16,106 matches
-
N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință în limba geto-dacilor atâtea cuvinte latine, însă fără să determine dispariția limbii lor. Numai că asemănarea dintre cele două limbi a făcut aproape imposibilă deosebirea cuvintelor din fondul limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia și capcana în care au căzut marii erudiți
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
marii erudiți ai limbii române care au formulat teoria latinistă. Deși este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină și slava veche, cât și din limbile neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină și slava veche, cât și din limbile neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă, acele cuvinte considerate că provin de la vecini, sau din țările occidentale (Franța, Anglia, Germania) au fost din limbile lor. Pentru că, așa cum am arătat, este
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
curent, în paralel cu neologismele. Ca să pricepem acest fenomen voi reda un citat din Etimologicum Magnum Romaniae,pag.24: „James Creswel Clong, într-un studiu din 1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
la Universitățile din Pressburg (azi Bratislava) și Pesta. După un stagiu de doi ani de ajutor farmacist, în anul 1850 a obținut licența în farmacie cu titlul de „magister”. În plus, cunoștea și patru limbi străine: germană, slovacă, maghiară și latină. Nu i-a fost greu să-și practice meseria ca particular la Viena și la Graz., dar la 13 martie 1854 s-a angajat ca farmacist la „Regia Cezaro-Crăiască a Medicamentelor Apoi, trecând prin Sibiu, ajunge la București unde va
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fotograful-ludwig-angerer/ [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
în Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită Dacia Apulensis, după numele zeului, nume preluat și de castrul Apulum și de două orașe: Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis. Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
care apare „într-un exemplar scris de mână”, cuprinzând creațiile membrilor societății, revistă în paginile căreia publică primele lui poezii, printre care și „Tablou de seară”. Aici au loc „primele lui încercări de versificație”, cu solide studii umaniste de limba latină și greacă, filosofie și istorie filosofică, istoria literaturilor, poetică și prozodie”. După ce își ia examenul de bacalaureat, în anul 1884, împotriva voinței părinților, care doreau să-l facă preot, Coșbuc pleacă la Cluj, unde, în toamna aceluiași an, se înscrie
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
o catedră de limba română. „Continuă studiile clasice, frecventând cursurile de istorie a grecilor vechi, de traducere și interpretare ale scrierilor alese din Cicero, din teoria și istoria retoricii la greci și la romani, de sintaxă greacă și istoria literaturii latine”. În decembrie 1884 își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, mai întâi sub pseudonimul C. Boșcu, apoi cu numele adevărat, versuri, basme versificate, traduceri, printre care și poezia de debut „Filosofii și plugarii”. Confruntându-se „cu diverse dificultăți materiale
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
în istorie, mărturie stă la Sighet, una din sălile cel mai bogat documentate, dedicată prigoanei dezlănțuite de statul comunist împotriva credinței creștine și, în special a preoților și fraților franciscani de confesiune Greco-Catolică de rit bizantin și Romano-Catolică de rit latin. Romulus Rusan, în articolul „Franciscanii după gratii”, apărut în revista „Mesagerul Sfântului Anton”, Revistă de spiritualitate a franciscanilor minori conventuali, Anul XVI, nr. 92, din ianuarie-februarie 2009, scrie despre martiriul preoților franciscani, argumentând cu documente și imagini fotografice despre anii
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
apreciindu-l drept un far călăuzitor pe acest drum greu al modernității pe care-l trăim. La Împărtășanie, corul a intonat în chip sublim „Panis Angelicus” și „Agnus Dei qui tolis peccata mundi”, care se cântă în Liturghia de rit latin. Pr. Petru Albert la finalul Sfintei Liturghii s-a adresat întregii comunități și invitaților la ceremoniei. Cuvântul ultim, a fost, desigur, al sărbătoritului care a subliniat că: „Omul este realitatea care depășește tot universul material” și că, în Biserică, femeia
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
genealogia sa... Simona IOANOVICI: Descendent după tată din boierimea moldavă înrudită cu cea transilvană prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Veneția de Jos), stabilit la Iași. Profesor de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat în 1852 „Gramatica latină pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei”, Jassi, în Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat, în 1965 Sorin Ullea primea în dar un exemplar din această istorică gramatică, impecabil păstrată în frumoasa-i legătură originară. Dar la fel de important este și cui a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
nici eu decât să fac o sumară prezentare a principalilor „corifei” care au fundamentale contribuții în lexicografia românească: • Alex. Treboniu Laurian și Massim (1873-1877) au elaborat primul dicționar al limbii române cu 50000 de cuvinte românești și 20000 de cuvinte latine, recomandate pentru îmbogățirea limbii române culte. A fost aspru criticat, comentat, ridiculizat și considerat un lamentabil eșec. • B. P. Hajdeu: a elaborat „Etimologicum Magnum Romaniae”- lucrare prestigioasă în patru volume, însumând peste 1600 de pagini cu descrieri exhaustive pentru fiecare
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după cucerirea Daciei. Din această cauză, la celelalte cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au căutat origini în alte limbi și le-au „găsit” fie în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
în DEX. 7. Slalom printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Am văzut în capitolul precedent, că la cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au căutat origini în alte limbi și le-au atribuit fie în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc. Oare, ce voi găsi în DEX referitor la originea
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc. Oare, ce voi găsi în DEX referitor la originea cuvintelor românești? Să vedem! Limba „CARCALETE” În DEX se observă următoarele: • majoritatea cuvintelor provin din limba latină; • o mare parte din cuvinte au originea din limba franceză, (neologisme), sau din latină și franceză (cum vine asta?) adică au „dublă proveniență”, fără a se explica modul de formare din cele două surse; • altor cuvinte li s-a găsit
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
românesc. Oare, ce voi găsi în DEX referitor la originea cuvintelor românești? Să vedem! Limba „CARCALETE” În DEX se observă următoarele: • majoritatea cuvintelor provin din limba latină; • o mare parte din cuvinte au originea din limba franceză, (neologisme), sau din latină și franceză (cum vine asta?) adică au „dublă proveniență”, fără a se explica modul de formare din cele două surse; • altor cuvinte li s-a găsit originea în limba slavă. Destul de multe! • multe cuvinte (considerate neologisme la vremea apariției lor
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
știm unde le-au auzit. Nimic de la strămoșii lor geto-daci, nimic creat de ei. Încerc să-mi explic, cum a fost posibilă o astfel de concluzie? Adică, după retragerea aureliană, geto-dacii rămași pe teritoriile părăsite de romani, vorbeau numai limba latină, un fel de latină de baltă, pentru că uitaseră complet limba lor vorbită de câteva mii de ani în urmă...Mira-m-aș! Apoi, în câteva secole și-au îmbogățit lexicul cu multe cuvinte auzite de la barbarii care au năvălit peste
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
atunci, nu - nțelegeați), Dar nu-i așa ? - promisiunea e promisiune - și...la ... XXVI. ȚIE, MĂICUȚĂ, " LA MULȚI ANI ! "...IAR ȚIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND !, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Ab initio-cum ar spune latinul, nu vreau să stric ziua nimănui, mai ales acum, când „ partea feminină „ își aranjează ultimul retuș, după întâlnirea, din timp programată, cu cel mai solicitat hairstylist din oraș, și, proaspăt întinerită la chip și la trup, de două mâini „de
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
cea dintâi, de hrană, fără nicio discuție ori vreo „revoltă” casnică - se-nțelege, El, Măria Sa Bărbatul o primește. Pentru că e bărbat, nu-i așa? Are nevoie de forță, de putere, de mușchi bine ... Citește mai mult Ab initio-cum ar spune latinul, nu vreau să stric ziua nimănui, mai ales acum, când „ partea feminină „ își aranjează ultimul retuș, după întâlnirea, din timp programată, cu cel mai solicitat hairstylist din oraș, și, proaspăt întinerită la chip și la trup, de două mâini „de
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
o recunoaștere a renașterii discursului poetic și a interesului pentru poezie. LUGOJ.Luni, 21 martie 2016, la Cinematograful „Bela Lugosi”, se va desfășura „Ziua Mondială a Poeziei”, eveniment aflat în Calendarul UNESCO din 1999.Manifestarea, organizată de Fundația Culturală „Orient Latin” Timișoara, Consiliul Municipal Lugoj, Casa de Cultură a Municipiului Lugoj și Cenaclul „Anotimpuri”, a ajuns la cea de a XI-a ediție.Sunt invitați scriitori din Lugoj, Timișoara, Arad, Bocșa, Anina, Oravița, Reșița, Bozovici, Caransebeș, Deva, Hunedoara, Făget și Hațeg
WORLD POETRY DAY.MANIFESTĂRI DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_marin_1458572132.html [Corola-blog/BlogPost/363326_a_364655]
-
vom mai tolera Minciuna în țara mea, Ca străinii să ne spună De când suntem împreună Și ce limbă noi vorbim Și de pe unde venim? Nu intrați în panică Nici o limbă romanică Nu s-a format cum se crede Din limba latină veche, Originea lor derivă De la o singură limbă, Vorbită-n partea de sud, În Europa, demult, Pe când nordul ocupau Ghețarii și-l torturau. Primitivele popoare Din Siberia cea mare, Niciodată n-au avut Un scris propriu, cunoscut, Ocupate au fost
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
pare... statuie. Mă întreb ce m-a făcut să-l apropii de un bloc de piatră. Găsesc rapid răspunsul, căci se odihnește totdeauna în aceeași poziție. În plus, în imediata apropiere se-nalță un bust din granit al exilatului poet latin Publius Ovidius Naso. E cenușiu ca și boschetarul meu, nemișcat, etern, deși un hâtru lipsit de vreo brumă de cultură și nu doar i-a inscripționat cu vopsea roșie mențiunea mort. După ceasul promenadei, m-abat uneori pe la KFC-ul
MULŢUMIM, DOMNULE! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460876639.html [Corola-blog/BlogPost/384994_a_386323]
-
explică E. Lovinescu în Istoria literaturii române contemporane, unde el afirmă că acesta depinde de „totalitatea de condiții configuratoare a vieții omenirii” la un moment dat, numite de marele critic și istoric literar cu un singur cuvânt, împrumutat de la istoricul latin Tacitus, saeculum. Termenul modernitate a început să circule în perioada Renașterii. Renascentiștii au divizat istoria universală în trei epoci distincte: Antichitate, Ev Mediu și Modernitate. Oamenii Renașterii se voiau a fi, după cum am spune astăzi, niște revoluționari, dornici să se
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]