exerciții motrice; acțiunile sunt direcționate către educarea echilibrului general, coordonarea dinamică generală și coordonarea ocul‑manuală; b) schema corporală și lateralitatea - acțiunile sunt direcționate către trăirea, perceperea și reprezentarea corporalității și a lateralității; c) organizarea spațio‑temporală - concentrare și memorie vizuală, noțiuni spațiale, orientare și structurare spațială, structurare temporală, noțiuni motrico‑ritmice; d) educația prin mișcare - contact, schimb, adaptare, cooperare, mobilizarea efortului; acest capitol pune în evidență rolul terapiei psihomotricității în relaționarea copilului

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
etapa corpului reprezentat, precum și achiziția mișcărilor fine; c) nivelul emoțional și afectiv - se referă la condițiile care favorizează și optimizează acțiunea. Programul de terapie psihomotrice, elaborat de A. De Meur și L. Staes, este structurat pe cinci coordonate: - schema corporală; - lateralitatea; - structurarea spațială; - structurarea temporală; - activități grafice de pregătire a scrierii. Obiectivele terapeutice sunt eșalonate în cadrul a patru categorii de vârstă, și anume: 2,5‑4 ani, 4‑5 ani, 5‑6 ani și 6‑8 ani. Pentru fiecare categorie sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Sintetizând, putem spune că dificultățile de învățare se manifestă, cu predilecție, în zona capacităților instrumentale: vorbit, scris, citit, calcul. Originea dificultăților de învățare propriu‑zise este plasată în: - disfuncții ușoare la nivel perceptiv și psihomotor; - tulburări ale schemei corporale și lateralității; - orientarea spațio‑temporală deficitară; - deficitele de atenție și motivație; - întârzierea în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție); - lentoarea proceselor intelectuale (valoarea coeficientului de inteligență cuprinsă în intervalul 75‑90). Printre caracteristicile generale ce pot indica o dificultate de învățare enumerăm: hiperactivitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
funcționale ale sistemului limbic. 2. Cauze psihologice: - nivelul intelectual situat în zona intelectului de limită; - tulburări afective care induc copilului reacții de opoziție, de demisie, de refuz, de izolare, ușoare dezechilibre emoționale; - tulburări de limbaj și tulburări de schemă corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală; - probleme de percepție discrete și greu de sesizat (insuficiențe discriminative între obiectul și fondul percepției, constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
motorii, cognitive și psihosociale ale persoanei. Modificările din componenta senzorio‑motorie se referă la: - integrarea senzorială cu accent pe dezvoltarea sensibilității, formarea percepțiilor kinestezice, a schemei corporale, localizarea spațială etc.; - zona neuromusculară care cuprinde realizarea reflexelor, a tonusului muscular, dezvoltarea lateralității, antrenarea motricității generale și fine etc.; - controlul și coordonarea mișcărilor, în general, și a mișcărilor fonoarticulatorii implicate în folosirea limbii, în particular. Exersarea componentelor cognitive urmărește dezvoltarea activităților de cunoaștere în ansamblul lor, orientarea în spațiu și timp, activizarea atenției

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
valorificarea resurselor psihice și fizice proprii. 10.4.6. Terapia și educația psihomotricității 1tc "10.4.6. Terapia și educația psihomotricității1" Se referă în principal la activitățile destinate recuperării, ameliorării, dezvoltării și antrenării conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice (schema corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală, realizare motrice). Conținutul programelor de terapie și educare a psihomotricității include metode, procedee și tehnici pentru: - recuperarea întârzierilor în dezvoltarea motrice; - influențarea pozitivă a reprezentării schemei corporale; - recuperarea tulburărilor de lateralitate; - recuperarea tulburărilor de

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
motrice (schema corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală, realizare motrice). Conținutul programelor de terapie și educare a psihomotricității include metode, procedee și tehnici pentru: - recuperarea întârzierilor în dezvoltarea motrice; - influențarea pozitivă a reprezentării schemei corporale; - recuperarea tulburărilor de lateralitate; - recuperarea tulburărilor de orientare, organizare și structurare spațială; - recuperarea tulburărilor de orientare și structurare temporală; - identificarea și discriminarea structurilor perceptive de formă și culoare; - recuperarea instabilității psihomotorii; - recuperarea tulburărilor de tipul disgrafiei, dispraxiei, apraxiei; - recuperarea tulburărilor de echilibru și coordonare

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
comunicare verbală (mișcările organelor fonatorii, coordonarea sunet - gest etc.); - formarea și dezvoltarea activității motorii de exprimare a afectivității (exprimarea de atitudini, emoții și sentimente prin gesturi); b) organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice, cu subnivelurile: - organizarea schemei corporale și a lateralității; - conduita și structura perceptiv‑motrice de culoare; - conduita și structura perceptiv‑motrice de formă; - orientarea, structurarea și organizarea spațială care cuprinde dezvoltarea capacităților perceptive legate de spațiu și dezvoltarea conduitei perceptiv‑motrice spațiale; - orientarea, organizarea și structurarea temporală; c) organizarea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
ale degetelor solicitate de actul grafic. 6. Activitatea motorie și afectivitatea: a) comunicarea de atitudini prin gesturi; b) comunicarea de sentimente prin gesturi; c) comunicarea de emoții prin gesturi. • Organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice 1. Organizarea schemei corporale și lateralitatea: a) conștientizarea propriei scheme corporale - recunoașterea și denumirea diferitelor părți ale propriului corp (identificare, discriminare, operare); b) reprezentarea statică și dinamică a schemei corporale; c) reprezentarea mintală a acțiunilor; d) coordonarea mintală a acțiunilor; e) cunoașterea digitală; f) recunoașterea și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
sunt destinate în special copiilor/elevilor suspectați de deficiențe psihomotrice, sunt reprezentate prin cifre de la 1 la 20 (razele de pe diagramă) și se împart în patru categorii: - exercițiile 1, 2, 3, 6, 9, 12, 15 - corespund exercițiilor care nu interesează lateralitatea; - exercițiile 4, 7, 10, 13, 16 - corespund exercițiilor executate cu stânga; - exercițiile 5, 8, 11, 14, 17 - corespund exercițiilor executate cu dreapta; - exercițiile 18, 19, 20 - corespund unor exerciții care evidențiază noi posibilități de coordonare. În ceea ce privește aplicarea, evaluarea și cotarea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
se corecteze; mișcări lente; - 4 - începe cu mișcări de flexare a membrelor de aceeași parte; ulterior nu reușește să se corecteze; mișcări lente; - 5 - mișcări lipsite de coordonare indiferent de ritm. 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vrăjmaș și Oprea, 2003)tc " 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vr

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
coordonare indiferent de ritm. 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vrăjmaș și Oprea, 2003)tc " 14.5. Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vr\jma[ [i Oprea, 2003)" Numele și prenumele ................................................................................. Data și locul nașterii ................................................................................. Adresa .................................................................................................. Numele evaluatorului .......................................... Data evaluării ..................... Observații: 14.6. Ghid de apreciere a dezvoltării copilului preșcolar (adaptare

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
cu dizabilități din instituții/centre rezidențiale mari în centre rezidențiale de dimensiuni apropiate locuințelor normale, plasate în interiorul comunităților. dezvoltare psihomotorie - proces de structurare a psihomotricității care debutează la naștere și care urmărește: dezvoltarea locomoției, dezvoltarea sensibilității, a schemei corporale și lateralității, tonusul și motricitatea, procesele de cunoaștere, conduita de autoservire și calitatea mișcărilor. diagnostic - proces complex de recunoaștere/identificare a unui proces, fenomen sau a particularităților anatomice, fiziologice, psihologice și patologice ale unei persoane folosind metode, procedee și tehnici specifice fiecărui

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
situații prin efectuarea unor mișcări inedite sau adaptarea mișcărilor automatizate la condiții deosebite. kinetoterapie - acțiune întreprinsă în vederea refacerii organismului după unele afecțiuni și traumatisme care au influență negativă asupra mobilității segmentelor corpului, prin folosirea mișcării sub diferite forme de tratament. lateralitate - prevalența funcțională a unuia dintre segmentele simetrice ale corpului (dreaptă sau stângă) care implică predominanța unor mecanisme din sfera cerebrală; gradul superior de organizare a activității corporale, bazat pe interacțiunea și coordonarea reciprocă a celor două emisfere cerebrale, dintre care

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
investigații umorale; - investigații genetice. 6. Examinarea psihiatrică adaptată vârstei copilului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: - teste de dezvoltare individuală; - teste analitice și calitative ale inteligenței; - teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor ..................................................... Motivația pentru învățare .................................................................................................... Stilul de învățare .............................................................................................................. Discipline preferate ........................................................................................................... Atitudinea față de: - succesul/eșecul școlar........................................................................... - personalul didactic/colegi ..................................................................... Activități educative extrașcolare

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
I Conduite motrice de bază Postura .............................................................................................................................. Coordonare oculomotorie ...................................................................................................... Echilibrul static .................................................................................................................. Echilibrul dinamic ............................................................................................................... Coordonare dinamică generală ............................................................................................. Conduite neuromotorii Tonusul muscular ............................................................................................................... Sensibilitatea kinestezică (poziția și mișcările părților corpului) ................................................ II Conduitele și structurile perceptiv‑motrice 1. Schema corporală Percepția și controlul propriului corp ................................................................................. Lateralitatea .................................................................................................................. 2. Organizarea și reprezentarea spațială Percepția spațiului ......................................................................................................... Orientarea spațială ......................................................................................................... Organizarea spațială ......................................................................................................... Înțelegerea relațiilor spațiale ............................................................................................. 3. Organizarea și reprezentarea temporală Percepția timpului ............................................................................................................ Elemente de ordine și succesiune temporală ........................................................................ Percepția intervalelor, ciclicității și ritmului ........................................................................ 4. Percepția și reprezentarea mișcărilor Percepția mișcării obiectelor

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]